Economie
Investiții în păduri
• acestea vor ocupa suprafețe de 14,28, respectiv 12,56 hectare, investiția făcându-se în urma inițiativei private a doi antreprenori • vor fi plantați peste 50.000 de puieți, în special din specia salcâm, dar și specii de ajutor, precum glădiţă, mălin american, jugastru, vişin turcesc şi ulm deTurkestan • demersurile sunt avansate, finanțarea fiind asigurată prin PNRR
Vrem nu vrem să o recunoaştem, judeţul Brăila continuă să fie pe ultimul loc din ţară la suprafaţa împădurită. Asta în ciuda faptului că, în Bărăganul brăilean, aşezările omeneşti dar şi culturile agricole sunt din ce în ce mai afectate de temperaturi extreme, vijelii, fenomenul de sărăturare a solurilor şi furtuni cu praf saharian. Iar goana după terenuri agricole şi lipsa pădurilor, a perdelelor de protecţie, au un impact negativ şi asupra mediului ambiant, a existenţei păsărilor şi animalelor sălbatice. Căile de comunicaţie nu mai sunt flancate de copaci, nisipurile zburătoare sunt un fenomen nestăpânit, sărăturile se extind an de an, iar traficul auto intens poluează mediul înconjurător.
În acest context, este de apreciat iniţiativa antreprenorilor Ioan Victor Sâmpetru şi Alin –Ştefan Bădălan, de a investi în realizarea a două păduri proprii pe raza şi în extravilanul comunei Traian. Aceştia au depus la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Brăila câte un proiect privind aprobarea împăduririi unor terenuri deţinute în această zonă. Viitoarele păduri sunt în suprafaţă de 14,28 hectare, respectiv 12,56 ha. Cele două amenajări silvice vor include câte 4.000 de puieţi pe hectar (în total 50.240 puieţi) procuraţi din pepiniere silvice autorizate, iar după 3-4 ani vor ajunge la maturitate.
Important de reţinut este faptul că lucrările propuse se vor realiza prin accesarea schemei de ajutor de stat “Sprijin pentru investiţii de noi suprafeţe ocupate de păduri”, din cadrul PNRR, gestionată prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), care permite împăduriri pe terenuri arabile, întrucât astfel de investiţii nu se supun evaluării impactului asupra mediului. Cu toate acestea, proiectele au trecut prin furcile caudine ale Comisiei de Analiză Tehnică (CAT), iar Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila a concluzionat că nu este necesară elaborarea Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA).
Revenind la cele două păduri particulare, vor fi plantaţi salcâmi, în amestec cu diferite specii principale şi/sau de ajutor, din zona de câmpie, silvostepă şi stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafaţă, slabă sau modestă; în staţiuni cu soluri nisipo-lutoase, lutoase sau carbonatate. Speciile adăugate salcâmului sunt cele de glădiţă, mălin american, jugastru, vişin turcesc şi ulm deTurkestan.
Parcurgerea celor 10 pagini ale fiecărui proiect depus la APM, denotă luarea în calcul şi prezentarea până la cel mai mic detaliu a zeci de măsuri, condiţii, garanţii, tehnologii, dotări etc, așa încât să nu existe nici un impediment asupra mediului înconjurător și vecinătăţilor. Totodată, se ia în calcul chiar şi posibilitatea folosirii ca îngrăşământ a unor deşeuri rezultate tehnologic.
Atenţie la regimul tăierii pădurilor!
Direcţia Silvică Brăila a apreciat laudativ iniţiativa înfiinţării celor două păduri particulare, cu speranţa că numărul lor se va extinde, dar a ţinut să sublinieze că, potrivit Codului Silvic, indiferent de natura amenajărilor silvice (de stat sau private), tăierile şi alte activităţi specifice de exploatare şi întreţinere etc se supun normelor stricte ale amintitului cod. Altfel, spunem noi, se va ajunge la situaţii dintre cele mai controversate, absurde, cu rezolvarea în instanţă etc. Aşa cum vedem în emisiunea “D-ale lui Mitică”.
Promisiuni uitate, terenuri abandonate
Aşa cum se întâmplă peste tot în judeţ, sunt terenuri improprii culturilor agricole, cu băltiri, soluri sărăturate sau nisipuri zburătoare. Cu mai mulţi ani în urmă ele au fost cuprinse într-o situaţie a Direcției Agricole Brăila, bazată pe declaraţii ale primăriilor, de care apoi s-au dezis. Şi era vorba despre mii de hectare!
O altă meteahnă a unor fermieri este să cultive chiar şi zona de protecţie/acces, deci până în buza canalelor de irigat – fără ca ANIF să mai poată interveni cu utilaje la lucrări utile în final chiar fermierilor. Sunt alţii care au semănat până în asfalt, pe acostamentul şoselelor, sau şi-au creat ilegal drumuri (inclusiv pentru aruncatul gunoaielor) la marginea lizierelor CFR.
Revenind la promisiunile uitate, să ne aducem aminte de intenţia şi importanţa realizării în Insula Mare a Brăilei a 5.514 ha cu păduri, dintre care 5.327 ha la Agricost, 121 ha la Stațiunea de Cercetări (SCDA) şi câte 43ha, respective 24 pe raza comunelor Măraşu şi Frecăţei. Menite, printre altele, să readucă în actualitate avantajele din fosta Baltă Mare a Brăilei. Nu vorbim de pescuit, dar se ştie ce înseamnă pentru fermieri creşterea umidităţii relative din aer, folosirea zonelor mlăştinoase, un strat de zăpadă uniform etc. Plus protejarea digurilor, crearea unor nişe ecologice, atenuarea efectelor secetei ș.a.m.d.
Şi cum anual, primarii trimit situaţia statistică a terenurilor către Direcţia de Statistică Brăila, este mai mult decât necesar ca factorii decidenţi la nivel de judeţ să discute cu primăriile şi fermierii (până la declanşarea campaniei agricole de primăvară) cum şi unde pot fi înfiinţate păduri şi perdele forestiere. Toate venind în sprijinul direct al culturilor agricole, creşterea cantităţii de ozon, protejarea căilor rutiere, atragerea precipitaţiilor, practicarea vânătorii etc.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
