Economie
Apă cu ţârâita la robinetele din mediul rural
• un localnic din comuna Şuţeşti se plânge că, de la 7 dimineaţa până seara, la ora 22.00, apa curge cu o presiune foarte scăzută • cu toate acestea, spune abonatul respectiv, apometrul înregistrează continuu, din cauza aerului existent pe conducte • conducerea CUP “Dunărea” neagă că ar fi o problemă cu aerul care ar “păcăli” apometrele, iar despre presiunea scăzută spune că este o problemă provocată de cei care îşi irigă grădinile cu apă de la robinet, care, în mod normal, este destinată doar uzului casnic, pentru băut şi spălat
Teoretic, majoritatea localităţilor rurale din judeţul Brăila sunt conectate la reţeua publică de apă administrată de Compania de Utilităţi Publice “Dunărea”. Locatarii satelor respective ar trebui, aşadar, să beneficieze de apă non-stop la robinet, cu o presiune corespunzătoare. Unii reclamă, însă, că au apă doar cu “ţârâita”, deci la o presiune foarte scăzută, aşa încât le ia câteva minute doar pentru a umple o cană, iar despre făcut un duş sau folosit maşina de spălat rufe nici nu se pune problema. Cam aşa ar sta lucrurile în gospodăria lui Manea Elorie, un localnic din comuna Şuţeşti. Acesta se plânge că de dimineaţa, de la ora 7.00, şi până seara târziu, la ora 22.00, apa de la robinet are o presiune foarte mică, sau chiar nu mai curge deloc în anumite momente ale zilei. Pe lângă lipsa presiunii, problema ar fi că apometrul ar înregistra un consum inexistent, din cauza aerului de pe conducte. “Eu sunt o persoană în vârstă, locuiesc singur şi, ca bărbat, nu folosesc foarte multă apă. Problema este că, deşi de dimineaţă până seara nu e presiune nici cât să îţi poţi umple o cană, iar uneori apa nu mai curge deloc, apometrul se învârte şi înregistrează un consum exagerat. Probabil din cauza aerului existent pe conducte se întâmplă acest lucru. Din luna martie şi până în prezent mi-a venit o factură de 730 lei, ceea ce este extrem de mult pentru câtă apă am consumat în acest interval”, reclamă Manea Elorie, prin intermediul unei sesizări adresate redacţiei. Acesta spune că mulţi dintre vecinii săi se confruntă cu situaţii similare şi că intenţionează să întocmească o listă cu semnături şi să înainteze o petiţie scrisă către CUP “Dunărea”. Asta în contextul în care, verbal, a sesizat problema de câteva ori, dar nu s-a rezolvat nimic.
Lipsa presiunii la robinetele localnicilor este confirmată şi de primarul comunei Şuţeşti, Cristian Codreanu. Acesta este de părere că fenomenul este cauzat de conducta dintre Ianca şi Şuţeşti, care ar fi subdimensionată pentru necesarul de apă existent. Pe de altă parte, edilul ne-a spus că apa potabilă livrată de CUP “Dunărea” mai este folosită de unii localnici şi pentru irigarea grădinilor, fapt ce contribuie la scăderea presiunii pe timpul zilei. În ceea ce priveşte apometrele care ar înregistra un consum mai mare decât cel real, primarul Codreanu nu a dorit să se pronunţe, lăsând acest aspect în seama specialiştilor. “Noi, de la Primărie, am avut discuţii cu cei de la CUP Dunărea referitoare la lipsa presiunii. Din câte am înţeles, ar fi o problemă cu conducta dintre Ianca şi Şuţu, care ar fi subdimensionată, dar urmează să se facă nişte lucrări pentru rezolvarea problemei. Chiar acum se lucrează la o subtraversare, undeva la marginea comunei”, ne-a informat primarul.
Conducerea CUP “Dunărea”: “De vină sunt cei care îşi irigă grădinile cu apă potabilă!”
Directorul CUP “Dunărea” Brăila, Silviu Mangiurea, exclude din start posibilitatea ca apometrul abonatului din Şuţeşti să înregistreze greşit din cauza aerului existent pe conducte. “Problema aceasta a fost rezolvată definitiv, la nivelul întregului judeţ, în anii 2016 şi 2017, prin montarea de aeratoare pe conducte. Deci teoretic e posibil ca apometrul să înregistreze greşit din cauza aerului, însă practic nu se mai întâmplă acest lucru pe reţeaua noastră”, afirmă cu convingere directorul Mangiurea.
Şeful companiei de apă neagă că problema presiunii scăzute ar fi cauzată de subdimensionarea unor conducte montate în judeţ. Mangiurea pune totul pe seama faptului că foarte mulţi gospodari din judeţ îşi irigă grădinile cu apă potabilă. “Am mai spus-o şi o repet: noi livrăm apă de băut şi apă pentru spălat, nicidecum apă pentru irigaţii. Foarte mulţi nu înţeleg acest lucru şi, în special în astfel de perioade cu temperaturi ridicate şi lipsă de precipitaţii, îşi udă grădinile de dimineaţă până seară. De aici apare această lipsă de presiune la robinet cu care se confruntă unii abonaţi din mediul rural. La Şuţeşti, de exemplu, media consumului a crescut, de la 350 metri cubi pe zi, la nivel de localitate, în luna iunie, la 570 mc/zi în prima jumătate a lunii august. Pentru noi nu este o problemă în sine, pentru că scopul principal al acestei companii este să vândă cât mai multă apă, iar la un consum mai mare şi încasările sunt pe măsură. E adevărat că unii încearcă să fure apă, prin tot felul de improvizaţii care ocolesc apometrul. În Şuţeşti au fost depistate şapte sau opt astfel de cazuri, iar persoanele respective va trebui să plătească pe ultimii trei ani un consum calculat în funcţie de suprafaţa gospodăriei şi numărul de membri ai familiei”, ne-a declarat directorul Mangiurea.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
