Social Media

Economie

Joia viitoare, grevă la “Braicar”

Timp de citire: 7 minute

• organizaţia sindicală a anunţat programul mişcărilor de protest, iar joi, 24 mai, este ziua în care salariaţii companiei vor fi în grevă de avertisment • cel mai probabil, în prima parte din iunie se va declanşa şi greva generală • aproape 80% dintre salariaţii “Braicar” au girat prin semnătură declanşarea mişcărilor de protest, precum şi calendarul protestelor 
 
Brăilenii care se bazează pe mijloacele de transport în comun pentru a ajunge în fiecare dimineaţă la muncă trebuie să-şi refacă socotelile întrucât, săptămâna viitoare, mai precis joi, 24 mai, în intervalul orar 5.00 – 7.00, adică fix când pleacă lumea la schimbul I, autobuzele şi tramvaiele nu vor ieşi în trasee. Astfel călătorii nu vor avea la dispoziţie decât taxiurile pentru a ajunge la muncă. Întreruperea lucrului este cauzată de faptul că sindicatul salariaţilor din SC “Braicar” şi conducerea companiei nu au reuşit să închidă negocierile anuale ale contractului colectiv de muncă pe capitolul fierbinte “creştere salarială”. Aşa că sindicaliştii vor declanşa în ziua amintită greva de avertisment, urmând ca, în cazul în care nici după această acţiune de protest nu vor ajunge la o soluţie de compromis cu conducerea companiei, să se ajungă la declanşarea grevei generale, cel mai probabil undeva în prima parte a lunii viitoare. 
Federaţia Sindicatelor din Transporturi Transloc şi Servicii Publice, structură la care sindicatul de la “Braicar” este afiliat, a emis vineri, 18 mai, un comunicat de presă în care enumeră problemele rămase nesoluţionate şi îşi exprimă susţinerea faţă de acţiunile de protest anunţate, adică greva de avertisment şi greva generală din 5 august: “Conducerea Federaţiei ATU-România, ţinând cont de toate etapele parcurse conform Legii 62/2011 a Dialogului Social, consideră îndreptăţite revendicările membrilor Sindicatului Liber Transloc Brăila, asigurându-i de toată susţinerea şi logistica de care au nevoie pentru a finaliza în mod pozitiv, în interesul membrilor de sindicat, acest conflict. (…) Facem precizarea că toate solitările noastre se încadrează în prevederile legale ale Codului Muncii şi legislaţiei în vigoare, iar presiunile la care sunt supuşi salariaţii pentru că au avut curajul să-şi susţină revendicările prin semnarea tabelelor în vederea declanşării conflictului sunt inacceptabile şi contrar prevederilor legale. O parte dintre problemele rămase în litigiu în urma negocierilor colective sunt: Stabilirea coeficienţilor minimi de ierarhizare pentru salariaţi conform competenţelor profesionale, în funcţie de pregătire; Stabilirea unei Grile de salarizare cu un pas identic între nivele; Încadrarea tuturor categoriilor de salariaţi în limitele de salarizare conform noii grile propuse, cu respectarea coeficienţilor minimi de ierarhizare; Reglementarea modului de plată conform codului Muncii pentru cei care lucrează continuu, mai mult de 5 zile consecutiv (se lucrează mai mult de 14 zile fără libere); Stabilirea unui calendar privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă; Stabilirea repartizărilor lunare pentru toţi salariaţii”.
La rândul său, Sindicatul Transloc de la “Braicar” a precizat că a depus deja lista de semnături din partea salariaţilor care au fost chestionaţi în privinţa acceptării ori declinării ultimei oferte de majorare salarială propusă de companie. Dintre cei aproape 400 de angajaţi ai unităţii, 305 au fost de acord cu declanşarea mişcărilor de protest în speranţa obţinerii unei oferte mai bune de creştere salarială. 
De precizat că un episod similar s-a derulat în urmă cu 4 ani, mai precis în data de 31 iulie 2014, când a avut loc o grevă de avertisment, timp de două ore, începând cu ora 5.00 dimineaţa, răstimp în care vatmanii şi şoferii de autobuz n-au mai ieşit pe trasee. Abia după ora 9.00 circulaţia mijloacelor de transport în comun din oraş a reintrat, cât de cât, în normal. Greva generală fusese programată pentru data de 5 august, însă această acţiune nu a mai avut loc, între timp conducerea “Braicar” şi Sindicatul Liber Transloc ajungând la o soluţie de compromis. 
Revenind la conflictul actual din compania publică de transport, primarul municipiului, Marian Dragomir a făcut un comentariu pe acest subiect declarând că înţelege dorinţa salariaţilor de a obţine o majorare a lefurilor dar că ar trebui ţinut cont şi de posibilităţile financiare reale ale companiei în raport cu această creştere salarială. “Ca opinie personală, am fost de acord să existe o creştere salarială, pentru că este normal de altfel, mai mare decât rata inflaţiei, dar care să respecte şi un plan al societăţii din punct de vedere economic în ce priveşte încasările şi cheltuielile. (…) Noi nu putem să dăm bani pentru salariile celor de acolo, ci societatea trebuie să aibă bugetul necesar astfel încât să-şi asigure cheltuielile (…) inclusiv cele care includ o creştere decentă a salariilor angajaţilor din companie, dar fără a depăşi o limită care să conducă, la un moment dat, societatea către insolvenţă sau cine ştie ce alte probleme financiare”, a spus sursa citată.
Reamintim că, la finele lunii aprilie, sindicaliştii de la “Braicar” au anunţat că au eşuat negocierile anuale privind încheierea unui nou Contract Colectiv de Muncă pe unitate cel mai important capitol rămas neîncheiat fiind creştere salarială. În linii mari, organizaţia salariaţilor a atras atenţia asupra faptului că peste 80% din personalul companiei a ajuns să fie încadrat la salariul minim pe economie. De asemenea, organizaţia a dat exemple concrete privind salariul net al unui şofer cu 25% spor de vechime şi 16% spor de trafic, şi care, în ziua de leafă, ajunge să încaseze până în 1.600 lei, fără ore suplimentare, şi undeva la 1.900 – 2.000 lei cu tot cu orele suplimentare.
 
Dănăilă dă vina pe Primărie pentru situaţia problematică de la «Braicar»
Preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă a susţinut, vineri, o conferinţă de presă în care a criticat modul în care primarul Marian Dragomir a decis să investească în societatea care se ocupă de transportul din municipiu. Acesta a afirmat că s-a ajuns în pragul unui conflict de muncă, tocmai pentru că nu s-a făcut o strategie concretă privind dezvoltarea treptată şi corectă a societăţii.
“La Braicar ar trebui să avem o viziune integrată care să genereze costuri reduse de exploatare, costuri reduse de funcţionare a acestei instituţii. Oamenii au dreptate. E societatea de stat cu cele mai multe ore suplimentare din ţară. De ce s-a ajuns aici? Pentru că noi de fiecare dată încercăm să reparăm. Primarul a dat subvenţii pentru toată lumea. Tot timpul a pompat bani şi ce s-a întâmplat? Efectele sunt negative”, a declarat Dănăilă precizând că deşi s-au cumpărat 40 de autobuze mici, nimeni nu a făcut un studiu pentru a vedea ce tip de maşini ar fi mai potrivite, cu atât mai puţin nu s-a interesat dacă şoferii vor face faţă.
Dănăilă a acuzat că situaţia a scăpat de sub control şi avertizează că se va înrăutăţi, deoarece investiţiile se fac haotic, fără niciun plan de rezervă, iar Braicar nu îşi poate gestiona în momentul de faţă propria flotă. Acesta şi-a manifestat nemulţumirea că varianta propusă de PNL privind  achiziţionarea de autobuze electrice cu baterii închiriate, cu un depou, cu mentenanţă inclusă pe mai mulţi ani, într-un sistem de gestionare complet, nici nu a fost pusă în dezbatere publică de către Primărie.

Economie

Situația agriculturii din Brăila, sub lupa UE. Problemele la zi și soluții de viitor

• Direcția Agricolă a găzduit o întâlnire a fermierilor și specialiștilor locali cu experți ai Institutului de Geografie al Academiei Române în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană

Publicat

în

Situația agriculturii din Brăila, sub lupa UE. Problemele la zi și soluții de viitor

Sub titulatura “Utilizarea terenurilor agricole şi adaptarea la schimbările climatice în judeţul Brăila”, a avut loc, pe 6 noiembrie, la sediul Direcției Agricole Județene (DAJ) Brăila un workshop organizat în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană.

La Brăila, evenimentul a fost organizat sub egida Institutului de Geografie al Academiei Române, din partea căruia au participat academician Dan Bălteanu, dr. Mariana Dumitraşcu și dr Mihaela Sima,  buni cunoscători ai agriculturii brăilene. Au fost prezenți directorul Direcției Agricole, Ionuț Mocanu, dar și reprezentanți ai Asociației Producătorilor Agricoli Brăila.

Manifestarea a fost un bun prilej de a reuni fermieri, cercetători şi autorităţi locale  pentru prezentarea şi dezbaterea unei teme de larg interes comun: “Provocările în managementul durabil al terenurilor  şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice”.

În discuţiile purtate s-a evidenţiat impactul extremelor climatice asupra culturilor agricole; disponibilitatea resurselor de apă şi soluţii pentru retenţia acestora; efectele negative ale dăunătorilor; necesitatea unui lanţ complet de valorificare a produselor agricole; un sprijin mai mare pentru fermieri prin  măsuri de subvenţiii adecvate , compesaţii şi despăgubiri; credite cu dobânzi minime; contracararea efectelor datorate situaţiei geopolitice actuale etc.

S-a reiterat faptul că glasul fermierilor este insuficient auzit de autoritățile centrale, subliniindu-se şi importanţa asocierii fermierilor pentru depăşirea problemelor, inclusiv în desfacerea propriilor produse  şi creşterea rezistenţei în faţa concurenţei neloiale şi a importurilor de produse agro-alimentare.

Tehnologii de vârf şi Inteligenţă Artificială

Specialiștii su subliniat faptul că tehnologiile de vârf echivalează cu reducerea cheltuielilor, producţii mari, consum redus de carburanţi, protejarea solurilor prin: soiuri şi hibrizi adaptaţi la condiţiile climatice vitrege şi  potenţialul terenurilor agricole.

S-a vorbit și despre extinderea loturilor semincere, mai puţină birocraţie şi o legislaţie adecvată, inclusiv în folosirea şi administrarea terenurilor. Promovarea culturilor tradiţionale a fost o altă temă abordată, precum şi cultivarea fiecărei palme de teren – inclusiv a celor nisipoase şi sărăturate. Valorificate prin perdele forestiere şi împăduriri, cu un rol deosebit în menţinerea umidităţii în sol. Toate acestea, făcute cu profesionalism şi dedicare, planificare şi coordonare instituţională.

“Colectăm întrebări, idei şi propuneri !”

Au spus organizatorii workshop-ului, iar participanţii şi-au exprimat deschis nemulţumirile pe care le au față de actuala stare de lucruri din domeniul agricol, venind şi cu idei demne de luat în seamă, sintetizate apoi printr-un chestionar pe scara de la 1 la 7, în care au fost supuse atenţiei întrebări legate de factorii sociali, tehnologici, economici, de mediu, politici, valori şi legislaţie.

“Analizaţi azi, pentru decizii în sprijinul agriculturii de mâine”, li s-au adresat organizatorii fermierilor, fiind însă necesară şi certitudinea punerii ideilor  în practică.

Citește articolul complet

Economie

De la diplomă la pensie: unde se întrerupe valorificarea capitalului uman în România

• Dr. ec. Cristina Chiriac propune HCCG, un cadru de analiză care urmărește cum se transformă educația și competențele în muncă, venituri, capital și pensii • Cercetarea „România Nevalorificată” formulează zece măsuri de politică publică, inclusiv adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial

Publicat

în

De la diplomă la pensie: unde se întrerupe valorificarea capitalului uman în România

Ce se întâmplă cu investiția în educație atunci când o persoană nu își poate folosi competențele pe piața muncii? Cum afectează o întrerupere a carierei veniturile, economiile și pensia? Și ce ar trebui să urmărească statul pentru a înțelege unde este nevoie de sprijin? Aceste întrebări se află în centrul Human Capital Conversion Gap (HCCG), cadrul de analiză propus de Dr. ec. Cristina Chiriac în cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată cu sprijinul unei echipe de contributori și lansată la București, pe 10 noiembrie 2026.

HCCG urmărește unde apar obstacolele care împiedică transformarea educației și a competențelor în participare economică, venituri, capital acumulat și drepturi de pensie.

Cercetarea pornește de la două realități: România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților STEM — știință, tehnologie, inginerie și matematică —, cu 42,1%. În același timp, rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, față de media europeană de 71,3%.

Cele două procente se referă la populații diferite și nu pot fi comparate direct pentru a calcula o pierdere economică. Ele arată însă de ce este necesar să urmărim atât rezultatele educației, cât și oportunitățile pe care femeile le au ulterior în economie.

Într-un scenariu ipotetic în care rata ocupării feminine ar ajunge la media europeană, cercetarea estimează aproximativ 643.000 de femei în plus în ocupare și o valoare suplimentară a producției de aproximativ 160 de miliarde de lei anual, echivalentul a 8,4% din PIB-ul României în 2025.

Calculul păstrează constante celelalte condiții analizate. El ilustrează dimensiunea unei oportunități economice și nu reprezintă o pierdere bugetară înregistrată sau o prognoză de creștere.

Ce  reprezintă HCCG

Instrumentele internaționale măsoară deja educația, ocuparea și inegalitățile economice dintre femei și bărbați. HCCG propune analizarea acestor informații într-un cadru comun, pentru a înțelege unde se întrerupe parcursul de la pregătire la independență economică.

Conceptul urmărește șapte etape: formarea, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive, inclusiv pensia.

O întrerupere a activității profesionale, de exemplu, poate avea consecințe pe lângă salariul pierdut în perioada respectivă. Poate afecta experiența profesională, economiile, accesul la finanțare și contribuțiile pentru pensie.

HCCG propune examinarea acestor legături. În această etapă, este un cadru conceptual: nu acordă României un scor, nu face un clasament al statelor și nu adună estimări economice care se suprapun. Fiecare etapă este analizată folosind populația și indicatorii relevanți.

„Am pornit de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu potențialul unei femei după ce își încheie studiile? Dacă nu poate reveni la muncă, dacă pregătirea ei nu se reflectă în venituri sau dacă anii de îngrijire îi afectează pensia, trebuie să înțelegem unde apar aceste obstacole. Prin HCCG propun să privim întregul parcurs. O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”, afirmă Dr. ec. Cristina Chiriac, autoarea cercetării.

De ce o creșă contează și pentru economie

Un exemplu este accesul la servicii de îngrijire. În România, numai 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiau de servicii formale de educație și îngrijire timpurie în 2024, față de media Uniunii Europene de 39,3%.

Lipsa unui loc accesibil la creșă poate întârzia revenirea unui părinte pe piața muncii. Pentru o femeie aflată în această situație, consecințele pot însemna venituri mai mici, o pauză profesională prelungită și mai puțini ani de contribuție la pensie.

Din această perspectivă, rezultatele unei investiții în creșe trebuie urmărite și prin sprijinul efectiv oferit familiilor: câte locuri sunt funcționale, câți copii beneficiază de ele și în ce măsură părinții pot reveni la muncă.

Aceeași abordare se aplică diferențelor salariale. Efectele lor pot continua în timp, prin economii mai mici, acces mai dificil la capital și drepturi de pensie inferioare.

Zece măsuri pentru valorificarea potențialului economic

Autoarea cercetării propune zece măsuri de politică publică. Acestea vizează educația, extinderea serviciilor de îngrijire, fiscalitatea muncii cu timp parțial, egalitatea salarială, accesul antreprenoarelor la finanțare, recunoașterea perioadelor de îngrijire în acumularea drepturilor de pensie și îmbunătățirea datelor publice.

A zecea măsură privește adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, astfel încât aceasta să susțină accesul la angajare și revenirea pe piața muncii. Propunerea urmărește reducerea barierelor fiscale pentru persoanele care pot lucra doar o parte din zi, inclusiv pentru cele care au responsabilități de îngrijire.

Pentru o femeie care nu poate reveni imediat la un program complet, un loc de muncă cu timp parțial poate reprezenta o etapă de reluare a activității profesionale. Tratamentul fiscal al acestei forme de muncă trebuie evaluat și prin efectele asupra angajării, veniturilor și continuității contribuțiilor sociale.

Pentru pachetul de nouă măsuri pentru care cercetarea prezintă estimări de cost, necesarul anual este de 2,96–3,51 miliarde de lei în faza de construcție. Măsura a zecea, privind fiscalitatea muncii cu timp parțial, este prezentată separat de acest interval; includerea sa într-un cost total actualizat necesită evaluarea distinctă a impactului bugetar.

În scenariul de apropiere a ocupării feminine de media europeană, cercetarea estimează un potențial de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei anual, condiționat de realizarea ipotezelor analizate. Această estimare nu reprezintă venitul garantat al aplicării celor zece măsuri și nu poate fi interpretată drept un randament direct al cheltuielilor propuse.

Fiecare măsură va fi prezentată separat, împreună cu datele care o susțin, responsabilitățile instituționale și rezultatele urmărite.

Ce este necesar pentru dezvoltarea cadrului de analiză

HCCG poate fi dezvoltat și testat în timp, inclusiv prin analize comparative între economii. Pentru aceasta sunt necesare definiții și formule standardizate, surse statistice comparabile și verificarea empirică a legăturilor dintre etapele analizate.

Cercetarea semnalează și o dificultate: lipsa unor serii de date administrative publice, comparabile și prezentate separat pentru femei și bărbați. Fără aceste informații, anumite schimbări de pe parcursul vieții profesionale rămân greu de urmărit, iar rezultatele politicilor publice sunt mai dificil de evaluat.

România are nevoie să urmărească ce se întâmplă cu investiția în oameni după încheierea studiilor. HCCG propune un cadru pentru a identifica obstacolele care apar pe acest parcurs și pentru a fundamenta intervenții ale căror rezultate să poată fi măsurate.

Despre cercetare și autoare

„România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate” este o cercetare realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac, alături de o echipă de contributori. Cercetarea este structurată în șapte capitole și trei anexe metodologice. Lucrarea reunește date statistice oficiale, calcule economice proprii, arhitectura conceptuală Human Capital Conversion Gap și zece măsuri de politică publică.

Cristina Chiriac este doctor în economie, antreprenor, autor al volumelor „Marea privatizare”, „Școala de business” și „Șlefuitorii de visuri” și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Cercetarea a fost lansată public la București, în 10 noiembrie 2026. Sinteza este disponibilă pe www.cristinachiriac.ro.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧