Politică
Mihai Tudose, singurul brăilean la Europarlamentare
• până pe 10 aprilie, la Biroul Electoral Central (BEC), s-au depus candidaturi din partea a 15 partide și alianțe electorale, respectiv, din partea a șapte candidați independenți • europarlamentarul PSD Brăila Mihai Tudose este singurul candidat brăilean înscris în cursa pentru Bruxelles, ba mai mult, așa cum am mai anunțat și cu altă ocazie, acesta deschide lista PSD-PNL • Expert Forum a realizat o analiză privind toate candidaturile, semnăturile strânse, modul în care a colaborat BEC privind furnizarea informațiilor, ocupațiile celor care s-au înscris, reprezentarea femeilor și multe altele • studiul a fost publicat pe 15 aprilie
Pe 10 aprilie s-a încheiat perioada în care s-au mai putut înscrie candidații pentru Alegerile Europarlamentare, ce vor avea loc simultan cu Alegerile Locale în acest an, pe 9 iunie. Actualul europarlamentar PSD Brăila Mihai Tudose este singurul brăilean înscris în cursa pentru Bruxelles. De altfel, acesta este și cel care deschide lista PSD-PNL pentru Parlamentul European, așa cum am anunțat și într-o ediție anterioară. Pe 15 aprilie, Expert Forum a publicat o analiză pe care a făcut-o asupra candidaturilor depuse la Biroul Electoral Central (BEC) de cele 15 partide și alianțe electorale și de cei șapte candidați independenți până miercuri, 10 aprilie. Termenul limită pentru anunțarea candidaturilor finale este 29 aprilie. Până atunci, BEC va aproba sau respinge propunerile de candidaturi, prin verificarea documentelor depuse și a respectării legislației din Legea 33/2007. În această perioadă candidaturile pot fi contestate.
Raportul publicat de EFOR conține statistici despre participarea femeilor la procesul electoral, profilul profesional al candidaților și atrage atenția asupra nevoii de a crește transparența și eficiența înregistrării și validării candidaturilor în paralel cu reducerea numărului prohibitiv de semnături de susținere.
EFOR a analizat datele disponibile până în acest moment pe site-ul BEC. Precizăm că raportul nu include lista finală de candidaturi aprobate, ci are scopul, după cum precizează realizatorii, de a evidenția câteva dintre caracteristicile listelor propuse de partide și alianțe. De asemenea, EFOR a făcut mențiunea că până la momentul publicării raportului doar listele SOS România și PSD Â PNL au fost validate, întrucât au fost depuse primele. Iată, așadar, ce a reliefat acest studiu.
Care sunt partidele care au depus liste cu semnături la BEC
După cum precizează și EFOR, numărul de semnături de susținere aferent fiecărui dosar de candidaturi nu este accesibil publicului, iar datele pe care realizatorii studiului le-au publicat se bazează pe declarațiile partidelor politice sau candidaților independenți. Cert este că BEC a aprobat prin Decizia 41D/13.04.2024 un număr de 26 de sigle, ceea ce înseamnă că mai multe partide sau alianțe au depus cereri de validare a siglelor decât au depus liste de candidați. Printre cele care nu au depus candidaturi se numără Pro România, Partidul Acum, Partidul Patrioților Români, Partidul Oltenilor sau Partidul Alianța Național Creștină, după cum a arătat Expert Forum.
Iată deci lista cu siglele aprobate de BEC, cu mențiunea că EFOR a menționat și numărul de semnături strânse doar acolo unde a avut informații: 1. Alianța Electorală PSD- PNL (formată din Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal), 2. Partidul S.O.S. România – peste 300.000 semnături, 3. Alianța Dreapta Unită USR – PMP – Forța Dreptei (Uniunea Salvați România, Partidul Mișcarea Populară, Forța Dreptei) – peste 530.000 semnături, 4. Alianța România Socialistă (Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Muncitoresc, Partidul Comunist Român – Secolul XXI (PCR-XXI), 5. Alianța AUR (Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, Partidului Național Conservator Român, Partidul Republican din România) – peste 600.000 semnături, 6. Partidul Alternativa Dreaptă – peste 250.000 semnături, 7. Partidul Diaspora Unită – peste 209.000 semnături, 8. Partidul Umanist Social Liberal – peste 310.000 semnături, 9. Partidul Reînnoim Proiectul European al României – peste 240.000 semnături, 10. Partidul Oamenilor Liberi, 11. Uniunea Democrată Maghiară din România – aproape 300.000 semnături, 12. Partidul România Mare, 13. Partidul Noua România, 14. Partidul Patrioților, 15. Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache. Candidații independenți: 1. Jurma Paul-Octavian, 2. Pîrvănescu Paula-Marinela, 3. Gheorghe Vlad-Dan – 119.523 semnături, 4. Mustățea Ilie-Cătălin, 5. Ștefănuță Nicolae-Bogdănel – 110.421 semnături, 6. Mîndru Petru, 7. Șoșoacă Dumitru-Silvestru.
Statistici privind candidații
Efor atrage atenția că BEC nu a publicat datele de naștere ale candidaților, cu mențiunea că acestea ar fi putut fi relevante pentru statistică, dar și pentru a înțelege profilul candidaților propuși. Cu toate acestea, au fost publicate numele părinților, a căror relevanță pare mai scăzută. De asemenea, sexul candidaților nu a fost publicat. EFOR menționează că a solicitat acest lucru BEC, însă nu am primit un răspuns punctual la cerere, iar BEC a invocat principiul reducerii la minim a datelor.
Expert Forum a atras atenția că partidele politice și alianțele electorale au propus 542 de candidați, comparativ cu 695 în 2019 și 580 în 2014.
”Dacă ne uităm la toate alegerile începând cu 2014, putem observa că cele mai multe partide au înaintat candidați în 2019, iar în 2014 și 2024 numărul este similar, adică 15. Numărul de independenți a fost similar, cu mențiunea că în 2014 a depus candidatura un independent în plus. În ceea ce privește candidaturile rămase definitive, în 2014 numărul nu s-a schimbat față de cele depuse, iar în 2019 numărul a scăzut de la 23 la 13. După verificările făcute de BEC au rămas în cursa din mai 2019: 13 formațiuni politice – 473 de candidați dintre care 151 de femei și 322 de bărbați, 3 candidați independenți – o femeie și 2 bărbați”, se arată în studiul EFOR, cu mențiunea că pentru 2024 încă nu există statistici finale.
Aceeași sursă menționează totuși că în 2024, nouă partide/alianțe au depus numărul maxim de candidați, adică 43. La extrema cealaltă se numără Partidul Oamenilor Liberi, cu un candidat.
Potrivit EFOR, în privința alianțelor electorale situația candidaților pe partide este următoarea: ”La PSD – 23 de candidați de la PSD și 20 de la PNL, aranjați în mare în sistem fermoar. Primul candidat este de la PSD. La ADU – 23 de la USR, câte 10 de la PMP și FD. În primii 10 sunt 7 candidați de la USR, 2 de la PMP și 1 de la FD, iar primii 2 candidați sunt de la USR. La AUR – 40 sunt de la AUR, 1 de la PNCR și 1 de la PRR. Lista este deschisă de candidatul PNCR Cristian – Vasile Terheș”.
În ceea ce privește participarea femeilor la procesul electoral, EFOR menționează că a analizat listele de candidați pentru a identifica dacă partidele/ alianțele au ținut cont de principiul reprezentării proporționale. Aceștia reamintesc faptul că art. 16 alin. (8) din Legea nr. 33/2007 stabilește că „listele de candidați pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se întocmesc astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe”. Expert Forum a observat că toate listele propuse respectă principiul reprezentării ambelor sexe. Cu toate acestea, analiștii s-au uitat și la poziția pe care se regăsesc femeile pe listele de candidați, pentru a vedea dacă sunt pe locuri eligibile sau sunt mai degrabă puse pe locuri de pe care nu au șanse să fie alese. Întreaga analiză a fost realizată în baza unor informații colectate manual de către EFOR, având în vedere că sexele candidaților nu au fost publicate.
”Pentru alegerile din iunie, partidele și alianțele electorale au înaintat 171 de candidate (32%) și 364 candidați de sex masculin (68%). În 2019, 31% din candidați au fost femei. În plus, șase din șapte candidați independenți sunt bărbați. Cele mai multe candidate se regăsesc pe listele REPER, AUR și SOS România (39%), urmate de PSD Â PNL (37%). Alianța Dreapta Unită a înregistrat 35% candidate. La UDMR procentul candidatelor se ridică la 30%, iar la PUSL la 23%. La nivel de partid cele echilibrate sunt USR (12 F/11 M) și PSD (12 F/11 M). Doar un sfert din candidații liberali sunt femei – 5 din 20. La UDMR 13 din 43 de candidați sunt femei. Analiza datelor arată că 10 din 15 partide/alianțe au inclus o femeie în primele trei locuri”, au concluzionat cei de la EFOR.
Analiștii au atras atenția că la Alianța Dreapta Unită prima femeie de pe listă este pe locul cinci (Cristina – Mădălina Prună), iar la Alianța PSD Â PNL se regăsește pe locul 3 (Gabriela Firea). La AUR cea mai sus poziționată femeie este pe locul 4 – Teodorescu Maria – Georgiana. De asemenea, au constatat că doar trei partide au propus femei pe primul loc: SOS România, PAD și ARS. Mai mult, studiul EFOR semnalează că Reper este singurul partid care a folosit o listă de tip fermoar, adică a pus alternativ candidații de sex masculin, respectiv feminin (cel puțin în prima jumătate a listei).
”Conform unor estimări, PSD Â PNL ar putea obține 16 mandate, ceea ce înseamnă că ar putea trimite în Parlamentul European 3 femei: Gabriela Firea, Adina Vălean și Maria Grapini. În cazul ADU ar putea intra Cristina – Mădălina Prună și Violeta Alexandru. Din partea AUR – care ar putea obține 8 mandate – ar putea deveni europarlamentare trei candidate: Dumitrescu Cristina – Gabriella, Gherasim Laura și Teodorescu Maria – Georgiana. În situația în care SOS România trece pragul electoral de 5% ar putea deveni europarlamentară Diana Șoșoacă, prima pe lista de candidați”, se mai arată în studiu.
Cu ce se ocupă românii aspiranți la Parlamentul European
Deși EFOR menționează că este dificil de realizat o statistică exactă privind ocupația și profesiile din motive care țin de diversitate, dar și de modul în care au fost introduse datele, aceștia au publicat câteva statistici care arată care sunt zonele profesionale de care sunt legați candidații. Unele dintre ocupații/profesii au fost uniformizate pentru a le include într-o categorie mai generală: de exemplu, dacă la un candidat figura medic stomatolog a fost inclusă în categoria medic. Pe scurt, cele mai frecvente ocupații sunt: Pensionar (54), director/manager/administrator, deputat (23), antreprenor, avocat, europarlamentar (20). În cazul bărbaților, cei mai mulți sunt pensionari (42), directori, manageri, administratori, antreprenori sau europarlamentari (18). 17 dintre aceștia sunt deputați. În cazul femeilor, cele mai multe sunt pensionare (12), manager (10) sau profesor sau director (9), după cum a observat EFOR.
”În cazul PSD ÂP NL, un sfert din candidați sunt deja europarlamentari (12), 5 sunt directori, 5 sunt deputați, trei sunt secretari de stat și câte 2 sunt senatori, vicepreședinte de CJ, manager sau profesor. Aceste date arată că listele PSD  PNL se bazează pe candidați care sunt deja în poziții politice din administrație”, se precizează în acest studiu.
Aceeași sursă menționează că la ADU, 7 dintre candidați sunt deputați, iar 2 sunt europarlamentari. Șase se încadrează în categoria director, iar 3 la manager. Candidează și un primar, respectiv un viceprimar, dar și un senator.
AUR a pus pe listă cinci profesori universitari și 3 conferențiari, cinci deputați, cinci avocați și patru directori din mediul public sau privat. În listă sunt incluși un europarlamentar, un senator și trei consilieri parlamentari. La SOS România, 8 candidați sunt pensionari, iar câte cinci manageri, respectiv 5 avocați. Lista include un senator. La REPER, dintre candidați câte trei sunt europarlamentari, deputați sau ingineri cu diverse specializări. Pe listă mai există specialiști IT, profesori sau consilieri parlamentari. În cazul UDMR, cei mai mulți candidați provin din categorii precum Director (6), viceprimar (4), Pensionar (3) sau Deputat (3).
”În ceea ce privește profesiile, cele mai frecvente categorii sunt cea de inginer (diverse tipuri – 18%), economist (16%) sau jurist (12%)”, a mai relevat analiza.
EFOR a ținut să mai atragă atenția că datele publicate de BEC pe site nu reprezintă varianta finală a listelor de candidaturi care vor intra în competiție, ci sunt doar listele propuse (cu excepția PSD Â PNL și SOS România, deja validate). Astfel, există posibilitatea ca unele dintre propuneri să nu fie validate.
Conform legii, listele de semnături de susținere se depun la BEC alături de celelalte documente necesare pentru candidaturi. Partidele politice și alianțele trebuie să depună 200.000 de semnături, iar candidații independenți 100.000 de semnături, ”care reprezintă una dintre cele mai restrictive condiții pentru candidaturi din Uniunea Europeană”, după cum constată EFOR, cu recomandarea de a fi redus în viitor.
”Numărul de semnături nu ar trebui să reprezinte o barieră, ci mai degrabă o dovadă a faptului că partidele sau candidații au parte de o susținere rezonabilă.
În lipsa unei proceduri realiste de verificare și validare, numărul mare de semnături nu face decât să reducă artificial numărul de competitori și să avantajeze partidele mari, care au resurse. Potențialele nereguli sunt oricum dificil de demonstrat. Procedura de verificare ar trebui să fie publică și accesibilă din timp. BEC ar trebui să publice alături de lista de candidaturi propusă și numărul de semnături declarat de către partidul politic sau candidatul independent. Posibilitatea de a contesta candidaturile este limitată de lipsa unor informații importante despre documentele depuse”, a mai constatat Expert Forum. Raportul integral este accesibil la următorul link, disponibil pe pagina online a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”: https://expertforum.ro/candidaturi-euro24/
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
