Social Media

Politică

Lovitura PNL Brăila: doi primari, un deputat și un consilier județean “transferați” de la PSD

Timp de citire: 8 minute

• este vorba despre Costică Coja, primarul din Chiscani, Ana Cornelia Măcrineanu, primărița din Viziru, George-Adrian Paladi, deputat în Parlamentul României și Daniela Bordea, consilier județean • “Eu nu văd noii colegi ca fiind un cadou! Eu consider că aduc plus-valoare în echipa mea”, a spus deputatul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila
 
Transferul primăverii nu s-a întâmplat în fotbal, ci în politică! Patru nume importante din PSD Brăila au ales să treacă în tabăra PNL Brăila. Este vorba despre Costică Coja, primarul din Chiscani, cea mai “bogată” comună din județ, Ana Cornelia Măcrineanu, primărița din Viziru, a doua cea mai mare comună din județ, George-Adrian Paladi, deputat în Parlamentul României și Daniela Bordea, consilier județean. Anunțul privind noii membri PNL, până de curând social-democrați, a fost făcut ieri de deputatul Alexandru Popa, președintele liberalilor brăileni, în cadrul unei conferințe de presă.
“În echipa Partidului Național Liberal se vor adăuga noi membri, patru colegi în care am mare încredere că vom reuși să schimbăm ceva în anul 2024. Vreau să le mulțumesc pe această cale pentru că au luat decizia să se alăture echipe noastre! Este o mutare foarte importantă pentru Partidul Național Liberal, filiala Brăila. Avem nevoie de oameni noi, oameni care au performat în administrație și mă gândesc aici la domnul primar Coja Costică, care este singurul primar din județul Brăila care a reușit să racordeze întreaga comună la sistemul de gaze, singurul primar din județul Brăila care a reușit să acceseze un proiect pentru realizarea unui nou stadion în județul Brăila. Apoi, doamna primar din comuna Viziru este un primar la început de drum. Am avut discuții în ultimele luni cu dumneaei și am văzut că nu este ajutată din niciun punct de vedere de Partidul Social Democrat și am hotărât să facem echipă pentru anul 2024 pentru a putea concretiza atât promisiunile dumneaei din campania electorală, cât și ale mele”, a declarat Alexandru Popa, liderul liberalilor brăileni.
De asemenea, acesta a declarat că PNL Brăila are de câștigat de pe urma experienței acumulate de consilierul județean Daniela Bordea în campaniile electorale, dar și prin cooptarea lui George-Adrian Paladi, liberalii având acum doi deputați în Parlamentul României. Precizăm că în urmă cu mai puțin de două luni Paladi candida la funcția de președinte al Organizației Județene PSD Brăila, fiind învins de Fracisk Chiriac.
De altfel, în cadrul conferinței de presă, Alexandru Popa nu a ratat ocazia de a-și “înțepa” adversarul politic, președintele Consiliului Județean Brăila.
“Domnul George-Adrian Paladi nu se regăsește în ceea ce se întâmplă astăzi în Partidul Social Democrat, partidul fiind condus de un om pe care nu îl recomandă nimic, ca să fiu blând cu dumnealui. Vreau să îi transmit domnului Chiriac că în loc de 13 suntem 15 (n.r. – primari PNL) și în loc de unu suntem doi (n.r. – deputați PNL). (…) Eu nu văd noii colegi ca fiind un cadou! Eu consider că aduc plus-valoare în echipa mea”, a mai declarat Popa.
Acesta a mai precizat că primarii Costică Coja și Ana Cornelia Măcrineanu, încă nu și-au dat demisia din PSD, pentru a nu-și pierde mandatele, însă a anunțat că cei doi vor candida pe listele PNL la alegerile viitoare, programate în 2024.
 
Cum și-au motivat noii membri PNL alegerea de a părăsi tabăra social-democrată?
Costică Coja (primarul comunei Chiscani)
“Cu certitudine în 2024 voi fi candidatul PNL și cu această mișcare vreau să mulțumesc domnului deputat și președinte Alexandru Popa că mi-a făcut invitația, ceea ce mă onorează. În continuare țin să precizez că eu voi fi pentru administrație, pentru populație. Politica se va face doar în campania electorală, iar eu îmi voi ține cuvântul dat întotdeauna. (…) Inițial, primul meu partid a fost PNL. Poate mă considerați traseist… (…) Bunicul mi-a dat un sfat. Nevoia te învață, dar te ajuți singur. Am pornit pe o cale și vreau să o urmez. Asta e decizia mea proprie și personală”.
 
Ana Cornelia Măcrineanu (primarul comunei Viziru)
“Eu sunt alături de cetățeni, pentru cetățeni. Din rândul cetățenilor am venit pentru o candidatură de primar, m-au ales cu sufletul, iar eu simt că nu am făcut nimic pentru ei un an de zile. Nu din cauza mea, ca administrație, dar promisiunile făcute în campanie nu s-au îndeplinit. Nu am fost susținută (n.r. – de către PSD)”.
 
George-Adrian Paladi (deputat)
“M-am alăturat echipei PNL Brăila pentru a duce mai departe proiectele de dezvoltarea ale municipiului și județului Brăila. Apropierea față de primari, apropierea față de cetățeni, acesta a fost scopul pentru care am ajuns în Parlamentul României și acesta este proiectul la care eu nu renunț. Indiferent ce se întâmplă o să merg până la capăt”.
 
Daniela Bordea (consilier județean)
“Vreau să vă spun că îmi voi folosi experiența mea politică de 20 de ani, da, în PSD, că nu pot să îmi reneg trecutul și sper, cum până în prezent nu am dezamăgit cetățenii, să nu-i dezamăgesc nici împreună cu echipa PNL. La fel ca și colegii mei nu vreau să comentez motivele pentru care am ales să îmi dau demisia din PSD”.
Replica lui Chiriac: “Primarul comunei Viziru și primarul comunei Chiscani sunt, începând de azi, acoliții deputatului de Cireșu, nu membri PSD”
La câteva ore de la anunțarea “transferurilor” de către liderul liberalilor, Francisk Chiriac, președintele PSD Brăila, a reacționat printr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook. Acesta a spus că membrii partidului care au trecut în “gașca lui Alexandru Popa” au ales un drum care nu mai este compatibil în niciun fel cu PSD. De asemenea, acesta i-a taxat pe cei doi primari și “joaca de a rămâne în PSD”, fiind în același timp “membru-mascat PNL”.
“Nu îi poți păcăli pe locuitorii din Viziru și Chiscani doar ca să îți rezolvi niște interese personale. Ana Cornelia Măcrineanu, primarul comunei Viziru și Costică Cojea, primarul comunei Chiscani sunt, începând de azi, acoliții deputatului de Cireșu, nu membri PSD. Să își asume acest drum la modul oficial, nu să pozeze cu sigla PNL și la braț cu deputatul de Cireșu, crezând că rămân membri PSD și parte a echipei politice în care cei mai mulți brăileni au avut și au încredere.  La Viziru și Chiscani, PSD are candidați și, oricum, nu Măcrineanu și Cojea urmau să candideze la alegerile locale din 2024. Știau acest lucru și au ales interesul personal și s-au alăturat găștii deputatului șmecheraș de Cireșu, ignorând voința exprimată prin vot a cetățenilor”, a spus președintele PSD Brăila.
De asemenea, acesta a spus că și deputatul George-Adrian Paladi, fostul lui contracandidat la conducerea PSD Brăila, a ales interesul personal.
“Din păcate, pentru unii, echipa e bună doar când te promovează pentru a obține funcții! Dacă a pierdut în cadrul alegerilor interne, în inima democrației de partid, a decis să plece pe calea traseismului politic. Respectăm libertatea de opinie, însă PSD e o echipă, nu o gașcă, iar șmecheria de doi bani, amenințările și lăutaria politică nu ne reprezintă. Tocmai din acest motiv, Măcrineanu, Cojea, Paladi și Bordea au optat pentru a sta braț la braț cu deputatul de Cireșu”, a mai afirmat Chiriac.
 
Ce se va întâmpla cu stațiunea Lacu Sărat? Primarul Costică Coja susține că proiectele nu se vor “împotmoli”
Așa cum v-am mai informat, Primăria Chiscani, Primăria Brăila și Consiliul Județean Brăila și-a dat mâna pentru a scoate la lumină stațiunea Lacu Sărat, prin Asociația de Cooperare și Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Stațiunii Lacu Sărat (ACPLDSL). Ce se va întâmpa cu proiectele de reabilitare și modernizare acum că primarul Costică Coja a anunțat că se alătura liberalilor? Edilul din Chiscani a spus că dezvoltarea stațiunii nu va avea de suferit, ba chiar este mulțumit de ritmul lucrărilor.
“În mod sigur nu va suferi Lacu Sărat! Avem o ambiție și mai mare ca lucrurile să le terminăm cât se poate de repede anul acesta, dacă va fi nevoie vom suplimenta bugetele. Vom lupta și stațiunea va merge în continuare înainte pentru că a fi un membru al unui partid politic este vremelnic. Azi ești, mâine nu mai ești. Dar ca administrație eu vreau să fiu istorie! Și cred că până acum am făcut-o și o vom face în continuare. Chit că am destule piedici, nu mă dau bătut. Timpul le va demonstra pe toate. Cine are dreptate și cine pune piedici.  Tot ce depinde de mine voi face 100% și ceva mai mult”, a declarat Costică Coja.

Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului își asumă eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.
Adaugă comentariu

Răspunde la comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧