Economie
Lâna de oaie nu mai are nicio valoare. Ciobanii brăileni au ajuns să o arunce pe câmp sau în pădure
• câteva grămezi de lână puteau fi văzute, zilele trecute, pe malul râului Siret, în zona comunei Siliștea • reprezentanții Direcției Agricole spun că nu mai există firme interesate să cumpere lână de la ciobani, de când statul a tăiat subvențiile pentru acest produs • situația s-ar putea schimba în viitorul apropiat, datorită unei investiții care ar urma să se facă în zona Olteniei, într-un mare centru de colectare și prelucrare a lânii, axat în special pe producerea de materiale izolante pentru industria de construcții
Foarte prețuită pe vremuri de industria textilă dar și de gospodinele care o foloseau ca materie primă pentru diverse obiecte de îmbrăcăminte confecționate acasă, lâna de oaie nu mai are căutare aproape deloc în prezent, iar crescătorii de ovine nu mai știu cum să scape de ea. Pentru că nu reușesc să o vândă, unii ciobani se debarasează de lână aruncând-o pe câmp sau prin pădurile din județ. Un astfel de exemplu putea fi văzut, zilele trecute, în zona împădurită de pe malul râului Siret, în preajma micului sat Vameșu, comuna Siliștea, unde se aflau câteva grămezi de lână aruncate, cel mai probabil, de proprietarii unor stâne din apropiere. Astfel de situații pot fi întâlnite, cu siguranță, și în alte zone din județ, pentru simplul motiv că, la ora actuală, crescătorii de oi nu găsesc cumpărători pentru lână. Acest aspect ne-a fost confirmat de reprezentanți ai Direcției Agricole, care spun că, de când statul a eliminat subvenția pentru acest produs, nu mai există firme interesate să facă achiziții. Lucrurile stăteau altfel în urmă cu circa 4 – 5 ani, când în județul Brăila încă mai funcționa, pe raza comunei Siliștea, un depozit de lână gestionat de un agent economic care făcea achiziții de la ferme sau stâne, stimulat de faptul că statul dădea o subvenție de 1-2 lei pe kilogram, pentru lâna cumpărată pe baza unui contract încheiat cu crescătorii de ovine. Pe lângă această subvenție, colectorul mai obținea bani și din vânzarea lânei către fabrici specializate, din țară sau străinătate. Acum, din câte se pare, nu prea mai există fabrici care să prelucreze lână, iar tăierea subvenției oferite de stat a pus capac complet vânzării de lână, forțând posesorii de oi să găsească tot felul de modalități de a scăpa de aceasta, inclusiv aruncând-o pe unde apucă.
Există, însă, speranțe că situația se va schimba radical într-un viitor apropiat. Astfel, potrivit directorului Direcției Agricole Brăila, Traian Cișmaș, în prezent se discută despre crearea unui mare centru de colectare și prelucrare a lânii, undeva în zona Olteniei. Iar asta nu neapărat pentru industria textilă ci pentru fabricarea de materiale izolante pe bază de lână, care ar reprezenta o nouă tendință în industria de construcții. În acest context, lâna ar urma să aibă din nou căutare pe piața locală, iar ciobanii o vor putea valorifica la prețuri decente, în loc să o arunce prin păduri sau pe câmpuri. În prezent, în județul Brăila există un efectiv de 281.815 ovine, la agenți economici sau crescători particulari.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
