Social
“În bucătărie, micile detalii fac diferența între un preparat simplu și unul nemaipomenit”
• Horia Vârlan revine la Festivalul Peștelui! • tehnica e pe primul loc, restul sunt povești, este părerea maestrului
Chef Horia Vârlan, unul dintre cei mai îndrăgiți bucătari din România, va fi din nou “cireașa de pe tort” la Festivalul Peștelui. A participat la fiecare ediție a evenimentului, devenind cumva “ambasadorul neoficial” al festivalului, iar la această ediție vrea să încânte publicul nu cu două, ci cu trei rețete savuroase. Horia Vârlan va susține un show culinar vineri, 22 septembrie, de la ora 18.00, dar și sâmbătă, 23 septembrie, tot de la ora 18.00.
Până atunci, în cadrul unui interviu, maestrul Horia Vârlan ne-a vorbit despre secretele și miturile din bucătărie.
– Iată că și anul acesta brăilenii vă vor revedea la festival. Ce vă face să reveniți la noi?
– În afara faptului că îmi place Dunărea foarte mult, că sunt născut pe malul Dunării, la Galați, am dezvoltat așa o afinitate față de Brăila pentru că e un oraș drăguț, frumușel, încă are o notă puternică de patriarhal. Și mi-a plăcut și cum am lucrat cu organizatorii. Nu numai domnul primar, dar și celelalte persoane cu care am colaborat. Că și asta m-a determinat să nu renunț.
– Aveți o amintire specială de la edițiile precedente?
– Sunt multe amintiri care mi-au rămas în minte. Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult este că lumea din Brăila dorește să participe la evenimente de acest gen. Oamenii vin cu plăcere! Nu numai să mănânce o bucățică de pește sau o ciorbă și ce mai e pe acolo, dar cât să socializeze, să se mai uite puțin la Dunăre, să asculte o muzică. E o atmosferă foarte faină. Și am observat că de la an de an au fost tot mai mulți brăileni dornici să iasă din casă.
– Vedem că se organizează tot mai des festivaluri gastronomice, de tip street food, show-uri culinare. De unde „apetitul” acesta mare al românilor pentru evenimente culinare?
– Că ne e foame! (râde) Cred că este interesant! E altceva, ceva frumos! Așa, muzică ascultăm la radio, show-uri culinare mai vedem la televizor, dar aici se gătește pe bune. La televizor se gătește mai da și mai nu, dar aici oamenii chiar au ce să vadă. Și văd rețete noi. Doamnele care vor să le reproducă acasă, domnii care sunt gurmanzi și care vor să își astâmpere pofta de mâncare și să aibe motiv poate pentru o bere. Sunt evenimente frumoase.
– Fructe de mare sau pește de Dunăre?
– Suntem la Brăila, deci pește. Fructe de mare… mai puțin. Ah, acum avem pod și ajungem mai repede la mare. Dar prin Marea Neagră nu prea mai sunt fructe de mare.
– Se spune că trebuie să punem suflet în mâncare ca să iasă gustoasă. E așa?
– Nu, aia e o poveste! Într-adevăr, atunci când gătești cu pasiune poți dezvolta niște preparate senzaționale. Pentru că există o oarecare barieră între simplu, corect, aproape egal cu banalul și senzațional. Au fost de-a lungul timpului mulți bucătari care n-au vrut să gătească altceva decât anumite preparate, dar au ajuns cu acele preparate la excelență. Și acea excelență e dată nu numai de calitatea ingredientelor, că fără ingredinte de bună calitate nu prea iese nimic bun, dar știu… acel gram de sare în plus adăugat după un sfert de oră, nu înainte cu un sfert de oră, acel pătrunjel pus când trebuie și tăiat în așa fel încât să iasă bine, acestea sunt doar câteva exemple care fac diferența între un preparat simplu și unul nemaipomenit. Și asta se poate realiza numai cu pasiune. Dacă nu-ți prea pasă și te duci doar ca să ai de unde să vii și să iei banii la sfârșitul lunii nu prea iese la fel. Deci, tehnica e pe primul loc.
– De mulți ani există și o dezbatere privind cine sunt cei mai buni bucătari: femeile sau bărbații?
– E una dintre întrebările clasice (râde). Doar că în bucătărie sunt mai mulți bărbați decât femei. Acuma, na, știu că sunt doamne care au intrat în bucătărie și zic «Lasă, că știu, maică, că am mai făcut acasă mâncare». Ei, nu e același lucru cu a fi bucătar la nivel profesionist. E vorba de tehnică culinară. Asta contează!
– Aveți un mesaj pentru brăileni?
– Da! (râde) Așa cum a spus Arnold Schwarzenegger: «I’ll be back!»
(material realizat de Liliana NISTOR)
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Social
Bani în plus pentru pensionari în decembrie. Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei vor primi, în luna decembrie, bani în plus. Este vorba despre a doua tranșă a ajutorului acordat prin pachetul de solidaritate, sumele fiind cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de valoarea pensiei.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a vorbit și despre posibilitatea majorării pensiilor în anul 2027.
Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Pensionarii cu cele mai mici venituri vor beneficia de cele mai mari sume. Astfel, cei care au o pensie de până la 1.500 de lei vor primi un ajutor de 500 de lei.
Pentru pensionarii care încasează între 1.501 și 2.000 de lei, sprijinul financiar va fi de 400 de lei. În schimb, cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei.
Potrivit ministrului Muncii, aproximativ 2,8 milioane de persoane se încadrează în aceste praguri de venit și vor beneficia de a doua parte a sprijinului acordat pensionarilor cu venituri mici.
Florin Manole a dat asigurări că pensiile vor fi plătite și în perioada următoare, indiferent de schimbările care ar putea apărea la nivelul Guvernului.
Pensiile ar putea crește cu 7,3% în 2027
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre o posibilă majorare a pensiilor de aproximativ 7,3% în anul 2027.
Potrivit acestuia, procentul nu reprezintă o estimare personală, ci rezultă din indicatorii macroeconomici care sunt luați în calcul potrivit legislației pentru stabilirea indexării pensiilor.
Decizia finală va depinde însă și de discuțiile privind bugetul de stat și de posibilitățile financiare ale României. Ministrul a subliniat că inflația pune o presiune importantă asupra pensionarilor, în special asupra celor cu venituri mici.
Indexarea ar urma să se aplice părții contributive a pensiei, fiind păstrat principiul potrivit căruia cuantumul pensiei este legat de contribuțiile plătite de fiecare persoană de-a lungul perioadei de activitate.
Se discută și despre prelungirea ajutorului pentru energie
Florin Manole a mai declarat că va propune prelungirea sprijinului acordat gospodăriilor vulnerabile pentru plata energiei și în lunile de iarnă, după expirarea actualei scheme.
În prezent, ajutorul este de 50 de lei pe lună pentru fiecare gospodărie eligibilă, iar peste 700.000 de gospodării beneficiază de această formă de sprijin.
Ministrul Muncii a precizat că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de sprijinire a persoanelor vulnerabile și limitele impuse de bugetul de stat.






















