Economie
CCT. Argumente contra creșterii fiscalității în turism
• este vorba de câteva propuneri venite din partea reprezentanților Camerei de Comerț șI Industrie a României, printre care şi brăileanul Ștefan Fusea, în conducerea Consiliului Consultativ al Turismului (CCT) • “Soluția corectă nu este majorarea cotelor de impozit, pe care să le plătească, de fapt, turiștii, pentru serviciile consumate, ci colectarea taxelor de la toți cei care obțin venituri din turism”, afirmă reprezentanții Camerei de Comerț a României
Zilele trecute am intrat în posesia câtorva propuneri venite din partea Camerei de Comerț și industrie a României, prin reprezentanții săi desemnați în cadrul CCT -Ștefan Fusea, președintele CCIA Brăila, Vicepreședinte, ca nivel de reprezentare, la nivelul Camerei Naționale (membru titular în CCT) și Ion Dănuț Jugănaru, consilier personal al Președintelui CCIR (supleant în cadrul CCT). Iată propunerile:
O analiză urgentă a fiscalității în turism în țările membre ale UE și în alte țări receptoare de turiști unde sunt atrași un număr semnificativ de turiști din România, în scopul de a fi luate, de către Guvernul României, măsurile fiscale adecvate pentru ca oferta turistică a țării noastră să fie competitivă cu cea de pe piețele concurente.
Considerăm că este necesar ca, în cel mai scurt timp posibil, să fie transmis domnului ministru al Economiei, Antreprenoriatuluiși Turismului, din partea CCT, un mesaj prin care să fie exprimată clar solicitarea de a nu crește cota de TVA din HoReCa și turism, de la 9%, la 19%, așa cum există intenția în Guvern. Deja a fost majorată această cotă de la 5%, la 9% și riscăm ca oferta turistică din România să devină tot mai puțin competitivă, față de piețele concurente, în special Bulgaria.
2. Măsuri pentru combatere a evaziunii fiscale în turism, care să conducă la introducerea în circuitul economic, respectiv de clasificare a miilor de unități de cazare care funcționează în România fără a plăti impozite și taxe pe veniturile obținute din găzduirea turiștilor și care utilizează și personal fără forme legale de angajare. Există, în diferite zone turistice din țară, un număr mare de așa-zise locuințe private, unele având zeci de camere, care funcționeză neautorizat și care nu plătesc nici TVA, nici impozit pe venit și pe profit și fac o concurență neloială operatorilor din turism autorizați, plătitori de impozite și taxe. Se pierd, astfel, sume considerabile, care nu se colectează la bugetul de stat, dar și la bugetele locale ale UAT-urilor în cadrul cărora sunt amplasate, iar persoanele care muncesc fără forme legale în cadrul acestor imobile private sunt lipsite de orice formă de protecție socială. Aceste imobile nu pot fi controlate de autoritățile statului, dar există soluții pentru a-i determina pe proprietarii acestora să ceară clasificarea și introducerea în circuitul turistic a respectivelor așa-zise locuințe, amplasate, în stațiunile turistice.
Soluția corectă nu este majorarea cotelor de impozit, pe care să le plătească, de fapt, turiștii, pentru serviciile consumate, ci colectarea taxelor de la toți cei care obțin venituri din turism!
3. Încurajarea dezvoltării turismului sustenabil, în România, printr-un Program de sprijin pentru deținătorii structurilor de primire turistică având funcțiuni de cazare care vor obține Eticheta ecologică în turism și respectiv pentru operatorii de plaje turistice și porturi de agrement care obțin certificarea Blue Flag.
4.Sprijinirea dezvoltării de investiții în turismul balnear , în zona de litoral și în alte zone ale țării care dețin resurse naturale ce pot fi valorificate, ceea ce ar contribui atât la creșterea veniturilor la bugetul statului și la bugetele locale, dar și la atenuarea sezonalității, pentru că astfel de unități funcționează pe tot parcursul anului.
5. Program de stimulare a investițiilor în unități de agrement turistic, de tipul parcurilor de distracții acvatice, acoperite și încălzite, cvasi independente energetic, cu funcționare pe tot parcursul anului.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
