Social Media

Economie

Ministrul Daea, vizită cu optimism pe tranşeele irigaţiilor brăilene

Timp de citire: 10 minute

• ministrul Agriculturii a vrut să vadă cu ochii săi cum decurg investiţiile de zeci de milioane de lei făcute de statul român în reabilitarea unor staţii de pompare şi canale de irigaţii de pe raza judeţului Brăila • vizita a inclus staţiile de irigaţii de la Lacu Rezi şi Spiru Haret, dar şi un canal aflat în curs de betonare, pe un câmp dintre Viziru şi Însurăţei • concluzia a fost că Brăila este un judeţ fruntaş în ceea ce priveşte repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii şi că, în curând, toată suprafaţa care se iriga înainte de 1989, de peste 300.000 ha, va avea din nou apă asigurată • pe parcursul vizitei, ministrul Daea a fost abordat de un piscicultor brăilean, care i-a spus că a avut dreptate când a declarat că cormoranii fac prăpăd pe bălţile piscicole
 
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a făcut, ieri, o vizită de lucru în judeţul Brăila, curios să vadă cum se derulează investiţiile în reabilitarea unor staţii de irigaţii şi canale de aducţiune a apei, investiţii pentru care statul a alocat mari sume de bani în ultima perioadă. Vizita oficialului guvernamental a început la Staţia Repompare-Pompare a Apei (SRPA) Lacu Rezi, situată între localităţile Spiru Haret şi Însurăţei. Unul dintre cele mai mari obiective de acest gen de pe raza judeţului nostru, SRPA Lacu Rezi a fost dotată, în perioada regimului comunist, cu nu mai puţin de 15 agregate de mare putere, fiecare dintre acestea având o capacitate de pompare a apei de 6 metri cubi pe secundă. În ultimii ani, doar 4 agregate au mai funcţionat, şi acelea la limita de avarie. Graţie unui Program de Naţional de Irigaţii, iniţiat de Guvernul României în anul 2016, în prezent la staţia de la Lacu Rezi se lucrează pentru modernizarea şi eficientizarea a şase dintre cele 15 agregate. Investiţia se ridică la circa 12,8 milioane de lei şi, pe lângă montarea a 6 electropompe noi şi a celulelor de comandă aferente acestora,  sunt prevăzute şi lucrări de reparaţii a conductelor metalice de mari dimensiuni prin care agregatele aflate în lucru vor pompa apă în canalul de irigaţii. De asemenea, aceeaşi investiţie presupune şi decolmatarea şi reabilitarea unei porţiuni de 6,5 kilometri din respectivul canal, prin care apa este dirijată spre zonele Zăvoaia, Vultureni şi Ulmu.
Potrivit conducerii filialei brăilene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), pe lângă proiectul de reabilitare a staţiei de la Lacu Rezi şi a canalului de irigaţii pe care aceasta îl deserveşte, pe raza judeţului Brăila se află în derulare mai multe lucrări de acest gen finanţate prin Programul Naţional de Irigaţii. În total, sumele alocate acestor proiecte se ridică la circa 40,2 milioane de lei. O lucrare importantă a vizat SRPA Spiru Haret, una dintre cele mai mari staţii de irigaţii din judeţul nostru, unde, anul trecut, au fost reabilitate patru agregate, fiecare cu capacitatea de pompare de 12 metri cubi pe secundă. În lucru, se mai află la ora actuală, o staţie de pompare plutitoare de pe Dunăre, aflându-se în reabilitare nava propriu-zisă şi şase pompe care deservesc irigaţiile de pe Terasa Brăilei. Tot pe Terasa Brăilei, sunt în reabilitare 70 kilometri de canal de irigaţii şi trei staţii de repompare.
În cadrul Amenajării de Irigaţii Gradiştea – Făurei – Jirlău, sunt patru staţii în reabilitare şi 16 km de canal, iar în Amenajarea Călmăţui – Ialomiţa, pe lângă SRPA Lacu Rezi, se află în plin proces de reparaţii şi modernizări o staţie cu două agregate de pompare şi 3,5 km de canal.
În urma tuturor investiţiilor aflate în lucru, ANIF Brăila va reuşi, anul acesta, să îşi mărească cu cel puţin 10.000 hectare capacitatea de irigaţii, ajungând de la 230.000, cât s-a irigat anul trecut, la peste 240.000 ha. Ţinta Programului Naţional de Irigaţii este ca, prin continuarea reabilitării staţiilor de pompare şi repompare şi a canalelor de alimentare, în curând să se poată acoperi cu irigaţii o suprafaţă de 320.000 ha, aşa cum a fost proiectat sistemul în anii regimului comunist. Specialiştii în domeniu estimează că, dacă investiţiile îşi menţin ritmul actual, această ţintă ar putea fi atinsă în circa 2 – 3 ani. Ministrul Petre Daea este însă mai optimist, iar ieri, după ce a vizitat câteva şantiere aflate în lucru, acesta a declarat că Brăila este un judeţ fruntaş în ceea ce priveşte ritmul de reabilitare şi repunere în funcţiune a sistemului de irigaţii şi că, la anul, în 2020, va fi primul judeţ unde se va atinge capacitatea maximă proiectată, de peste 300.000 hectare acoperite cu irigaţii.
 
Ministrul Daea vizitează, nu se încurcă!
Pus pe treabă. Aşa a arătat, ieri, Ministrul Agriculturii, care, încălţat corespunzător, cu cizme de cauciuc, a venit să vadă cum merg lucrurile pe şantierele staţiilor de irigaţii din judeţul nostru. Surprinzător de energic pentru un om trecut de prima tinereţe, Petre Daea nu s-a sfiit să coboare o scară metalică îngustă, în spirală, pentru a vedea cu ochii săi camera agregatelor din subsolul staţiei de repompare de la Spiru Haret, reabilitată anul trecut. Mai întâi, s-a oprit, însă, la şantierul în aer liber de la staţia Lacu Rezi, acolo unde a dat mâna cu toţi muncitorii care i-au ieşit în cale, i-a întrebat cum merge treaba, iar după ce i-a încurajat cu câteva vorbe bune, i-a solicitat directorului ANIF Brăila, Vasile Turcitu, să îi arate stadiul investiţiilor din judeţul Brăila. Acesta a explicat, cu harta în faţă, la ce staţii de pompare se lucrează şi care sunt canalele de irigaţii intrate în reabilitare. Oarecum mulţumit de ceea cele auzite, ministrul a spus că, cu cât se lucrează mai repede, cu atât mai bine, deorece va fi mare nevoie de irigaţii şi anul acesta. “Pe drum încoace, m-am oprit să văd cum e pământul. E uscat, are nevoie de apă!”, a concluzionat înaltul oficial, precizând că aproape i-au dat lacrimile când a văzut atâta uscăciune.
După ce a văzut cum stau lucrurile la staţia de la Lacu Rezi, Daea şi-a manifestat dorinţa să viziteze şi staţia Spiru Haret, aflată la o distanţă de doar câţiva kilometri. Acolo, a coborât în subsolul unde se află agregatele de pompare, sfătuindu-i grijuliu pe cameramanii care îl urmau pe scara în spirală să aibă grijă cum păşesc, ca să nu se accidenteze. Mulţumit de cum a decurs şi investiţia de la Spiru Haret, ministrul a plecat către un canal de irigaţii intrat în reparaţie capitală, care în prezent se află în plin proces de betonare. Canalul respectiv se găseşte pe un câmp dintre Viziru şi Însurăţei, iar până să ajungă acolo, Daea a făcut o scurtă oprire, pentru a discuta cu doi agricultori care îşi pregăteau terenul pentru semănat. Sosit pe şantierul canalului de irigaţii, ministrul a schimbat câteva vorbe cu muncitorii aflaţi la lucru şi cu maistrul care îi coordona şi care, bucuros de vizită, i-a transmis lui Daea că face foarte bine că are grijă de sistemele de irigaţii şi că, prin investiţiile iniţiate, creează slujbe plătite decent pentru numeroşi oameni. Ministrul a primit cu plăcere vorbele bune ale maistrului şi s-a luminat la faţă, aşa cum a făcut-o şi cu câteva zeci de minute mai înainte, în timp ce vizita staţia de pompare de la Lacu Rezi, unde a fost abordat de proprietarul unei amenajări piscicole din apropiere. Acesta i-a spus că a avut mare dreptate când, la Bruxelles, a vorbit despre pagubele provocate de cormorani în bălţile din România. Piscicultorul brăilean i-a povestit lui Daea că şi el se confruntă, pe balta sa, cu un atac permanent al acestor păsări, care îi provoacă pagube foarte mari. Intens ironizat pentru declaraţia de la Bruxelles, unde a afirmat că, în România, cormoranii s-au înmulţit atât de mult încât au ajuns să facă baie în piscinele oamenilor, ministrul a primit intervenţia piscicultorului ca pe o confirmare că problema expusă de el chiar este reală. Iar când o jurnalistă din Galaţi, aflată în apropiere, a afirmat că, din câte ştie, cormoranii chiar provoacă mari pagube în amenajările piscicole, Daea a mers şi i-a strâns mâna, cu un zâmbet satisfăcut. Fără a insista prea mult pe această chestiune, ministrul a spus că are în vedere anumite măsuri care să ducă la “echilibrarea” populaţiilor de cormorani de pe teritoriul ţării noastre.
Revenind la vizita de la şantierul canalului de irigaţii, Petre Daea i-a invitat, în stilu-i caracteristic, pe ziariştii care insistau să le dea o declaraţie, să coboare cu el în canalul aflat în lucru. Vrând-nevrând, reporterii şi cameramanii s-au aventurat pe taluzul pregătit pentru betonare, urmându-l pe sprinţarul ministrul care a păşit fără mari reţineri pe pământul reavăn.
În concluzie pentru vizita făcută la Brăila, ministrul Daea a declarat satisfăcut că lucrurile merg foarte bine în ceea ce priveşte investiţiile în reabilitarea staţiilor de pompare şi a canalelor de irigaţii. “Brăila este un judeţ fruntaş, iar anul viitor va fi în funcţiune tot sistemul de irigaţii de aici, pe 320.000 hectare”, a spus Daea. În ceea ce priveşte seceta care se anunţă şi pentru anul în curs, ministrul a afirmat, în calitate de “specialist care a stat în câmpul liber şi a ascultat vocea naturii”, că, într-adevăr, anul ar putea fi unul dificil, dar că are încredere că fermierii ştiu ce au de făcut, dând exemplul agricultorilor întâlniţi pe câmp, puţin mai devreme, care acţionau cu o grapă de mari dimensiuni pentru a obtura capilaritatea solului şi a menţine astfel cât mai mult timp umiditatea existentă.
Daea a mai dat asigurări că, prin programul de guvernare asumat de PSD, se va pune în continuare accent pe refacerea sistemului de irigaţii. De asemenea, ministrul a mai spus că, în sprijinul producătorilor români de fructe şi legume, se va inaugura, peste câteva săptămâni, activitatea Casei Române de Comerţ Agroalimentar, care îi va ajuta să îşi valorifice mai eficient produsele.
Ministrul Agriculturii nu a fost însoţit, în vizita sa, nici de prefectul Brăilei şi nici de preşedintele Consiliului Judeţean. Pe lângă conducerea ANIF, lângă oficialul de la Bucureşti a fost prezent şi Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole şi au venit primarii din Stăncuţa şi Berteştii de Jos şi câţiva fermieri, care, când au prins ocazia, i-au expus câteva dintre problemele cu care se confruntă, solicitându-i să se implice în rezolvarea lor.

Economie

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Publicat

în

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.

Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.

Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.

Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani

Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.

Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.

În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.

Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.

De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.

Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare

Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.

În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.

Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.

Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.

Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.

Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor

O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.

Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.

Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.

Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.

Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere

În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.

Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.

Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.

Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.

Ce urmează pentru compania de stat

Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.

Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.

Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.

Citește articolul complet

Economie

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Publicat

în

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.

Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.

Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS

Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.

Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.

Astfel, față de octombrie 2025:

  • Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
  • Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
  • Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.

Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.

Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri

Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.

Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.

Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.

O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.

În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.

Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.

BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului

Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.

Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.

Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.

Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.

Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.

Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.

De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent

O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.

Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.

De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.

Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.

Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧