Social Media

ECONOMIC

Fiscul brăilean caută să recupereze 3 milioane lei, contribuţii la sănătate vechi din 2012

Timp de citire: 5 minute

• instituţia a trimis, la finele lunii trecute, aproape 6.700 decizii de regularizare a CASS, din care în aproape 5.700 de decizii contribuabilii vizaţi sunt puşi la plată • zeci de brăileni care au primit plicurile de la ANAF se prezintă zilnic la Trezorerie şi stau cu zecile de minute la ghişee pentru a se lămuri cu privire la deciziile de impunere • întârzierea regularizării s-a produs din cauza aplicaţiei electronice de calcul şi emitere a deciziilor care a fost gata abia luna trecută 
 
Mii de brăileni au primit, săptămânile acestea, acasă, plicuri de la ANAF prin care sunt informaţi că, în urma realizării unei regularizări privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) aferente anului 2012, au de plată sume de ordinul sutelor sau chiar miilor de lei, aşa că oamenii s-au prezentat la ghişeele fiscului local să ceară lămuriri. Astfel, holurile instituţiei brăilene s-au dovedit neîncăpătoare pentru contribuabilii veniţi să-şi rezolve problema, mulţi dintre ei fiind revoltaţi de faptul că s-au trezit după atâţia ani puşi la plată pentru CASS. “Am primit plicul de la Fisc şi când l-am deschis am constatat că sunt pus la plată vreo 2 milioane de lei (lei vechi – n.r.) pentru fondul de sănătate. Ce nu înţeleg este următorul lucru: cum să vină după 5 ani să îmi ceară banii ăştia? Nu cumva s-au prescris sumele? Adică au stat atâţia ani fără să mă anunţe şi acum vor banii?!”, ne-a sesizat telefonic un cititor. “M-am dus să văd ce-i cu plicul primit de la ANAF, dar era o aglomeraţie acolo de se stătea la cozi interminabile. Am renunţat să-mi pierd vremea şi mă voi duce altă dată să mă lămuresc ce e cu banii ăştia pe care mi-i cer”, ne-a povestit un altul.
Pentru a lămuri lucrurile, reporterii “Obiectiv” au solicitat informaţii detaliate pe acest subiect conducerii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Brăila şi astfel au aflat că la mijloc este vorba despre o regularizare fiscală a anului 2012 privind contribuţia brăilenilor la asigurările sociale de sănătate CASS. Reprezentanţii instituţiei au explicat că, din iulie 2012, Fiscul din toată ţara a preluat de la Casa Naţională de Sănătate şi Casa Naţională de Pensii toate dosarele cu evidenţele operative pentru contribuabili, de gestionarea cărora se ocupaseră până atunci cele două case. De la momentul respectiv ANAF a încercat să-şi facă propria aplicaţie electronică menită să preia datele, să le prelucreze, să execute calcule şi, apoi, să emită deciziile de regularizare pentru anul respectiv, însă abia la sfârşitul acestei veri, cu puţin timp înainte de prescrierea sumelor (în cazul obligaţiilor fiscale termenul de prespripţie este de 5 ani), s-a reuşit finalizarea procedurii specifice. Astfel au fost emise şi apoi trimise contribuabililor din toată ţara, inclusiv celor din judeţul nostru, deciziile de impunere în urma regularizării aferente anului 2012. “ Potrivit prevederilor art. V alin.(1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.125/2011 privind modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, începând cu data de 1 iulie 2012, ANAF a preluat în administrare contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice (…), respectiv contribuţiile sociale datorate de asiguraţii sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi sistemului de pensii publice, care au obligaţia să se asigure pe baza declaraţiei de asigurare. (…) Pentru regularizarea CASS pe anul 2012 competenţa revine organelor fiscale teritoriale. Din cauza complexităţii informaţiilor ce trebuia cuprinse în algoritmul de calcul (informaţii de la Casa Naţională de Pensii, de la Casa Naţională de Sănătate, de la Casa OPSNAJ) serviciul de specialitate din cadrul ANAF a elaborat mai multe variante de aplicaţii pentru emiterea deciziilor de regularizare CASS. După mai multe încercări de emitere a deciziilor de impunere anuală pentru stabilirea CASS pe 2012, în anul 2014 şi 2015, Direcţia Generală Tehnologia Informaţiei ne-a pus la dispoziţie o variantă îmbunătăţită a aplicaţiei de emitere a deciziilor de regularizare a CASS în cursul lunii august 2017”, a venit explicaţia din partea AJFP Brăila.
În acest context, instituţia ne-a comunicat că a emis 10.524 decizii de impunere anuală pentru stabilirea CASS pe 2012, din care 1.777 decizii cu sumă 0. Mai departe, din cele 8.747 rămase, în 2.068 decizii au rezultat sume de plată mai mici de 20 lei, iar potrivit Codului de procedură fiscală “Organul fiscal central renunţă la stabilirea creanţei fiscale şi nu emite decizie de impunere în situaţia în care creanţa fiscală principală este mai mică de 20 de lei”. Într-un final, “au fost trimise către Unitatea de Imprimare Rapidă şi, ulterior, către contribuabili, un număr de 6.679 decizii, dintre care 1.028 cu sume de restituit şi 5.651 cu sume de plată. (…) Sumele estimate a se încasa în urma acestor decizii este de aproximativ 3,1 milioane lei, iar sumele estimate a se restitui, de aproximativ 0,5 milioane lei”, se mai arată în răspunsul AJFP Brăila.
De asemenea, instituţia a mai subliniat că cele mai mari 10 sume de plată stabilite la această regularizare se încadrează între 30.000 lei şi 50.000 lei, cu precizarea că nu sunt calculate accesorii (adică dobânzi şi penalităţi) pentru perioada 2012 – 2017, aceste sume putând fi achitate, fără perceperea de accesorii, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziilor.

ECONOMIC

Facturile la energie ar putea crește în perioada următoare

Publicat

în

Facturile la energia ar putea crește în perioada următoare

Facturile la energia electrică plătite de consumatorii casnici ar putea crește în perioada următoare cu valori cuprinse între 10% și 22%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor prezentate de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță.

Oficialul spune că evoluția este vizibilă în ofertele publicate de furnizorii de energie pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Prețurile diferă însă de la un furnizor la altul, iar valoarea facturii depinde și de contractul încheiat de fiecare consumator.

Ofertele de pe platforma ANRE indică prețuri mai mari

Dumitru Chisăliță a explicat că furnizorii își publică ofertele pe platforma ANRE, iar acestea pot ajunge ulterior să se regăsească în contractele încheiate cu consumatorii.

„Pe partea de energie electrică, există, în momentul de faţă, o creştere a preţurilor care este vizibilă pe site-ul ANRE-ului, adică, acolo unde se pun ofertele. (…) Şi, ca atare, da, discutăm de o creştere a preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici”, a declarat ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, în funcție de furnizor și de condițiile contractuale, majorarea facturilor ar putea fi cuprinsă între aproximativ 10% și 22%.

Ministrul a subliniat că nu toți consumatorii au același preț și că evoluția depinde de contractele existente și de ofertele disponibile pe piață.

Ce se întâmplă cu facturile la gaze

În ceea ce privește gazele naturale, Dumitru Chisăliță a declarat că facturile consumatorilor casnici nu ar trebui să fie mai mari decât cele de anul trecut, dacă nivelul consumului rămâne similar.

Potrivit ministrului, pentru gazele naturale există în prezent un mecanism de reglementare aplicabil până la 31 martie 2027, care ar trebui să mențină prețul final la un nivel apropiat de cel din perioada precedentă.

„În mod normal, facturile n-ar trebui să fie mai mari”, a explicat ministrul Energiei.

Așadar, în timp ce pentru consumatorii casnici sunt estimate posibile creșteri ale costurilor cu energia electrică, situația ar urma să fie diferită în cazul gazelor naturale, unde prețurile sunt în continuare influențate de mecanismul de plafonare.

Estimările privind o posibilă creștere cu până la 22% au la bază ofertele și datele disponibile în prezent pe platforma ANRE, iar impactul concret asupra facturilor va depinde de furnizorul și contractul fiecărui consumator.

Citește articolul complet

ECONOMIC

Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei

• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi

Publicat

în

Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.

Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).

În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).

Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.

În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.

Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.

„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧