Cultură
Mariana Nicolesco: “Am trăit o exaltantă sărbătoare a muzicii”
• Marele Premiu Darclée 2017 revine mezzosopranei Florentina Soare şi sopranei braziliene Ludmilla Miranda Bauerfeldt
Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée şi Cursurile de Măiestrie Artistică, Master Classes, oferite de soprana Mariana Nicolesco ocupă un loc unic în lume în rândul manifestărilor similare, aşa cum sublinia şi Josef Hussek, Director al Festivalului de la Salzburg: “Nu cunosc niciun alt concurs de canto care să se plaseze în toate momentele şi manifestările sale la un nivel atât de înalt ca acela dedicat memoriei Haricleei Darclée. Această manifestare e mai mult decât un concurs de canto obişnuit, este totdeodată competiţie, Master Class şi adevărat festival al muzicii. Iată ce o face incomparabilă şi unică”.
Faptul că în chiar perioada în care la Brăila se desfăşura ediţia 2017 a acestor minunate manifestări era înregistrată cea de a treia prestigioasă victorie a unui laureat Darclée la Concursul Operalia, patronat de tenorul Placido Domingo, vorbeşte de la sine, şi nu a scăpat atenţiei internauţilor: Concursul Operalia a fost câştigat acum de soprana româncă Adela Zaharia, în 2015 de tenorul român Ioan Hotea şi la o ediţie anterioară de un alt tenor român, Ştefan Pop.
Muzica învinge furia naturii
Inaugurarea manifestărilor din acest an a evenimentelor Darclée, în 25 iulie, părea să fie ameninţată de urgia naturii. În loc de Dunăre apăruse un fluviu de nori negri, vântul dobora copaci uriaşi, iar curentul electric s-a întrerupt de mai multe ori. Dar, ca prin miracol, muzica a calmat spiritul agitat al vremii, astfel că sala arhiplină a teatrului în care Hariclea Darclée debutase la 1881 îi aclama pe soprana Silvia Micu şi pe tenorul Ioan Hotea, laureaţi ai Premiului I şi, respectiv, al Marelui Premiu Darclée 2015, acompaniaţi la pian de Alexandru Petrovici.
Au urmat zilele de foc ale competiţiei, la care s-au înscris în acest an un număr record de 200 de tinere talente din 19 ţări: Austria, Belgia, Brazilia, China (nu mai puţin de 80 de concurenţi), Coreea de Sud, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Mexic, Polonia, Republica Moldova, Rusia, Spania, Statele Unite, Turcia, Ucraina şi România.
Juriul Internaţional prezidat de Mariana Nicolesco – cuprinzând nume de prestigiu ca Marco Balderi, Flavio Trevisan şi Eugenio Girardi din Italia, Baoyi Bi din China, Stanislaw Daniel Kotlinski din Polonia, Myron Michailidis din Grecia, Stephan Poen din Israel şi Felix Serraclara din Spania – a avut misiunea dificilă de a departaja talente deosebit de bine pregătite.
81 de concurenţi din 17 ţări au fost admişi în etapa a doua a Concursului şi numai 54, din 15 ţări, în etapa a treia: 24 de soprane, 4 mezzosoprane, 9 tenori, 1 contratenor, 10 baritoni, 2 bas-baritoni şi 4 başi. Ei s-au întrecut în această fază a competiţiei acompaniaţi de Orchestra Festivalului Darclée dirijată de maestrul Marco Balderi, în faţa unui public fascinat de atâtea voci frumoase, dar căruia nu-i era îngăduit să aplaude, de vreme ce era vorba de un concurs în desfăşurare. Din rândul acestora, Juriul i-a desemnat pe laureaţii premiilor Darclée din acest an.
Omagii Hariclea Darclée, Nicolae Herlea şi Dinu Lipatti
În paralel cu concursul propriu-zis, toate manifestările, de un nivel deosebit de ridicat, au cucerit inimile publicului: Omagiul cu videoproiecţii din cadrul conferinţei susţinute de Dr. Stephan Poen, de pildă, adus memoriei minunatului bariton Nicolae Herlea, artist atât de apropiat ani şi ani de zile de manifestările Darclée, şi care ar fi împlinit acum 90 de ani. Sau videoproiecţiile cu arii din repertoriul Haricleei Darclée interpretate de Mariana Nicolesco, salutate cu nesfârşite aplauze şi ovaţii.
“Rare sunt azi, oriunde în lume”, a declarat Mariana Nicolesco, “ocaziile de-a asculta un pianist genial ca Matei Varga sau cântul senzaţional al interpreţilor operei I Pagliacci care au strălucit la Brăila”. Recitalul marelui pianist Matei Varga, anume venit de la New York, a onorat memoria lui Dinu Lipatti la 100 de ani de la naştere, iar în reprezentaţia de neuitat cu opera I Pagliacci de Leoncavallo au strălucit tenorul italian Antonino Interisano, baritonul sud-coreean Matteo Suk, soprana Irina Baianţ, tenorul Ioan Hotea şi baritonul Alexandru Constantin, laureaţi în trecut ai Concursului Darclée.
Ei au fost acompaniaţi de Corul Filarmonicii George Enescu pregătit de Iosif Ion Prunner şi de Orchestra Festivalului Darclée, sub bagheta maestrului Marco Balderi, care aveau să se ilustreze cu brio şi pe Esplanada Dunării, sâmbătă, 5 august, la marele Concert intitulat “O Celebrare a Capodoperelor”, ca şi la Gala Laureaţilor.
Reîntâlnire cu marele public
Artiştii chinezi prezenţi la evenimentele Darclée au interpretat două melodii celebre din ţara lor, îndelung aplaudate de miile şi miile de spectatori, printre care Excelenţa Sa Domnul Feihong Xu, Ambasadorul Chinei la Bucureşti care, la invitaţia Marianei Nicolesco, a urcat şi el pe scena de pe Esplanada Dunării şi, cu o frumoasă voce de bariton, a cântat împreună cu tinerii săi compatrioţi.
După salutul artiştilor chinezi Concertul Extraordinar a continuat, la 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, cu Oda Bucuriei din Simfonia a IX-a de Beethoven, devenită Imn al Europei. Au urmat pagini ilustre compuse de Strauss, Bizet, Puccini, Chopin, Mozart, Rossini, Mascagni, Verdi, Donizetti sau Enescu, un moment emoţionant fiind acela în care soprana Ana Camelia Ştefănescu şi mezzosoprana Oana Andra, câştigătoarele Marelui Premiu la prima ediţie a Concursului Darclée, în 1995, au cântat un superb duet, Barcarola, din opera Les Contes d’Hoffmann de Offenbach.
Laureaţii ediţiei 2017
Gala Laureaţilor a încheiat în apoteoză, duminică, 6 august, ceea ce Mariana Nicolesco a numit “o exaltantă sărbătoare a muzicii”.
Marele Premiu Darclée a revenit ex-equo sopranei braziliene Ludmilla Miranda Bauerfeldt şi mezzosopranei Florentina Soare din Brăila, care urca astfel victorioasă pe scena însăşi pe care la 1881 debuta Hariclea Darclée. Premiul I a revenit bas-baritonului austriac Alexander Grassauer, sopranei Irina Baianţ şi tenorului mexican Fabian Rodriguez Lara. Premiul II tenorului spaniol Mateos Juan de Dios, tenorului sud-coreean Sungmin Song şi tenorului chinez Xu Sen. Premiul III, baritonului Alexandru Chiriac, sopranei Olena Stroia şi basului Andrei Nicoară.
Considerând că lucrul cel mai important e să ne depăşim în permanenţă propriile limite, Mariana Nicolesco a ţinut ca şi la această ediţie a Concursului Darclée să fie premiaţi cât mai mulţi artişti de talent, care au primit Premiul celui mai bun tânăr interpret, Premiul Fundaţiei Darclée, Premiul Special al Juriului şi Premiul de Excelenţă.
După peste patru ore de strălucire muzicală şi de entuziasm general, Gala Laureaţilor s-a încheiat, ca şi în seara precedentă, pe Esplanada Dunării, cu celebrul Brindisi din La Traviata de Verdi, reluat de mai multe ori de tinerii artişti laureaţi, şi în care vocea Marianei Nicolesco se impunea, încă o dată, ca un dar celest.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.























