Social
Festivalul Peștelui | Comunitatea turcă, în creștere la Brăila
• totuși, cu cele 100 de familii, cu un total de aproape 500 de persoane, comunitatea turcă e mult mai bine reprezentată decât alte comunități • membrii comunității participă frecvent la spectacolele și evenimentele culturale organizate în municipiu
Pe vremea când Brăila era raia turcească, miile de turci care trăiau aici reprezentau un procent important al populației. Au trecut, însă, aproape 200 de ani de când orașul nostru a fost eliberat și a revenit la țara-mamă, iar minoritatea etnică a turcilor și-a pierdut de mult ponderea în numărul total al populației. Totuși, cu cele 100 de familii, cu un total de aproape 500 de persoane, comunitatea turcă e mult mai bine reprezentată decât alte comunități care, de asemenea, pe vremuri aveau un număr mult mai mare de membri, cum ar fi bulgarii sau evreii, de exemplu, care abia ajung la 120, respectiv 150 de persoane. În cazul turcilor, comunitatea nu este într-un declin demografic ci, dimpotrivă, în ultimii ani a început să crească ușor, ca număr de membri, datorită turcilor veniți aici din țara natală pentru a deschide diverse afaceri. Cert este că, la fel ca și celelalte etnii, turcii au avut și continuă să aibă o contribuție semnificativă în dezvoltarea identității multiculturale a Brăilei. După cum ne-a spus Renan Rustem, președintele sucursalei brăilene a Uniunii Democratice a Turcilor din România, membrii comunității participă frecvent la spectacolele și evenimentele culturale organizate în municipiu, în care își prezintă cu mândrie portul tradițional, mâncărurile tradiționale sau alte obiceiuri și tradiții specifice etniei. Cu aceste ocazii, femeile care vin să reprezinte comunitatea poartă, conform tradiției, fistan, kaftan, ișlenmiș gömlek, fes, voal, cember, șalvari și nelipsitul ilic brodat. Costumul bărbătesc este în tonuri de albastru închis, cu broderie neagră și brâu roșu. Iar când e de prezentat ce au mai bun în bucătărie, printre vedetele culinare ale turcilor se numără, evident, baclavalele.
Cele mai importante sărbători ale comunității turce sunt Ramazam Bairam și Kurban Bairam. Prima sărbătoare amintită include și Seker Bairam (seker fiind dulce), datorită abundenței de dulciuri de pe masa fiecărui musulman, printre care și nelipsitele baclavale și sarailii, în timp ce cea de a doua sărbătoare este numită și Ziua Sacrificiului, în care cei mici merg la colindat pe la casele membrilor comunității încheindu-și textele sacre (Luna Ramadanului Sfânt, Slujba de Seară, Ramas Bun) cu urarea „Să ne dea Allah sănătate, ca la anul să vă urăm Ramadan Sfânt”.
În prezent, comunitatea turcă nu mai are o geamie la Brăila, astfel că, de sărbători, se merge la geamia de la Măcin.
Lipsa unei geamii în Brăila nu este un impediment pentru turcii care se căsătoresc. Slujba de cununie specifică religiei lor nu trebuie neapărat ținută într-un lăcaș de cult ci se poate oficia inclusiv la domiciliul mirelui, de către muftiul comunității, în cazul de față muftiul de la Măcin, care vine la Brăila special pentru astfel de ocazii.
Casa turcească de pe strada Justiției, monumentul istoric care amintește de vechea raia a Brăilei
Ultima casă cu specific turcesc, ce iese în evidență prin streașina mult mai lată decât a caselor învecinate, poate fi admirată în Centrul Vechi, pe strada Justiției, în spatele sediului Facultății de Inginerie. Relativ bine conservată, aceasta are în prezent statut de monument istoric.
Cea mai importantă moștenire rămasă de la foștii ocupanți turci, din punctul de vedere al patrimoniului construit și ingineresc, rămâne, însă, ascunsă privirii. Este vorba despre vasta rețea de hrube subterane care pe vremuri legau Cetatea Brăilei cu Dunărea, reprezentând o importantă cale de scăpare în caz de primejdie. Se spune despre aceste tuneluri subterane că, pe alocuri, erau atât de înalte încât puteau fi parcurse fără probleme de un om călare pe cal. Din păcate, multe dintre hrubele care formau un adevărat păienjeniș pe sub casele Brăilei au fost astupate pe timpul regimului comunist, deoarece puneau în pericol construcțiile de la suprafață. Totuși, anumite porțiuni au rămas neatinse, cum ar fi hruba de pe strada Cetății, din Centrul Vechi. Tunelul subteran lung de 50 metri, lat de 7 metri și înalt de 4,5 metri este o mică rămășiță a vechilor hrube de pe vremea turcilor. Foarte bine conservat, acesta a servit ca pulberărie a orașului, în secolul XIX, adăpostind praf de pușcă și armament din epocă. Pe vremea regimului comunist, a fost folosită ca pivniță pentru budanele de vin ale fostei întreprinderi ”Vinalcool”. În prezent, vechea hrubă stă nefolosită.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Social
Bani în plus pentru pensionari în decembrie. Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei vor primi, în luna decembrie, bani în plus. Este vorba despre a doua tranșă a ajutorului acordat prin pachetul de solidaritate, sumele fiind cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de valoarea pensiei.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a vorbit și despre posibilitatea majorării pensiilor în anul 2027.
Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Pensionarii cu cele mai mici venituri vor beneficia de cele mai mari sume. Astfel, cei care au o pensie de până la 1.500 de lei vor primi un ajutor de 500 de lei.
Pentru pensionarii care încasează între 1.501 și 2.000 de lei, sprijinul financiar va fi de 400 de lei. În schimb, cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei.
Potrivit ministrului Muncii, aproximativ 2,8 milioane de persoane se încadrează în aceste praguri de venit și vor beneficia de a doua parte a sprijinului acordat pensionarilor cu venituri mici.
Florin Manole a dat asigurări că pensiile vor fi plătite și în perioada următoare, indiferent de schimbările care ar putea apărea la nivelul Guvernului.
Pensiile ar putea crește cu 7,3% în 2027
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre o posibilă majorare a pensiilor de aproximativ 7,3% în anul 2027.
Potrivit acestuia, procentul nu reprezintă o estimare personală, ci rezultă din indicatorii macroeconomici care sunt luați în calcul potrivit legislației pentru stabilirea indexării pensiilor.
Decizia finală va depinde însă și de discuțiile privind bugetul de stat și de posibilitățile financiare ale României. Ministrul a subliniat că inflația pune o presiune importantă asupra pensionarilor, în special asupra celor cu venituri mici.
Indexarea ar urma să se aplice părții contributive a pensiei, fiind păstrat principiul potrivit căruia cuantumul pensiei este legat de contribuțiile plătite de fiecare persoană de-a lungul perioadei de activitate.
Se discută și despre prelungirea ajutorului pentru energie
Florin Manole a mai declarat că va propune prelungirea sprijinului acordat gospodăriilor vulnerabile pentru plata energiei și în lunile de iarnă, după expirarea actualei scheme.
În prezent, ajutorul este de 50 de lei pe lună pentru fiecare gospodărie eligibilă, iar peste 700.000 de gospodării beneficiază de această formă de sprijin.
Ministrul Muncii a precizat că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de sprijinire a persoanelor vulnerabile și limitele impuse de bugetul de stat.
CELE MAI CITITE
