Adaugă ca sursă preferată în Google

• de la an la an, tot mai mulţi brăileni fug în ale judeţe, în căutarea unui trai mai bun, şi tot mai puţine persoane aleg să se mute cu domiciliul la noi • de o lungă perioadă de timp, judeţul nostru înregistrează spor negativ la capitolul migraţie internă, aşa cum este denumit acest fenomen demografic • şi tot negativ este şi sporul natural al populaţiei Brăilei • ca noi mai sunt şi alte judeţe, cu precădere din Moldova şi Oltenia, inclusiv Teleormanul, care l-a propulsat în fruntea politicii pe actualul şef suprem de la PSD, Liviu Dragnea • mega-proiectul cu podul suspendat peste Dunăre ar fi o mană cerească pentru economia locală, dar şi a întregii zone, evident dacă s-ar ajunge să fie pus în practică în timpul vieţii noastre
 
De ani buni, Brăila iese mereu pe pierdere în jocul migrării populaţiei. Practic, brăilenii fug unde văd cu ochii în căutarea unui trai mai bun şi sunt tot mai puţini cei din afara judeţului care aleg să vină la noi, la Brăila. De altfel, anul trecut, în ţara noastră s-a stabilit un record: conform Institutului Naţional de Statistică (INS), peste 389.000 de români, echivalentul unui judeţ întreg!, şi-au schimbat domiciliul dintr-o localitate în alta, însă tot din România. Practic, se poate vorbi aici despre cea mai mare migraţie internă după cea generată de marea industrializare a României din perioada comunistă. Brăila nu face excepţie de la acest fenomen, mai ales că din 1991 încoace economia judeţului a cunoscut un evident declin odată cu intrarea în comă şi apoi decesul unor mari întreprinderi, iar „vidul” lăsat de acestea n-a fost nici acum pe deplin acoperit. Alături de Brăila, pe lista judeţelor unde „sporul” de migraţie internă este negativ apar, cu cele mai mari pierderi, unităţi administrative din zona Moldovei şi din nordul Munteniei (Galaţi, Vaslui, Botoşani, Bacău), dar şi Teleormanul. Din nou, discutăm de judeţe considerate „roşii” unde, de-a lungul anilor, PSD a obţinut scoruri confortabile la scrutinuri electorale. Într-o notă optimistă, este posibil ca odată cu începerea implementării celui mai mare proiect de infrastructură rutieră din zona noastră, Podul suspendat peste Dunăre, Brăila să atragă, cel puţin pentru câţiva ani, mai mulţi migranţi interni şi, de ce nu, externi, decât a făcut-o până acum. Trebuie să recunoaştem că o investiţie de asemenea dimensiune poate constitui o scânteie pentru motorul economic al întregii regiuni, nu numai pentru Brăila. Dar să nu ne îmbătăm nici cu apă rece: după „bunul” obicei românesc, ştim cu toţii cum s-au „construit” în ultimii ani autostrăzile României.  
 
Anual, populaţia echivalentă judeţului Brăila se mută cu domiciliul prin ţară
O statistică îngrijorătoare a Institutului Naţional de Statistică arată foarte clar că tot mai mulţi români aleg să se mute dintr-un judeţ în altul în căutarea prosperităţii, liniştii şi confortului financiar pe care fiecare dintre noi şi le doreşte. Cifrele arată că echivalentul populaţiei unui întreg judeţ de talia Brăilei, de exemplu, s-a mutat cu domiciliul în alte localităţi din ţară. Concret, anul trecut, peste 389.000 de români au participat la fenomenul migraţie internă, fiind, practic, cea mai mare migraţie a României postdecembriste. Totuşi trebuie luat în calcul faptul că, de la un an la altul, populaţia ţării este în scădere, ceea ce înseamnă că, prin comparaţie cu statisticile de acum 10 sau 20 de ani, migrează dintr-o localitate în alta tot mai mulţi români raportat la un total de populaţie mult mai mic. În plus, statistica celor de la INS nu include, de exemplu, numărul celor care îşi schimbă doar reşedinţa în sensul că aleg să stea cu chirie într-un alt oraş, dar nu-şi fac efectiv mutaţia la noua adresă. Conform INS, „schimbarea domiciliului se consideră efectuată la data când organele de poliţie au înscris menţiunea de schimbare a domiciliului în actul de identitate”. Aceleaşi date statistice permit şi realizarea unei balanţe în care avem, pe de o parte, „intrări” – oameni care vin din alte judeţe, iar pe de altă parte, „ieşiri” – oameni care pleacă în alte judeţe. Mai trebuie spus că analiza de faţă nu include fenomenul spor natural al populaţiei sau migraţia spre exterior.
 
Brăila: mulţi pleacă, tot mai puţini vin la noi
Într-un clasament naţional pe judeţe privind „plecările” cu domiciliul în alte localităţi, Brăila ocupă locul 36 din 41, cu un efectiv de 5.202 persoane care şi-au mutat de la noi domiciliul într-o altă localitate, pe parcursul lui 2016, (aproape 4.900 brăileni mutaţi în 2015), pe ultimele locuri fiind Tulcea – 4.834, Bistriţa-Năsăud – 4.772, Giurgiu – 4.287, Sălaj – 3.899, Harghita – 3.499 şi Covasna – 2.715 persoane. Cei mai mulţi români au ales să plece, în mod surprinzător, chiar din Bucureşti – 51.426 persoane, urmat de Iaşi – 17.680, Timiş – 15.266, Constanţa – 13.681 şi Prahova – 12.621 persoane.
La celălalt capăt al balanţei, „intrările” din fiecare judeţ ne poziţionează în clasamentul naţional pe locul 38, cu 4.041 persoane (3.832 persoane în 2015), după noi fiind Salaj – 3.348, Harghita – 3.149 şi Covasna – 2.301 persoane. În fruntea clasamentului, cu cele mai multe sosiri sunt Bucureştiul – 47.866 persoane, Ilfovul – 22.284, Iaşiul – 20.262 şi Timişul – 19.094 persoane.
Puse în oglindă, rezultatul obţinut este, dacă vreţi, un „spor al migraţiei” în care pe „plus” sunt doar 10 judeţe (Arad, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Giurgiu, Iaşi, Ilfov, Sibiu şi Timiş), restul de 31 fiind „pe minus”. Judeţele cu cele mai mari pierderi sunt cele din sudul Moldovei şi din nordul Munteniei (Galaţi, Vaslui, Brăila), dar şi din zona Olteniei, aşa cum este Teleorman şi Oltul. Oarecum surprinzătoare este poziţionarea capitalei care înregistrează cel mai mare spor negativ conform balanţei la care facem referire.
Mai detaliat, suntem pe locul 9 la nivel de ţară în ce priveşte „sporul” negativ al migrării interne a populaţiei cu minus 1.161 persoane, în timp ce pe primul loc este Bucureştiul cu minus 3.560 persoane, urmat de Vaslui – 1.947, Galaţi – 1.780, Hunedoara – 1.596, Teleorman – 1.503, Olt – 1.450, Botoşani – 1.423 şi Bacău – 1.272 persoane.
Acest calasament al „pierderilor” se păstrează în linii mari şi pentru anii precedenţi. De fapt, dacă ne uităm la fiecare dintre ultimii 10 ani, există doar 10 judeţe care oscilează, adică sunt ani în care câştigă şi ani în care pierd locuitori. Neîntreruptă reducere de populaţie prin mutarea domiciliului se înregistrează în judeţele Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Mureş,  Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, plus municipiul Bucureşti.
Revenind la statistica INS aferentă anului 2016, aceasta tratează şi fenomenul migrare temporară, dacă putem considera astfel mutările de reşedinţă, Brăila înregistrând aici cele mai mici cifre la nivel naţional: „plecări” – 2.284 persoane şi „sosiri” – 1.247 persoane, rezultând şi la acest capitol un spor negativ de circa o mie de persoane.
 
Dacă mai punem aici şi emigrările …
Imaginea de ansamblu care răzbate din statisticile INS devine şi mai clară, dacă luăm în calcul şi emigrările, la fel ca şi tendinţa brăilenilor de a „evada” din judeţul în care s-au născut şi eventual au făcut şcoala, pentru cei care au stat suficient de mult încât să susţină examenul de bacalaureat. 2006 este pentru Brăila anul în care numărul celor care au plecat definitiv din judeţ şi din ţară s-a putut exprima în 3 cifre, 113 persoane, iar din 2012 se discută anual de sute de brăileni care pleacă şi nu se mai uită deloc înapoi, 2012 –     211 persoane, 2013 – 218 persoane, 2014 – 167 persoane, 2015 – 210 persoane şi 2016 – 334 persoane. De altfel, acest ultim număr ne plasează la nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte pe locul III după Constanţa – 568 persoane şi Galaţi – 504 persoane.
Dacă privim situaţia emigrărilor în judeţul nostru prin „lupa” grupelor de vârstă, vom observa un alt fenomen îngrijorător şi anume acela că, de la un an la altul, creşte vârsta brăilenilor care pleacă în străinătate. De exemplu, dacă în 1992 majoritatea covârşitoare a celor care au plecat erau în grupele de vârstă 20 – 24 şi 25 – 29 de ani, în 2009 de exemplu, plecările s-au manifestat în număr tot mai mare inclusiv la grupa 40 – 44 de ani, ajungând ca anul trecut să avem plecări consistente inclusiv pe segmentul 50 – 54 de ani. Şi acestea sunt numai date oficiale, adică discutăm despre contracte de muncă sau declaraţii ale părinţilor deja plecaţi în străinătate şi care ulterior şi-au luat şi copiii în ţările unde şi-au găsit norocul. În realitate, numărul celor plecaţi este cu mult mai mare. Practic cred că una din două familii au cel puţin o rudă apropiată plecată la muncă în străinătate.
 
Suntem tot mai puţini
Cele mai recente date de recensământ culese în cadrul acţiunii din 2011 arată că la nivel de judeţ am mai rămas 321.212 locuitori, în scădere accentuată faţă de recensămintele din decadele anterioare. De exemplu, cu acest număr ne situăm la nivelul recensământului din 1956 câd au ieşit la numărătoare 297.276 locuitori în întreg judeţul. Dacă privim la municipiu, cifrele finale culese în 2011 arată că avem puţin peste 200.000 de locuitori (200.765 persoane, mai precis), adică la nivelul recensământului din 1977 când municipiul număra 199.233 locuitori.
Statistica rezultată în urma recensământului din 2011 arată că o cifră îngrijorătoare – aproape 5% din populaţia actuală a întreg judeţului – era la acel moment plecată peste hotare, răspândită, mai cu seamă, în Europa.
Iată şi cifrele brute: 15.561 persoane din Brăila erau plecate afară, dintre care jumătate au ales ca ţară de destinaţie Italia (7.742 persoane) în timp ce aproape 4.500 de persoane s-au orientat spre Spania. În ordine urmează Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord cu 658 persoane, Germania cu 532 persoane, Franţa cu 500 persoane, Grecia 344 persoane, Cipru – 260 persoane şi Belgia cu 109 persoane.
În ce priveşte balanţa naşteri-decese, avem spor negativ constant încă din 1991 depăşind pragul de 1.000 de persoane în 1995, iar pe cel de 2.000 persoane, din anul 2011 (minus 2.053 persoane), în ultimii ani valorile înregistrate fiind: în 2014 – minus 2.377 persoane, 2015 – minus 2.435 persoane şi 2016 – minus 2.378 persoane.