ECONOMIC
Firmele din turism, de la impozit specific la impozit micro
• noi reguli de impozitare pentru firmele din domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) • companiile din acest sector care au realizat anul trecut cifră de afaceri mai mare de 100.000 euro dar nu mai mult de jumătate de milion de euro, vor trece la o nouă formă de impozitare, prin raportare la volumul afacerilor • în judeţul nostru figurează aproximativ 400 de firme care activează în domeniul HoReCa şi doar 35 de companii vor aplica noul impozit
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila a anunţat că, începând cu luna viitoare, firmele care desfăşoară activităţi în domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) şi au avut în anul 2016 afaceri cuprinse între 100.001 şi 500.000 euro, va trebui să aplice impozitul “micro”, chiar dacă desfăşoară efectiv activităţi vizate de impozitul specific. “Altfel spus, regimul «micro» de impozitare – unde sunt aplicate cote de 1% sau 3%, la cifra de afaceri, în funcţie de existenţa sau nu a angajaţilor – va avea întâietate în faţa impozitului specific. Contribuabilii vizaţi de această modificare vor fi obligaţi să achite, până la data de 25 august 2017, impozitul specific aferent perioadei ianuarie – iulie 2017, fără a mai exista obligaţia declarării şi plăţii impozitului specific aferent primului semestru din an”, ne-a declarat şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Brăila, Mihaela Ciorăşteanu, punctând că noile reguli au intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr.77/ 2017 privind aprobarea OUG nr.3/ 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/ 2017 privind Codul fiscal.
Prin urmare, a explicat sursa citată, firmele vizate de modificare vor depune la Fiscul local formularul 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” până la 25 august 2017, în care vor declara impozitul specific aferent perioadei 1 ianuarie – 31 iulie 2017.
“Aşadar, vor exista numeroşi contribuabili din industria hotelieră, restaurante şi alimentaţie publică ce vor plăti în 2017 atât impozit specific, pentru primele 7 luni ale anului, cât şi impozit pe veniturile micro, pentru restul anului”, a mai spus Ciorăşteanu. De asemenea, şeful AJFP Brăila a mai adăugat că mai există şi o a treia categorie de firme, în contextul în care normele de aplicare la Legea impozitului specific au stabilit că firmele vizate de aplicarea impozitului specific, ce desfăşoară însă şi alte activităţi, trebuie să plătească un impozit mixt: atât impozit specific pentru veniturile din activităţile corespunzătoare celor 8 clase CAEN prevăzute de Legea nr.170/ 2016 (5510 – Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare; 5520 – Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată; 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere; 5590 – Alte servicii de cazare; 5610 – Restaurante; 5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente; 5629 – Alte servicii de alimentaţie; 5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor), cât şi impozit pe profit pentru veniturile din celelalte activităţi.
La nivelul judeţului nostru, sunt înregistrate circa 400 de firme cu activitate în sectorul HoReCa dintre care, potrivit informaţiilor prezentate de către AJFP Brăila, doar 35 se încadrează în plaja cifrei de afaceri între 100.000 şi 500.000 euro (la un curs de 4,5411 lei/euro) şi, pe cale de consecinţă, vor ajunge să plătească, începând de luna viitoare, noul tip de impozit.
Contactat de reporterii “Obiectiv”, omul de afaceri Ştefan Fusea, patronul unei companii locale cu obiect de activitate în domeniul HoReCa, a explicat că noua regulă, cu impozitul micro, vine, de fapt, să corecteze o greşeală apăruţă în legislaţia specifică pe parte fiscală privind impozitul specific în industria turismului. Fusea atrage însă atenţia asupra faptului că, per total, prevederile fiscale în domeniu dezavantajează operatorii economici care au în derulare contracte de catering cu entităţi publice, contracte comerciale în care marja de profit este mică tocmai din cauza unor tarife mici stabilite la licitaţii publice, precum şi operatorii economici care deţin spaţii mari. Pe de altă parte, spune Fusea, sunt avantajaţi operatorii care îşi desfăşoară activitatea în spaţii mici şi care nu sunt “încorsetaţi” de tarife stabilite în urma unor licitaţii publice.
ECONOMIC
Munca nedeclarată, plătită scump de angajatorii din Brăila
• în urma controalelor ITM efectuate în luna septembrie au fost constatate deficiențe la firme ce activează în construcții, fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor de patiserie, restaurante, comerț și agricultură • cele mai mari amenzi au fost aplicate pentru nereguli constatate în domeniul relaţiilor de muncă
Munca nedeclarată continuă să fie un fenomen nociv pentru economia județului Brăila.
Angajatorii din Brăila au fost vizați de controale ale Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), în luna septembrie 2026, pentru verificarea respectării dispozițiilor legale ce reglementează relațiile de muncă (RM) și securitatea și sănătatea în muncă (SSM).
Obiectivele urmărite
- Identificarea și combaterea muncii nedeclarate și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori
- Creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă
Câți angajatori au fost controlați și ce măsuri s-au luat
Potrivit conducerii ITM Brăila, în luna septembrie 2026 au fost efectuate 159 de controale și au fost aplicate 165 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor date de inspectorii de muncă fiind de 292.000 de lei.
Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 345 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila.
„În domeniul relaţiilor de muncă s-au efectuat 78 de controale și s-au aplicat 35 de sancţiuni, dintre care 15 amenzi în valoare totală de 268.500 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost depistate prestând muncă nedeclarată trei persoane, valoarea amenzilor aplicate fiind de 120.000 de lei, iar la un angajator a fost depistată o persoană care presta activitate în perioada în care avea contractul individual de muncă suspendat, valoarea amenzii aplicate în acest caz fiind de 20.000 de lei”, precizează sursa citată.
Alte deficiențe constatate
- Nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru
- Nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă (CIM) la locul de muncă
- Nerespectarea obligației legale privind munca de noapte
Zeci de controale și sute de amenzi pentru securitatea muncii
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost efectuate 81 de controale și au fost aplicate 130 de sancțiuni, dintre care cinci amenzi în valoare totală de 23.500 lei.
Principalele deficiențe constatate în domeniul SSM
- Neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului
- Fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat
- Semnalizare necorespunzătoare
- Rrusa de prim ajutor incompletă
Principalele domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe pe parcursul controalelor din luna septembrie 2026 au fost:
- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale
- Fabricarea pâinii
- Fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie
- Restaurante
- Comerț și agricultură
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă, pentru prevenirea accidentelor de muncă, a riscurilor majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, a mai precizat conducerea ITM Brăila.
ECONOMIC
Trei localități rămân fără apă potabilă timp de șase ore
Locuitorii din trei localități din județ, Salcia Tudor, Ariciu și Cuza-Vodă, vor rămâne fără apă potabilă timp de șase ore, marți, 20 octombrie. Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila anunță că întreruperea este necesară pentru efectuarea unor lucrări de mentenanță la un rezervor de înmagazinare a apei.
Potrivit anunțului transmis de operatorul de apă, furnizarea va fi întreruptă în intervalul orar 16:00-22:00, pentru lucrări la rezervorul din cadrul Gospodăriei de Apă Gulianca.
Ce localități vor fi afectate de oprirea apei
Întreruperea alimentării cu apă potabilă îi va afecta pe toți utilizatorii casnici, agenții economici și reprezentanții instituțiilor publice din următoarele localități:
- Salcia Tudor;
- Ariciu;
- Cuza-Vodă.
Reprezentanții Companiei de Utilități Publice Dunărea Brăila precizează că intervenția este necesară pentru întreținerea bazinelor de stocare a apei potabile și că vor fi luate măsurile necesare pentru finalizarea lucrărilor și reluarea alimentării în cel mai scurt timp posibil.
Recomandări pentru locuitorii din zonele afectate
Operatorul de apă le recomandă abonaților din cele trei localități să își asigure din timp o rezervă minimă de apă pentru băut, prepararea alimentelor și celelalte nevoi casnice, pe durata întreruperii.
De asemenea, la reluarea furnizării, este posibil ca apa de la robinete să fie temporar tulbure, din cauza antrenării depunerilor din conducte.
În această situație, reprezentanții companiei recomandă folosirea apei numai în scopuri menajere, pentru o perioadă scurtă, până când aceasta se limpezește.
Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila își cere scuze pentru disconfortul creat și precizează că lucrările sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii de alimentare cu apă.
CELE MAI CITITE
