Economie
Schimbări importante pe piaţa muncii în România. Angajaţii s-au adaptat, legislaţia este mult în urmă
• relevă un studiu efectuat de Institutul pentru Politici Publice în colaborare cu IRES • în România tipurile inovatoare de relaţii contractuale nu sunt acoperite de legislaţia fiscală şi de Codul Muncii
Deşi tradiţional, românii, conform sondajelor de opinie din ultimii ani, afirmă că sunt îngrijoraţi de pierderea locului de muncă, indicând o apetenţă pentru stabilizarea surselor de venit, în ultima perioadă se observă că aceştia sunt mai dispuşi să-şi completeze veniturile prin contracte de muncă suplimentare celor de bază. Piaţa forţei de muncă s-a schimbat, atât prin exodul de forţă de muncă cât şi prin comportamentul celor rămaşi în ţară, mult mai deschişi faţă de diversificarea surselor de venit şi, în general, faţă de flexibilizarea condiţiilor de muncă. Noi forme de muncă, deja consacrate în Europa sau Statele Unite ale Americii, încep să se practice şI în ţara noastră, românii, chiar dacă nu le cunosc definiţiile (partajarea locului de muncă, telemuncă sau munca mobilă bazată pe TIC, munca ocazională, munca în colaborare, etc.), fiind deja implicaţi în tipuri inovatoare de relaţii contractuale.
Un recent sondaj de opinie al Institutului pentru Politici Publice (IPP) realizat cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), în perioada august – septembrie 2018, pe un eşantion de 1.220 persoane peste 18 ani (care, în perioada premergătoare, au desfăşurat un tip de activitate pentru care au obţinut venituri) arată schimbări interesante pe piaţa forţei de muncă. Concluziile sondajului au fost verificate prin 2 focus group-uri cu angajaţi în noi forme de muncă respectiv cu patronate şi sindicate. Astfel că instituţiile responsabile de adaptarea cadrului legal la tendinţele de pe piaţa muncii nu ar trebui să se mai eschiveze de la adaptarea acestuia la noile tendinţe, încurajând munca în detrimentul supraîncărcării, atât a angajatorului cât şi a angajatului, cu sarcini administrative birocratice.
Principalele concluzii ale cercetării (sondaj de opinie şi focus group-uri) relevă că:
Viitorul pieţei muncii va fi marcat de automatizare şi de penetrarea inteligenţei artificiale. Este de aşteptat, rezultă din focus group-uri, ca multe din actualele slujbe să dispară ceea ce va genera o nevoie acută de recalificare şi adaptare la piaţa muncii redefinită de noile tehnologii;
1 din 10 angajaţi (12%) din România au astăzi mai mult de un job plătit ;
1 din 20 angajaţi lucrează fără contract de muncă;
1 din 3 angajaţi ar accepta să fie plătit în parte legal şI în parte la negru, dacă i-ar asigura un venit mai mare faţă de un salariu integral legal care le aduce, în final, un venit mai mic ;
1 din 5 angajaţi crede în posibilitatea de a-şi pierde locul de muncă în următoarele 6 luni;
1 din 4 angajaţi consideră că, în ipoteza în care şi-ar pierde locul de muncă, nu ar fi uşor să îşi găsească unul cu salariu similar;
1 din 5 angajaţi lucrează cel puţin câteva zile pe săptămână şi de la propriul domiciliu iar 7% lucrează în spaţii publice (gară, aeroport, cafenea, ş.a.m.d.). Mai mult, 1 din 10 nu lucrează niciodată la sediul angajatorului ;
1 din 4 angajaţi au lucrat în cel puţin una dintre noile forme de muncă practicate deja în ţară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii) respectiv munca ocazională;
respondenţii consideră că, pentru a avea un job bun, ar avea nevoie de abilităţi în comunicare (81%) şi domeniul IT (71%);
2 din 5 respondenţi sunt de părere că legea actuală a muncii este restrictivă în sensul că descurajează, mai ales din punct de vedere fiscal, practicarea de noi forme de lucru (45% consideră că actuala lege fiscală este restrictivă, nu manifestă flexibilitate pentru a stimula munca, inclusiv munca suplimentară locului de muncă de bază);
Unele tipuri de activităţi, mai alesîn actualitatea zilelor noastre, nu se pot presta decât în forme inovative de muncă.
Activităţile independente sunt în plină expansiune în Europa şi în Statele Unite. Cunoscut drept fenomenul „gig economy” (asociat la nivelul publicului larg cu companii precum Taxify, Uber, Deliveroo), noile forme de angajare ridică serioase provocări atât din punct de vedere fiscal cât şi al Codului Muncii în toate ţările implicate, schimbând paradigma în ceea ce priveşte scopul ultim al unui contract de muncă, punând accent pe flexibilitate şi pe rezultate şi mai puţin pe aspectele formale ale prestării unei activităţi.
Astfel de evaluări asupra pieţei forţei de muncă din România trebuie făcute anual de către instituţiile statului pentru a urmări dinamica în domeniu, rezultate funcţie de care acestea ar trebui să propună soluţii de politică publică adaptate. Dinamismul cu care se schimbă formele de muncă, atât între o persoană juridică şi una fizică, cât şi între două persoane fizice (ceea ce la noi nu este reglementat) reclamă o evaluare periodică a obstacolelor derivate din cadrul legal (Codul Muncii şi legislaţia fiscală).
Cercetarea IPP şi cele ale partenerilor pleacă de la premiza că obiectivul statului trebuie să fie acela de a oferi un cadru legal suplu şi proceduri cât mai puţin birocratice care să încurajeze munca, inclusiv desfăşurarea – dacă oamenii doresc şi pot – de alte activităţi după programul de la principalul loc de muncă. O societate activă, în baza propriei voinţe, este o societate care determină creşterea calităţii vieţii în orice ţară.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
