Economie
Mangiurea dă asigurări că la Chiscani se respectă întocmai proiectul
• după ce liberalul Costică Gorgan, membru al Consiliului Local Chiscani, a semnalat că lucrările la reţeaua de apă şi canalizare din comună se fac neconform cu devizul aprobat, directorul CUP Dunărea, Silviu Mangiurea, a dorit să clarifice situaţia • acesta susţine că Gorgan nu este specialist şi că pur şi simplu se află într-un război politic cu primarul Chiscaniului, Costică Cojea (PSD), luptă în care Compania nu se poate implica • Mangiurea a afirmat că lucrările se fac corect, 80% pe banii companiei, precizând că dacă ar exista probleme tot CUP Dunărea le-ar deconta
Directorul general al Companiei de Utilităţi Publice “Dunărea” Brăila, Silviu Mangiurea, a dorit să clarifice situaţia legată de lucrările care se execută în prezent la reţeaua de apă – canalizare în comuna Chiscani. Asta după ce liberalul Costică Gorgan, membru în Consiliul Local al comunei a reclamat public faptul că lucrările executate de CUP “Dunărea” sunt făcute de mântuială pe unele străzi şi nu respectă întocmai devizul aprobat, în ciuda preţului de peste 6 milioane lei al proiectului.
Mangiurea a dorit să puncteze că ideea Companiei a fost de a ajuta populaţia de acolo, care de multe ori s-a plâns că nu are presiune suficientă la apă, astfel că a propus acest proiect, a cărui finanţare o asigură în proporţie de 80%.
“Noi ştim să ne facem treaba. În primul rând, domnul consilier de la Chiscani trebuia să spună că lucrările sunt făcute 80% pe banii Companiei. Ceea ce plăteşte UAT-ul este doar ţeava. Iar restul este executat de noi. Sunt nişte eforturi pe care Compania le face tocmai în ideea de a fi bine cetăţeanului şi văd că nu e bine. Să ştiţi că se tot punea problema că vara, în anumite localităţi din judeţ, nu este presiune. Păi de ce nu este? Pentru că Uniunea Europeană nu a dat voie proiectantului să ia în calcul mai mult de 80 litri de om pe zi. Şi acesta este numai pentru consumul casnic. Adică băut, spălat. Nu pentru udat grădini, adăpat turma de oi sau alte animale. Şi atunci, au apărut problemele că nu e presiune, că nu e apă. Iar la Chiscani am găsit această soluţie. Pentru că reţeaua de acolo era mai veche şi avea probleme. Am discutat cu primarul şi am spus ca pe reţeaua aceea să bage apă din Dunăre, apă industrială, care nu se plăteşte la peste 4 lei mc, ci la 0,30 de bani. Eu zic că e benefic pentru cetăţean să fie aşa”, a declarat Mangiurea.
Dacă greşeşte, tot Compania plăteşte
Întrebat totuşi cum comentează acuzaţiile făcute de consilierul liberal din Chiscani legate de calitatea lucrării şi faptul că stratul de pământ a fost adus până aproape de gurile de canalizare, astfel că atunci când se va turna ciment vor apărea probleme, Mangiurea a explicat că proiectul este realizat corect. Acesta a afirmat că Gorgan şi primarul comunei Chiscani, PSD-istul Costică Cojea, au propriul război politic, în care nu doreşte să fie târâtă CUP “Dunărea”.
“V-am spus, noi facem totul pe banii noştri. Dumnealui nu este de specialitate. Noi ştim să ne facem treaba. Şi până la urmă, dacă chiar facem prostii – dar nu le facem, vă spun eu -, consecinţele le suportăm tot noi. Pentru că în momentul când apar avarii sau lucruri care nu mai permit o desfăşurare optimă a activităţii, Compania nu ia nici cinci bani. Deci suportăm consecinţele, direct, noi. Dar nu facem prostii, încă o dată! Iar străzile se asfaltează. Păi nu se asfaltează străzile?! S-a ridicat puţin mai sus cât grosimea asfaltului, stratul final. Dar mergeţi şi prin Brăila să vedeţi. Pe Pietăţii, de exemplu, unde nu s-a terminat de asfaltat pentru că se umblă la jumătate de stradă, la fundaţia drumului şi o să vedeţi că sunt căminele puţin mai sus. De ce? Pentru că nu s-a pus stratul final de asfalt. Aici nu e vorba de deviz! Încă o dată. Ceea ce plăteşte Primăria, UAT-ul, este strict materialul. Or, dacă ei au cumpărat 10 metri liniari de ţeavă, atât montăm noi. Ce îmi dă, aia pun!”, a mai adăugat Mangiurea.
Reamintim că, PNL-istul a dat ca exemplu strada Mateiu Caragiale din Chiscani şi a acuzat că maiul mecanic pentru compactare nu este folosit, că nu se toarnă umplutură de nisip pe lângă conducte, că nu se utilizează pământ coeziv, că se tasează cu un buldoexcavator şi nu se lucrează pe straturi. De asemenea, a semnalat că lucrarea a ajuns la nivelul gurilor de canalizare astfel că în momentul în care se va asfalta acestea vor fi astupate.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
