Economie
Lupta cu giganții
• în cadrul unui proiect de investiții de 190 de milioane care vizează reabilitarea a zeci de kilometri de canale de irigații și a două stații de pompare, una plutitoare, la Dunăre, și una terestră, din zona Ianca, a fost inclusă și repararea a două dintre cele nouă pompe gigant din dotarea stației de pompare SRPA-1 Spiru Haret • pompele, înalte de 7 metri și cu o greutate totală de 45 tone, au fost date spre exploatare în 1974, fiind fabricate exclusiv în România • fiecare are o capacitate de pompare impresionantă, de 12 metri cubi pe secundă, sistemul integrat pe care îl deservesc fiind proiectat pentru irigarea a 205.000 hectare din județele Brăila și Ialomița
Județul Brăila se situează, de ani de zile, pe locul unu la nivel național cu cea mai mare suprafață la irigat (cumulat, circa 300.000 ha/an față de circa 1 milion de hectare la nivelul României). E lăudabil că se întâmplă asta, fiindcă fără apa de irigat nu s-ar mai putea face agricultură performantă, din cauza secetei pedologice și atmosferice tot mai mari din Bărăganul brăilean. E nevoie, însă, de și mai multe irigații, iar acestea nu se pot asigura fără investiții consacrate reabilitării și modernizării dotărilor tehnice vechi de zeci de ani. Apa de irigat nu se poate asigura fără dotări și investiții moderne, performante, cu un consum mic de energie și o mai bună gospodărire/economisire a apei. De aici și urgența înlocuirii a tot ce era afectat de uzura tehnică și morală, fiindcă cu stații de pompare/evacuare vechi, cu canale de irigat prin care se pierde apă sau cu conducte metalice afectate de cancerul ruginii nu se mai putea merge decât cu asumarea unor riscuri majore asupra întregului sistem de irigat al județului nostru. Iar prin insistențele sucursalei Brăila a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și cu sprijinul fondurilor alocate prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și ANIF București, în județul nostru au avut loc îmbunătățiri fără precedent în domeniul irigațiilor, desecărilor. Să amintim doar despre asanare băltirilor de pe Valea Encii, modernizările de la IM Gheorghiu și Spiru Haret, reabilitarea unor stațiilor plutitoare de la Dunăre și Siret. Despre aceste reușite ziarul nostru a scris în detaliu, asupra altora vom reveni. În articolul de față ne vom axa pe ceea se întâmplă la marea stație de pompare SRPA-1 Spiru Haret în materie de reparații/modernizare a două dintre cele nouă pompe gigant unicat în România, puse în funcțiune în anul 1974. Cu un debit uriaș de 12 metri cubi pe secundă, cele două pompe sunt vitale pentru irigarea a 205.000 hectare din județul Brăila și județul Ialomița, pe uriașul canal de aducțiune Larga, care are o mărime și un debit comparabil cu cele ale râurilor Siret și Buzău. Cândva, se punea problema ca acest canal să devină unul navigabil, pentru transportul cerealelor până la Dunăre, însă discuția a rămas în fază de proiect. Revenind la zilele noastre, pentru ca debitul apei să fie unul optim, era nevoie de o reparație capitală a celor două pompe, iar proiectul este acum pus în aplicare de firma „Cusbac” Bacău. De fapt, două firme sunt angrenate în această lucrare: „Cusbac” se ocupă de pompele propriu-zise, iar „Uvex” Craiova repară uriașele electromotoare din componența pompelor.
Agregate de pompare gigant, fabricate exclusiv în România
Nu este deloc o figură de stil, deoarece ceea ce s-a demontat este aproape de mărimea unor dotări de la marile hidrocentrale ale României. Ne referim, evident la cele două pompe care vor fi modernizate și aduse la cotele milimetrice din proiect, de întreprinderea specializată din Bacău. Fiecare pompă MVU – 2002 are câte un motor de 5 MW și un debit de 12 metri cubi pe secundă (gândiți-vă ce înseamnă toate cele nouă pompe ale stației!). Ele au fost fabricate în 1974 la Combinatul de Utilaj Greu Iași. Iar motoarele electrice la Uzinele Mecanice Reșița, o contribuție având și celebra IMGB București. O pompă în sine are o înălțime de 7 metri, 3 metri în diametru, iar rotorul său cântărește 15 tone. Dimensiunile unui astfel de complet (pompă, motor, bulb etc) sunt asemănătoare cu cele de la o hidrocentrală, iar un întreg ansamblu cântărește 45 de tone!
Demontarea, în vederea reparației, se face de jos în sus, cu un pod rulant de 16 tone. “Prin proiect, altfel nu se poate. De aceea, se acționează de la baza pompei, prin scoaterea mai întâi a rotorului și inelului de uzură, componente aflate la o adâncime de 7 metri, într-un spațiu de numai 2 metri pătrați, într-un mediu ostil, cu umiditate, noroi, nisip și apă. Sunt condiții de lucru care i-au pus la grele încercări pe meseriașii implicați în proiect. Mai ales că, la acea adâncime, tot ce a însemnat parte metalică a suferit în timp din cauza umidității, ruginii și microrganismelor depuse, cu toate că pompele au beneficiat de o ventilație permanentă, cu radiatoare care au suflat permanent aerul necesar reducerii impactului asupra lor”, ne-a explicat Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila.
Cu astfel de pompe se ridică apa până la 60 de metri înălțime față de cota mării
Cine cunoaște configurația terenurilor din județul Brăila trebuie să știe că acest lucru a necesitat ca apa de irigat din Dunăre să fie ridicată, în trepte, prin intermediul SRPA – 1 Spiru Haret și al altor zeci de stații ale rețelei principale și secundare de irigat. Directorul Vasile Turcitu ne-a explicat că de la Dunăre (cu referire la cota Mării Negre), apa din nișa de la IM Gheorghiu este preluată și urcată în trepte, de SRPA-1 Spiru Haret, până la 32 metri înălțime, pe canalul de aducțiune (CA) Terasă. Apoi, printr-o bifurcație, apa ajunge în județul Ialomița, iar cea mai multă pe un alt canal cu mai multe ramificații, spre Lacu Rezi, Zăvoaia, Vultureni, Pribeagu și Ciocile. Până aici apa se pompează, tot în trepte, până la 60 metri, iar apoi cotele scad la 10 metri, spre Surdila Greci, Cireșu, Făurei și Ulmu, prin intermediul unor stații și canale de mare capacitate
Aduceri aminte despre ce puteam repara la Brăila
Pentru cine nu știe, înainte de 1990, ANIF Brăila dispunea de zeci de utilaje pentru hidoameliorații și îmbunătățiri funciare, de ateliere complet dotate pentru reparații, modernizări și piese de schimb. Toate au dispărut, iar pentru un buldoexcavator, o draglină sau mijloc auto adecvat trebuie să faci licitație spre a fi adus de la capătul țării. Referitor la pompe sau alte agregate, acestea puteau fi repede și convenabil reparate la Întreprinderea de Utilaj Greu “Progresul”, sau ”Promex”, cum s-a numit după 1989, dar și în alte întreprinderi ale industriei brăilene. Fără a mai sta, ca acum, la rând, și cu cheltuieli mari de deplasare până la firmele din alte județe capabile de astfel de reparații.
Un proiect în valoare totală de 190 milioane de lei
Cele două pompe aflate acum în lucru, din cadrul stației SRPA 1 Spiru Haret fac parte dintr-un proiect de investiții mai amplu, care vine la pachet și cu alte obiective. Concret, investiția în valoare de 190 milioane de lei vizează: reabilitarea a 40 km canal de irigații pe traseul Ianca – Surdila Greci; reabilitare completă a unei stații plutitoare de la Dunăre, ce urmează a fi dotată cu șase electropompe noi, fiecare cu un debit de 3 metri cubi pe secundă; schimbarea conductelor de refulare la toate cele șase pompe schimbate; reabilitarea celor două pompe de mare capacitate de la SRPA 1 Spiru Haret; reabilitarea a încă unei stații de pompare, mai exact SRPA 1A de la Ianca, dotată cu patru electropompe de mai mică capacitate, a câte 1 mc/s fiecare. Tot acest proiect de investiții, în ansamblul său, trebuie finalizat până în noiembrie 2024. Constructor stabilit prin licitație este o asociere de firme, lider de asociere fiind „Stih” SRL.
În ceea ce privește pompele gigant din dotarea SRPA 1 Spiru Haret, acestea sunt nouă în total. Două dintre ele au fost reabilitate în cadrul unui proiect anterior, cele două aflate acum în lucru trebuie să fie gata până în toamna acestui an, iar alte două vor face obiectul unui proiect de investiții care urmează să fie implementat în viitorul apropiat. Restul de trei pompe sunt încă relativ funcționale și vor intra în reparații într-un orizont de timp mai lung, în funcție de finanțarea pe care o va primi ANIF Brăila.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















