Economie
Contestaţia chinezilor la Podul peste Dunăre a fost respinsă
• CNSC s-a sesizat din oficiu cu privire la excepţia prematurităţii formulării contestaţiei, aşa că a respins-o fără a se mai intra cu judecata pe fondul problemelor reclamate de contestatari • singura variantă de a soluţiona contestaţia rămâne Curtea de Apel Bucureşti, unde consorţiul având în componenţă mai multe companii din China poate ataca decizia CNSC în termen de 10 zile de la comunicare
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a publicat, ieri, pe propria pagină web, decizia privind podul peste Dunăre Brăila – Tulcea, în dosarul contestaţiei formulate de către consorţiul format din giganţi chinezi ai construcţiilor, o firmă spaniolă şi compania românească “Euro Construct Trading 98”, deţinută de omul de afaceri Dan Beşciu. Ca o paranteză, “Euro Construct Trading” este firma care a făcut parte din echipa câştigătoare a unui proiect investiţional important pentru Brăila, modernizarea bulevardului Dorobanţilor (“Tancrad” – liderul asocierii, “Euro Construct”, “Max Boegl” şi “Swietelsky Baugesellschaft”).
În conţinutul deciziei CNSC se precizează că “Prin contestaţia (fără număr de înregistrare la emitent) din data de 19.10.2017, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 44363/19.10.2017, formulată de către China Communications Construction Company LTD, în calitate de lider al asocierii (…) reprezentată legal de către Zhang Xiaoyuan, împotriva adresei nr. 12B/6843/29.09.2017, privind rezultatul procedurii de atribuire, emisă de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (…), în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitaţie deschisă online, a contractului de achiziţie publică, având ca obiect: Proiectare şi execuţie «Pod suspendat peste Dunăre», se solicită admiterea acesteia şi, pe cale de consecinţă, următoarele:
Suspendarea procedurii de atribuire în cauză, potrivit dispoziţiilor art. 49 din Legea nr. 101/2016; Anularea adresei nr. 12B/6843/29.09.2017, privind rezultatul procedurii de atribuire, precum şi a tuturor actelor anterioare şi subsecvente care se fundamentează pe aceasta; Reevaluarea ofertei China Communications Construction Company LTD şi a ofertei depuse de către asocierea «Astaldi», în conformitate cu cele care vor dezvoltate în cuprinsul contestaţiei şi cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale aplicabile; Accesul la dosarul achiziţiei publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016.
Procedura de soluţionare în faţa Consiliului s-a desfăşurat în scris.
(…) Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar,
CONSILIUL DECIDE:
Admite excepţia prematurităţii formulării contestaţiei de către China Communications Construction Company LTD, invocată din oficiu.
Respinge contestaţia formulată de către China Communications Construction Company LTD, în contradictoriu cu CNAIR S.A., ca prematur formulată.
Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi.
Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile de la comunicare”.
Surse din cadrul CNAIR au explicat în presa centrală că, procedural, CNSC decide că o contestaţie este prematur formulată atunci când contestatarii o depun fără a aştepta să le fie comunicat rezultatul procedurii. În cazul de faţă, contestaţia a fost formulată în data de 19 octombrie în contextul în care comunicatul oficial al CNAIR privind anunţarea ofertei câştigătoare a fost emis în data de 20 octombrie. În astfel de situaţii, după comunicarea oficială a rezultatului procedurii, ofertanţii nemulţumiţi de rezultat nu mai pot sesiza din nou CNSC pentru o judecată pe fond a cauzei. Aşa că singura cale de atac pentru nemulţumiţi rămâne Curtea de Apel Bucureşti, cu riscul ca instanţa, într-un final, să menţină decizia CNSC.
Revenind, grupul de firme având drept lider China Communications Construction Company LTD a contestat lipsa de transparenţă a CNAIR în cadrul procedurii şi a susţinut că oferta lor ar fi trebuit să fie selectată drept câştigătoare. Ca idee, procedura licitaţiei pentru Podul peste Dunăre Brăila – Tulcea a presupus ca firma câştigătoare să fie desemnată pe baza unui punctaj în care 40% reprezenta componenta “ofertă financiară” şi 60% – ofertă tehnică reprezentând un cumul de indicatori referitori, printre altele, la experienţa inginerilor implicaţi în proiect, perioada de proiectare, ori garanţia oferită.
Reamintim că, în data de 20 octombrie, CNAIR a anunţat că adjudecatarul licitaţiei este asocierea Astaldi SpA (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia) pentru suma de 1,995 miliarde lei, fără TVA. Cei doi asociaţi desemnaţi câştigători ai licitaţiei pentru Podul suspendat peste Dunăre au la activ mai multe proiecte, similare celui de la Brăila, în întreaga lume. Italienii de la “Astaldi”, de exemplu, au realizat al treilea pod peste strâmtoarea Bosfor, dar şi podul din zona Basarab din Bucureşti, în timp ce japonezii de la “IHI Infrastructure Systems” au contribuit la realizarea unor poduri suspendate în SUA, Kazhstan, Turcia şi Japonia.
Cum arată oferta câştigătoare
Potrivit anunţului CNAIR, licitaţia s-a finalizat cu atribuirea contractului pentru suma de 1.995.932.260,25 lei, fără TVA, adică echivalentul a circa 433 milioane euro, faţă de o valoare estimată de la care s-a pornit licitaţia, de 2,025 miliarde lei, fără TVA, (aproximativ 450 milioane euro).
Durata contractului este de 4 ani, din care un an pentru proiectare şi restul de 3 pentru execuţie. Mai trebuie adăugat că perioada de garanţie a lucrărilor va fi de 10 ani.
Câştigătorul licitaţiei va trebui să proiecteze şi să construiască podul suspendat, care, de altfel, reprezintă principala structură a proiectului, plus două viaducte a câte 110 metri lungime, un drum principal cu o lungime de aproape 19,1 km şi un drum de legătură cu DN22 (Smârdan-Măcin), în lungime de 4,328 km. Mai detaliat, podul suspendat va avea o lungime totală de 1.974,3 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri şi două deschideri laterale de 489,65, respectiv 364,65 metri. Gabaritul pe verticală al podului va fi de 38 m de la nivelul de inundaţii maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigaţie pe fluviu. Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri, din care calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,5 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 m. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,8 m fiecare.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
