ADMINISTRAȚIE
Încă o vară pierdută aiurea! Drumurile judeţene, în coşmarul licitaţiilor
• pentru că procedurile de atribuire a lucrărilor au fost demarate târziu, şansa ca drumurile aflate în administrarea Consiliului Judeţean să beneficieze de reparaţii vara aceasta este aproape egală cu zero • în cel mai bun caz, lucrările ar putea demara abia spre sfârşitul toamnei • astfel, deşi a pregătit 10,5 milioane de lei special pentru pietruire, plombare sau turnare de covoare asfaltice, CJ ar putea rămâne cu banii necheltuiţi, dar şi cu drumurile nereparate • vestea bună e că se lucrează la un contract cadru pe 2 ani şi chiar dacă anul acesta vor fi finalizate mai greu licitaţiile, de la anul se va putea începe treaba încă din luna martie • cât priveşte proiectele finanţate cu bani de la Guvern, sunt şanse să se deschidă şantierele chiar din această vară • este vorba despre modernizarea a câtorva zeci de kilometri de drumuri pietruite, care vor deveni şosele asfaltate • şi soarta acestora depinde, însă, de cât de repede vor semna documentele de finanţare oficialii de la Guvern
Criza prin care a trecut municipiul anul trecut, când gropile de pe străzi au rămas neastupate până la la sosirea iernii, pentru că Primăria Brăila nu avea un contract încheiat cu o firmă specializată în reparaţii, are toate şansele să se mute vara aceasta pe raza întregului judeţ. Asta deoarece Consiliul Judeţean abia acum se află în demersuri pentru încheierea unui contract cadru pe doi ani pentru repararea drumurilor, pe trei categorii de lucrări: pietruiri, plombări şi covoare asfaltice. Vechile contracte, încheiate cu câteva firme din Brăila şi Galaţi, au expirat anul trecut, iar pentru a se putea deschide noile şantiere trebuie reînnoite contractele, fie cu aceleaşi firme, fie cu altele, după cum vor arăta rezultatele licitaţiilor organizate prin intermediul Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP). Problema e că birocraţia face ca procedurile de achiziţie publică să dureze foarte mult, iar dacă se mai întâmplă ca firmele participante să se conteste între ele, timpul pierdut creşte incontrolabil, ajungându-se la întârzieri de luni de zile. Inclusiv conducerea Consiliului Judeţean recunoaşte că vara aceasta este mai mult ca sigur compromisă, din punctul de vedere al începerii lucrărilor. “Cel mai probabil, o să ne ducem până în toamnă cu procedura de achiziţie. Mai grav va fi dacă ne vom confrunta cu contestaţii, pentru că în acest caz nu putem şti cât de mari vor fi întârzierile şi când vom putea începe efectiv lucrările de reparaţii pe drumuri. Fonduri există, s-au stabilit deja drumurile care trebuie să intre în lucru, dar nu putem da drumul la lucrări fără să respectăm procedurile legale de atribuire a contractelor de execuţie”, ne-a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ionel Epureanu.
La rândul său, preşedintele instituţiei, Francisk Chiriac, subliniază că, din punctul de vedere al strategiei de lucru, toate aspectele sunt puse la punct şi că, odată depăşit obstacolul licitaţiilor pentru contractarea firmelor de construcţii, reparaţiile vor intra într-un ritm normal. În cel mai pesimist scenariu, dacă se ajunge la contestaţii, lucrările ar putea începe abia în primăvara anului viitor. “Oricum ar fi, până la anul vom finaliza aceste proceduri, iar cum se încălzeşte vremea dăm drumul la treabă”, spune Chiriac.
Evident că posibilitatea ca în acest an să nu se facă nicio reparaţie pe drumurile judeţene nu avea cum să treacă neobservată în tabăra opoziţiei. Într-o conferinţă de presă organizată recent, noul preşedinte al PNL Brăila a făcut comentarii sarcastice faţă de această situaţie, criticând dur modul de lucru al administraţiei pesediste şi spunând că, din punctul său de vedere, nu doar anul în curs este compromis ci întregul mandat al actualei conduceri a Consiliului Judeţean, care n-o să reuşească să facă nimic concret în privinţa reabilitării drumurilor judeţene. “Nu a fost niciodată gândit un Master Plan pe drumurile judeţene care să fie pus în aplicare, aşa cum ar fi logic şi normal. Pleci de undeva şi te ramifici până termini toată reţeaua… Eu cred că întreg mandatul ăsta e ratat, nu doar vara asta. Ar fi bine să fie doar această vară. Cred că mandatul ăsta este ratat, din punctul de vedere al reabilitării drumurilor”, a declarat Dănăilă, contrazicându-l astfel pe Chiriac, care afirmă că există o strategie foarte bine pusă la punct şi că singurul motiv pentru blocajul actual ţine de dificultatea procedurilor birocratice de angajare a firmelor specializate asfaltări. “Faptul că dăm vina pe legile făcute de parlamentarii aceluiaşi partid nu poate fi o scuză reală pentru ceea ce se întâmplă în judeţ. Sunt drumuri judeţene unde oamenii intră cu maşini mari din alte judeţe, urmărind o hartă pe GPS, şi unde rămân blocaţi pentru că drumurile respective sunt de pământ sau cu doar puţină piatră pe ele. Dacă a plouat cu o zi – două înainte şi au intrat cu o maşină de 150 de tone, acolo au rămas! S-au dus primarii cu tractoarele să îi scoată şi aşa mai departe. Deci sunt cazuri de genul ăsta şi se întâmplă în judeţul Brăila!”, a mai punctat liderul opoziţiei brăilene.
10,5 milioane de lei aşteaptă să fie cheltuite
Oficial, faptul că s-a intrat deja în vară, iar Consiliul Judeţean abia acum organizează licitaţiile pentru atribuirea lucrărilor pe drumurile judeţene a fost cauzat de întârzierea cu care s-a votat bugetul judeţului. Iar bugetul judeţului s-a votat târziu, adică abia în luna februarie, fiindcă a trebuit să se aştepte votarea bugetului naţional. Mergând pe acest fir logic, de vină pentru toate întârzierile existente în proiectele judeţene sunt Parlamentul şi Guvernul care, în loc să finalizeze în timp chestiunile legate de buget, aveau cu totul alte preocupări la începutul anului, votând în regim de urgenţă ordonanţele pe tema Justiţiei, împotriva cărora s-a protestat în stradă.
Pe lângă chestiunea bugetului votat prea târziu, Consiliul Judeţean a întâmpinat probleme şi cu felul cum a fost gândită procedura de achiziţie a contractului referitor la turnarea de covoare asfaltice pe drumurile judeţene. La prima urcare pe Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP), documentaţia a fost respinsă. “Ni s-a cerut să avem mai mulţi ofertanţi. Am refăcut documentaţia şi am ridicat-o din nou pe SEAP”, ne-a explicat preşedintele Chiriac.
Din bugetul propriu, Consiliul Judeţean va finanţa activităţile de pietruire, plombare şi turnare de covoare asfaltice pe şoselele pe care le are în administrare. Spre deosebire de 2016, când s-a alocat o sumă record, de 50 milioane de lei, în anul în curs suma prevăzută de CJ pentru acest tip de lucrări este de 10,5 milioane de lei. Concret, pentru 2017, CJ ar vrea să repare prin pietruire 16,25 kilometri de drumuri judeţene, alocând în acest sens suma de 750.000 lei. Pentru plombări asfaltice a fost prevăzută la buget suma de 1.500.000 lei, care ar trebui să “acopere” peticirea a 40.000 metri pătraţi de carosabil. În fine, pentru turnarea de covoare asfaltice pe un total de 34,31 kilometri, s-au alocat 8.240.000 lei. Toţi aceşti bani vor fi cheltuiţi doar dacă licitaţiile pentru atribuirea lucrărilor vor fi finalizate cu succes până când nu se va strica vremea. Dacă licitaţiile vor fi gata abia prin noiembrie, CJ va rămâne cu banii necheltuiţi, dar şi cu drumurile nereparate.
În ceea ce priveşte drumurile pietruite şi şoselele planificate să intre în lucru, acestea ar fi cele a căror stare este cea mai precară dintre toate. Astfel, se va aşterne un strat de piatră, pe DJ 203R, între localităţile Ulmu şi Cireşu, între Batogu şi Ioneşti, precum şi între Lişcoteanca şi DN 23, pe o lungime totală de 5,55 km. Tot strat de piatră se va pune şi pe DJ 255A, între satul Muchea şi intersecţia cu DJ221 şi între Romanu şi Scorţaru Vechi, pe un tronson însumat de 10,70 km.
Covoare asfaltice se vor turna pe DJ 202H, între Gradiştea şi Ibrianu, pe DJ 211, în zona localităţilor Roşiori şi Tătaru, precum şi între Zăvoaia şi Bordei Verde. Vor mai beneficia de covoare asfaltice DJ 221, pe tronsoanele Romanu-Gemenele-Râmnicelu şi Râmnicelu-Constantineşti-Şuţeşti, dar şi DJ 203, între Galbenu şi Jirlău, Ulmu şi Vultureni şi pe porţiunea Scărlăteşti-Dudescu-Zăvoaia.
În ceea ce priveşte plombele asfaltice, conducerea CJ precizează că acestea vor fi turnate pe acele porţiuni de drum judeţean unde este nevoie urgentă de reparaţii provizorii.
Chiar dacă toate aceste lucrări s-ar putea să înceapă foarte târziu în toamnă sau chiar să nu mai înceapă deloc anul acesta, conducerea Consiliului Judeţean dă asigurări că, în ceea ce priveşte calitatea execuţiei, nu se va accepta nicio abatere de la standarde. “Vom avea în permanenţă echipe în teren care să verifice modul cum se lucrează. Nu facem niciun rabat la calitate”, spune preşedintele Francisk Chiriac. Ca să arate că nu glumeşte pe tema calităţii, CJ a refuzat să deconteze mai multe lucrări executate, în toamna anului trecut, de firmele “Cricons” şi “Gendab”. Ca să îşi primească banii, acestea au fost puse să refacă asfaltările, pe anumite porţiuni din DJ 211B Bărăganu-Tătaru, DJ 211A Viziru-Bordei Verde, DJ 221 Ianca-Şuţeşti şi DJ 202A Racoviţa-Ariciu.
Drumurile modernizate cu bani de la Guvern ar putea intra, totuşi, în lucru
Câteva drumuri judeţene ar putea intra, totuşi, în reparaţii, încă din vara acestui an. Este vorba, de fapt, de modernizări, adică de transformarea unor porţiuni de drum pietruit în şosele asfaltate. Aceste lucrări nu sunt finanţate cu bani de la buget, ci cu bani de la Guvern, alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Potrivit conducerii CJ, în privinţa acestor drumuri chestiunile tehnice sunt rezolvate deja, fiind nevoie doar ca oficialii de la Guvern să semneze documentele pentru începerea finanţării. Lucrările vor viza modernizarea a 17 kilometri din drumul judeţean din Insula Mare, care leagă Brăila de comuna Măraşu; 2 kilometri, între Bordei Verde şi Lişcoteanca; 4 kilometri, între DN 23 şi Cotu Lung; 7 kilometri, între municipiu şi comuna Vădeni; 10 kilometri, între Mihai Bravu şi Victoria; 11 kilometri, între DJ 212A şi lacul Blasova, din Insula Mare.
În plus, Consiliul Judeţean se află pe punctul de a obţine o finanţare uriaşă de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional (POR), pentru modernizarea drumului care face legătura între localitatea Gulianca, aflată la graniţa cu judeţul Vrancea, şi comuna Viziru. Drumul respectiv tranzitează practic judeţul Brăila, putând fi o rută intens folosită de şoferii din Moldova care merg spre litoral. Pentru modernizarea sa este nevoie de o investiţie de 93,4 milioane de lei, din care circa 90 milioane vor fi asigurate de UE, iar 2,8 milioane lei vor reprezenta contribuţia Consiliului Judeţean. Deocamdată, este nevoie ca proiectul să primească viza finală a Uniunii Europene, iar lucrările efective ar putea demara în primăvara anului viitor.
ADMINISTRAȚIE
Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei
Lucrări complexe se execută în această perioadă pe Bulevardul Independenţei. Este vorba de reabilitarea/întreţinerea stradală dintre Calea Galaţi şi strada Carantinei. Unele din ele sunt dificile chiar și pentru Concivia şi CUP Dunărea, fiind implicată şi Seroplant. De fapt, şantierul s-a deschis de acum două săptămâni, şi probabil, vor veni aici şi echipele de pe strada Griviţei.
Până acum s-a betonat/asfaltat o parte din trotuare şi alei, pe latura dinspre Maternitate. Se procedează la extragerea unor copaci şi arbuşti, vor fi amenajate piste de biciclete pe trotuarele deja betonate şi delimitate cu borduri, inclusiv din granit.
Iar după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, “CUP Dunărea rezolvă în paralel problema racordurilor la reţeaua de apă-canal, remedierea a ceea ce este degradat şi scoaterea la limita de proprietate a contoarelor – aceste lucrări nemaifiind permise după turnarea asfaltului”.
Bineînţeles, sunt şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin fondate, din partea riveranilor: “De ce s-au scos brazii şi unii copaci sănătoşi”; “Bordurile sunt atât de înalte încât unele porţi nu pot fi deschise, şi nici să intri cu maşina”; “Băncile să fie scoase din pământ şi reparate/vopsite”; “Zona nu mai beneficiază, după 1990, de un WC public”; “Unii şi-au permis să facă diverse scări pe ditamai blocurile din beton, cu ocuparea a treisferturi din trotuar, iar multe probleme sunt create de către o parte dintre cei care au intrări şi dinspre str. Unirii”.
Şi, adăugăm noi, poate trebuie reabilitată şi statuia “Maternitate” afectată de intemperii şi trecerea timpului.










Cu privire la propunerile oamenilor, reprezentantul Primăriei ne-a spus că “Se vor analiza observaţiile locuitorilor.
Cât despre cum va arăta în final bulevardul, aici – totul depinde de proiectele aprobate şi posibilităţile financiare (inclusiv pentru statuie), iar stâlpii, băncile şi dalele de pe aleea principală ne dorim să arate aproximativ ca cele fixate până acum pe bulevard
Oricum, pentru a nu veni cu promisiuni fără acoperire, vom reveni la timpul oportun cu precizările necesare”.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare
• este vorba despre imobilul de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila, aflat în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila • consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT pentru consolidarea și reabilitarea acestei clădiri • valoarea totală a investiției se ridică la 8.889.885,26 lei cu TVA
Autoritățile brăilene continuă procesul de reabilitare al clădirilor din Centrul Istoric al orașului. Consilierii județeni au aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Brăila din 24 septembrie, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT, pentru consolidarea și reabilitarea clădirii de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila.
Așa cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului, imobilul se află în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila.
Concret, construcția este situată pe un teren în suprafață de 923 mp și este formată din patru corpuri:
- C1 (garaj)
- C2 (anexă)
- C3 (pavilion administrative)
- C4 (o altă anexă).
În prezent, aceasta se află într-o stare avansată de degradare și este absolut necesară intervenția asupra ei pentru a se executa lucrări de consolidare și reabilitare.
Concret, după cum aflăm din documentația anexată mapei de ședință a consilierilor, obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții, sunt următoarele:
- Aducerea clădirii la un stadiu normal de utilizare;
- Oprirea degradării continue a elementelor structurale dar și nestructurale;
- eliminarea/stoparea cauzelor care duc la agravarea acestor degradări;
- punerea în valoare a clădirii aflate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila.
Pentru acest obiectiv de investiții a fost elaborat un Proiect Tehnic (nr. 268 din 2025), în baza unui contract de servicii ce datează din 19 august 2025, semnat cu SC Rugby Construct SRL.
Proiect în valoare de peste 8 milioane de lei
În raportul de specialitate al proiectului sunt prezentați principalii indicatori tehnico-economici aferenți acestui obiectiv de investiții.
Mai precis, valoarea totală a investiției este de 8.889.885,26 lei cu TVA din care construcția plus montajul înseamnă 5.944.383,37 lei cu TVA, restul însemnând partea de pregătire a terenului, utilități și proiectare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 12 luni.
”Situația existentă a clădirii prezintă o serie de deficiențe care impun intervenții urgente pentru conservarea și reabilitarea acesteia”, se mai specifică în raportul de specialitate.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Investițiile CJ Brăila în clădiri de importanță locală
Pe lângă imobilul din Str. Grădinii Publice nr. 13, Consiliul Județean Brăila a investit și are mai multe proiecte investiționale în derulare, în mare parte pe fonduri europene, legate de reabilitarea/consolidarea/eficientizarea energetică a mai multor clădiri pe care le deține, le administrează, sau care sunt administrate de instituțiile subordonate.
Aici putem aminti, fără îndoială, investițiile care s-au realizat de-a lungul anilor:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (Corpul A)
- proiectul de reabilitarea și consolidare a clădirii monument istoric în care funcționează Spitalul 3 (Corp B) din Municipiul Brăila, aflat pe masa investițiilor viitoare.
Administrația județeană a demarat, totodată, reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Administrativ din Piața Independenței nr. 1, demers ce va fi continuat în acest an. Un alt proiect pregătit pentru anul următor este cel ce vizează reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 15C, unde va funcționa arhiva Consiliului Județean Brăila în viitor.
De asemenea, nu trebuie uitat nici proiectul de reabilitare și reamenajare a Spitalului de Pneumoftizioligie din Str. Radu S. Campiniu, nr. 21, corpurile C1-C4.
Nici proiectele instituțiilor subordonate nu ar trebui omise și aici menționăm proiectul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila de a-și reabilita și eficientiza energetic clădirile pe care le administrează, prin fonduri europene.
Lucrările realizate de Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” la sala de spectacole a Casei Tineretului, precum și reabilitarea clădirii ”Lyra” de pe Strada Ana Aslan (unde în prezent se efectuează lucrări) și Casa Umorului Desenat din aceeași curte.
Nici lucrările de recondiționare realizate recent de Muzeul Brăilei ”Carol I” la sediul din Piața Traian nu sunt de ignorat, la fel cum nu este nici proiectul CJ Brăila de a schimba total clădirea în care funcționează Secția ”Științele Naturii” a Muzeului din Parcul Monument și transformarea spațiului într-un centru muzeal modern, tot cu ajutorul banilor europeni.
De asemenea, CJ Brăila intenționează să construiască și o Sală Polivalentă nouă, pe DN22B.
























