Social Media

Religie

Hramul Bisericii Bulgărești „Înălțarea Domnului”

Timp de citire: 5 minute

• astăzi, joi, 13 iunie, brăilenii participă la hramul ctitoriei de pe B-dul Alexandru Ioan Cuza și se roagă pentru eroii căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea Patriei • este marea sărbătoare a Înălțării Domnului, dar și Ziua Eroilor, sărbătoare națională instituită prin lege • terenul pe care a fost ridicată Biserica Bulgărească a fost donat, în sec. XIX, de Hagi Varvara Veleva, soția lui Vasile Velev, membri de vază ai Comunității Bulgare de la Brăila
 
La 40 de zile de la Înviere, credincioșii sărbătoresc Înălțarea Domnului la Cer, moment de referință pentru creștinii de pretutindeni, dar și Ziua Eroilor căzuți pe câmpurile de luptă, pentru apărarea Patriei. 
Totodată, brăilenii și membrii Comunității Bulgarilor statorniciți în orașul nostru participă la hramul bisericii de pe B-dul Cuza, cunoscută și sub numele de Biserica Bulgărească. Ctitoria veche de un secol și jumătate – mărturie a prosperității urbei dunărene – poartă hramul „Înălțarea Domnului” și este păstorită cu vrednicie de părintele paroh Ionel Bujoi. În zi de sărbătoare, credincioșii aduc darurile lor la Altar, pentru binecuvântare, și se roagă pentru cei dragi, pomenindu-i, totodată, în pomelnice, pe aceia care au răposat în Domnul și pe eroii care s-au jertfit pentru independența și propășirea Patriei.
Piatra de temelie a Bisericii Bulgărești „Înălțarea Domnului” s-a pus în anul 1862, de către membrii de vază ai Comunității Bulgare, ctitoria fiind sfințită în Duminica Floriilor, la 21 martie 1882. Terenul pe care a fost ridicată Biserica Bulgărească a fost donat de Hagi Varvara Veleva, soția lui Vasile Velev, cetățeni de vază ai Brăilei. Actul de donație a dispărut, din păcate, într-un incendiu de la 1888, flăcările distrugând aproape în totalitate arhiva Tribunalului Brăila. Planul edificiului de pe B-dul Alexandru Ioan Cuza a fost conceput de arhitectul italian Bonamelli, în coloanele care susțin construcția observându-se, de altfel, influența vechiului stil roman.
Primul slujitor al Bisericii Bulgărești de la Brăila a fost preotul N. Mihof, iar ctitorii cei mai de seamă au fost: Varvara și Vasile Velev, H. Tani, I. Balcanski, A. Ivanof, Gheorghe și Ganea Gaiu (somptuoasa casă a lui Gheorghe Gaiu se află și astăzi pe B-dul Cuza, acolo unde funcționează Asociația Surzilor). Familia Velev se înrudea cu Anastase Simu, mare colecționar și donator brăilean, întemeietorul muzeului care-i poartă numele, de pe B-dul Magheru, din București. În cinstea lui Anastase Simu – donatorul care folosea sloganul „Nimic pentru noi, totul pentru Țară”, ca și Nedelcu P. Chercea –  străduța din fața bisericii, care face legătura între Bulevardele Cuza și Carol, s-a numit „Simu”.
În anii ’50, Biserica „Înălțarea Domnului” a intrat sub jurisdicția Bisericii și a Statului român, preot slujitor fiind numit I. Nenciu. Mai apoi, în anul 1963, a fost adus aici preotul V. Goea, de la biserica „Sf. Spiridon” – continuatoarea Mitropoliei Proilaviei, prima din Țările Române – dărâmată în același an de autoritățile comuniste.
Istoria Bisericii Bulgărești cu hramul „Înălțarea Domnului” este strâns legată de cea a Comunității Bulgarilor brăileni. După războiul ruso-turc și Pacea de la Adrianopol (1829), mulți bulgari și-au părăsit pamânturile natale, odată cu trupele țariste care se retrăgeau în Rusia, stabilindu-se în Principatele Române, inclusiv la Brăila. Buni gospodari, bulgarii se ocupau mai ales cu grădinăritul, dogăria și zidăria, devenind vestiți în toată România. Își vindeau mărfurile nu numai în piețele Brăilei, ci și în cele din București și alte mari orașe ale României.
La Brăila, bulgarii s-au organizat în bresle, după obiceiul vremii. Membrii Breslei Grădinarilor, care-l aveau ca patron spiritual pe Sf. Mucenic Trifon, veneau în fiecare an, la data de 1 februarie, în procesiune, la biserică, defilând cu fanfară și stindarde și rugându-se pentru cei răposați și pentru binele comunității. Ei au donat multe odoare sfinte, printre care icoana Sfântului Trifon, de la 1893, străjuită de o candelă de argint, aflată și astăzi la „Înălțarea Domnului”. Breasla Dogarilor o avea drept protectoare pe Sfânta Muceniță Marina, a cărei icoană, de la 1881, se află, de asemenea, la Biserica Bulgărească.
Bulgarii au întemeiat la Brăila o școală, în jurul anului 1840, de asemenea Casa de Lectură „Lumina” (desființată abuziv în anul 1968) și Societatea Bulgară de Științe („Bălgarsco Cnijovno Drujestvo”). După eliberarea Bulgariei de sub turci, în anul 1878, societatea – viitoarea Academie Bulgară – s-a mutat din exil, la Sofia. Tot la Brăila, a luat ființă, în anul 1863, primul ziar al emigranților bulgari, intitulat „Bălgarska Pcela” („Albina Bulgară”), precum și alte publicații periodice la care au colaborat, printre alții, poetul Hristo Botev, intelectuali de vază ai urbei noastre, dar și ai Bulgariei, precum N. Țenof, V. D. Stoianof, V. Drumef și Ivan Vazov. Hristo Botev a înființat aici o tipografie, în beciurile fostului Han Ceapâru, pe locul unde se află astăzi blocul A1 (Piața Hristo Botev), îndemnându-i pe bulgari la luptă împotriva ocupației otomane.

Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului își asumă eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.
Adaugă comentariu

Răspunde la comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vorbe din duh

Între a fi spiritual și a fi cu Hristos

Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.

Publicat

în

vorbe din duh

A fi cu Hristos înseamnă a fi cu Hristos. Nimic altceva.

Nu înseamnă că trebuie să devii „spiritual”. Nu merită să cauți spiritualitatea dacă prin ea dorești să te simți mai special decât fratele tău.

A te considera mai spiritual sau mai special decât fratele tău înseamnă să te separi de el.

Aceasta nu este Iubire.

Iubirea nu face nicio separare.

Iubirea lui Hristos pentru Tatăl este aceeași Iubire a Tatălui pentru fiecare.

Iubirea este dreptul tău.

Aici este Învierea.

„Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.”

(Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, XIII, 2)

„Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi; cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte.”

(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 14)

„Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârşiţi întru unime, şi să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine.”

(Sfânta Evanghelie după Ioan, XVII, 23)

„Şi le-am făcut cunoscut numele Tău şi-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei şi Eu în ei.”

(Sfânta Evanghelie după Ioan, XVII, 26)

Citește articolul complet

Religie

Postul Crăciunului 2026. Calendarul complet al zilelor cu dezlegare la pește

Publicat

în

Postul Crăciunului 2026. Calendarul complet al zilelor cu dezlegare la pește

Postul Nașterii Domnului, cunoscut și ca Postul Crăciunului, începe pe 15 noiembrie, și se va încheia pe 24 decembrie. În această perioadă, credincioșii ortodocși se pregătesc pentru sărbătoarea Nașterii Domnului prin post și rugăciune, iar în anumite zile au dezlegare la pește.

Postul durează 40 de zile și este unul dintre cele patru mari posturi de peste an. Deși regulile alimentare presupun renunțarea la carne, lactate și ouă, calendarul bisericesc prevede mai multe zile în care este permis consumul de pește, alături de ulei și vin.

Calendarul complet al zilelor cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026

Potrivit calendarului ortodox, în cele 40 de zile de post sunt prevăzute 14 zile în care credincioșii pot consuma pește.

În luna noiembrie, dezlegare la pește va fi în următoarele zile:

  • 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia);
  • 22 noiembrie – Sfinții Apostoli Filimon, Arhip, Onisim și Apfia;
  • 23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii;
  • 28 noiembrie – Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop;
  • 29 noiembrie – Sfinții Mucenici Paramon și Filumen;
  • 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

În luna decembrie, zilele cu dezlegare la pește sunt:

  • 1 decembrie – Sfânta Anastasia Șaguna;
  • 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani;
  • 5 decembrie – Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit;
  • 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae;
  • 7 decembrie – Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș;
  • 12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon;
  • 13 decembrie – Sfântul Ierarh Dosoftei;
  • 19 decembrie – Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești.

Ultima zi în care credincioșii pot consuma pește este 19 decembrie. Începând cu 20 decembrie și până la Crăciun, postul devine mai aspru, fără dezlegare la acest aliment.

Ce alimente sunt interzise în Postul Crăciunului

În zilele obișnuite de post, credincioșii trebuie să renunțe la carne, ouă, lapte, brânzeturi și alte produse lactate. Sunt excluse și preparatele care conțin aceste ingrediente.

În zilele cu dezlegare la pește, acesta poate fi inclus în alimentație, însă permisiunea nu înseamnă că sunt acceptate și celelalte produse de origine animală.

Calendarul bisericesc stabilește separat și zilele cu dezlegare la ulei și vin. Acestea nu trebuie confundate cu zilele în care este permis consumul de pește.

Postul nu înseamnă doar restricții alimentare

Dincolo de regulile privind alimentația, Postul Nașterii Domnului reprezintă o perioadă de pregătire spirituală pentru marea sărbătoare din 25 decembrie.

În această perioadă credincioșii sunt îndemnați să evite certurile, invidia, răutatea și excesele și să acorde mai multă atenție rugăciunii, iertării și faptelor bune.

Ajutorarea persoanelor aflate în dificultate, vizitarea bolnavilor și sprijinirea celor nevoiași sunt, de asemenea, gesturi care dau sens acestei perioade de postire. Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului, iar pe 25 decembrie creștinii sărbătoresc Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧