Social Media

Economie

Femeile de afaceri sunt așteptate la CONAF

Timp de citire: 10 minute

* despre sucursala Confederației destinate femeilor antreprenor vorbește, într-un interviu, Daniela-Irina Cireașă, președintele CONAF Brăila
 
Daniela-Irina Cireașă este din Brăila, are 43 de ani și este absolventă a Facultății de Drept București. În 2001, după ce și-a luat diploma în Drept s-a angajat consilier juridic, în mediul privat, unde a lucrat timp de 18 ani. După aproape două decenii ca angajat a decis că e timpul să-și pornească propria afacere. Acum este consultant în protecția datelor personale și DPO (n.r.–data protection officer) extern, fondator Netspace, senior partner la Neoprivacy și vicepreședinte al Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD).  Este co-autor al instrumentului de lucru GDPR aplicat, tipărit în ianuarie 2020, și câștigător, împreună cu echipa, al titlului de “Cel mai bun DPO din România” în iunie 2019, la Târgu Mureș, iar dacă vă aruncați ochii în “Revista Română pentru securitatea și protecția datelor cu caracter personal”, dar și pe site-urile de specialitate ca juridice.ro sau dpo-net.ro o să dați de numeroase articole semnate de Daniela-Irina Cireașă, ca autor și co-autor. În primăvara acestui an, jurista a devenit și “PECB Certified Data Protection Officer” și “PECB Certified Trainer”, ambele certificări fiind recunoscute la nivel internațional. Tot în acest an, Danielei i s-a propus să fie președinte al CONAF Brăila, funcție, care ”i-a venit ca o mănușă”, spune ea.
”În 3 ani de zile, am făcut atât de multe lucruri ca antreprenor, cât n-am făcut, probabil, în 18 ani ca angajat!”
 
– Ce este CONAF și când a fost înființat? 
– CONAF este Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin. A luat ființă în 2018 și în doar 3 ani de zile am reușit să facem atât de multe lucruri, la nivel național și nu numai.
 
– În tot acest timp, CONAF a reușit să lanseze mai multe sucursale la nivel național, printre care și la Brăila. Când s-a întâmplat asta și cum de ați acceptat funcția de conducere, având în vedere activitățile pe care le desfășurați în prezent, deloc puține.
– Sucursala de la Brăila este nouă. A fost înregistrată la Tribunal, în 29 aprilie anul acesta. Am fost selectată de către doamnele din CONAF. Mi s-a făcut propunerea asta după ce au studiat un pic activitatea mea. Cumva mi-a venit mănușă rolul ăsta de femeie antreprenor și mi-am propus ca și la Brăila să facem lucruri frumoase, pentru că nu se întâmplă foarte multe. Cel puțin, nu în ultima vreme.
 
– Să definim acele ”lucruri frumoase”. Cum poate ajuta, exact, CONAF antreprenoriatul feminin?
– Serviciile derulate de CONAF în beneficiul membrilor sunt: asigurarea de informații privind surse de finanțare/ programe în curs de derulare, alternative de finanțare, centre și organizații de consultanță accesibile în toată țara, oportunități de afaceri în țară și străinătate, organizarea de târguri și expoziții la nivel național și internațional, misiuni economice în străinătate, informații privind legislația în vigoare cu impact asupra sectorului antreprenorial, modalități de accesare a rezultatelor cercetării și posibilități de finanțare a activităților inovative. De asemenea, CONAF asigură reprezentarea intereselor antreprenorilor prin promovarea de inițiative și modificări legislative în colaborare cu ministerele specifice și prin sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica antreprenoriatului. Acordăm, totodată,  asistență și consultanță antreprenorilor în domeniile economic, managerial, social, tehnic, financiar, juridic, programe de finanțare și în alte domenii și nu în ultimul rând, putem asigura cooperarea internațională cu alte entităti internaționale, în vederea promovării antreprenoriatului feminin.
 
– Ați enumerat multe oportunități și avantaje pentru oamenii de afaceri din această comunitate. Ca antreprenor, ce beneficiu vi se pare mai important?
– Cred că cel mai important beneficiu în CONAF este networkingul. Faptul că e totuși o lume mică, ne cunoaștem între noi și atunci când avem nevoie de diverse servicii, cu siguranță apelăm la un membru CONAF. E o comunitate pe care ne bazăm și în care avem foarte mare încredere.
 
– Ce vă propuneți să faceți la Brăila? Ați identificat niște puncte slabe din discuțiile cu antreprenorii sau de care poate v-ați lovit ca om de afaceri pe plan local?
– Comparativ cu alte sucursale, Brăila are ceva probleme pe plan local. Nu funcționează extraordinar partea de industrie, partea de producție. Avem agricultura, da. Dar nu e suficient. Avem nevoie de investiții în toate sectoarele! Cred că unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al industriei textile și CONAF are câteva proiecte pe linia aceasta.
 
– Cât de mare este echipa CONAF Brăila și dacă îmi puteți da și exemple de femei de afaceri de pe plan local, care s-au alăturat acestei comunități de antreprenori?
– Chiar dacă vorbim totuși de o sucursală relativ nouă, am reușit să avem, până acum, 15 entități membre, care reprezintă peste 1.000 de angajați. Fac parte din mai multe sectoare de activitate, precum agricultură, creșterea animalelor, consultanță, presă, pază, servicii SSM/PSI, industria de beauty, contabilitate, consultanță de mediu și suntem în discuții și cu alți posibili membri.
La Brăila, cel mai mare membru din CONAF, până acum, este Agricost și reprezentanta în relația cu CONAF este Geanina Ioniță, director executiv și este totodată și vicepreședinte al sucursalei. Mai avem printre membri o doamnă care reprezintă o firmă de pază. Știu, este o lume a bărbaților, dar iată că sunt multe femei care fac față cu brio,  este vorba despre firma DESANT SECURITY. Mai este alături de noi și ”Fleurane”, dar și alți membri de încredere.
 
– Ați vorbit și de Agricost, să înțelegem că în CONAF este loc și de bărbați?
– Deși Confederația se adresează, în principal, antreprenoriatului feminin, avem și mulți membri, societăți conduse de bărbați care vin în sprijinul antreprenoriatului feminin și ne susțin. Asta înseamnă că avem și societăți care au top management bărbați, singura condiție a fost să aibă o reprezentantă în relația cu CONAF, o doamnă deci. Chiar dacă nu discutăm întotdeauna în rândul membrilor despre o antreprenoare, mai sunt și alte poziții de top management. Middle management, cel puțin pe zona Brăila, sunt foarte multe femei, foarte descurcărețe și care fac o treabă foarte bună, chiar dacă asociații sunt predominant bărbați.
 
– Conform unui studiu efectuat de Mastercard Index of Women Entrepreneurs, România se clasează în top 10 la nivel mondial cu cel mai ridicat procent al afacerilor deținute de femei. Brăila cum stă la acest capitol, față de alte județe din România?
– Mi-ar plăcea să vă dau niște cifre, dar nu există nicăieri la Brăila, chiar m-am interesat și eu. Ce pot să văd spun, în schimb, este că, în jurul meu, sunt foarte multe femei cu idei extraordinare și e o luptă permanentă să le pună în practică. Luptă din cauza relației cu autoritățile, deschiderea acestora către ideile noi, desigur și partea financiară. Ai nevoie de susținere, de proiecte, programe de finanțare. Mai este problema forței de muncă, mâna de lucru calificată, care lipsește cu desăvârșire.
 
– Ați fost recent într-o misiune economică în Cipru. Ce probleme au fost discutate și ce soluții s-au propus?
– Este prima misiune economică a CONAF în afara țării. Au mai fost niște întâlniri în Republica Moldova, cred că în iulie, dar în Cipru a fost prima misiune economică. A fost un real succes! Ne-am bucurat de sprijinul domnului ambasador, Dan Mihalache și a prim-colaboratorului Lavinia Ochea, dar și a oamenilor de afaceri români stabiliți în Cipru. Am avut întâlniri la 3 ministere. La Ministerul Turismului, la Ministerul Energiei, Comerțului și Industriei și la Ministerul de Afaceri Externe din Cipru. Am avut, de asemenea, întâlniri cu un ONG al Business and Professional Women, deci omologul CONAF din Cipru. Și cred că cel mai important lucru pe care l-am realizat a fost faptul că am stabilit, am decis împreună cu Natasa Pilides, ministrul Energiei, Comerțului și Industriei din Cipru, încheierea unui Memorandum de Cooperare. Noi sperăm ca în luna noiembrie să fie deja semnat, care să creeze bazele pentru cooperarea economică dintre România și Cipru. Va veni, destul de mult, în sprijinul antreprenorilor români, dar și ciprioți care doresc să facă business împreună. În Cipru există deja proiecte dedicate antreprenoriatului feminin și ne-am dori să luăm astfel de bune practici, să le implementăm și în România, desigur și cu ajutorul autorităților.
 
– Ce programe/proiecte mai aveți în vedere, în următoarea perioadă?
– Avem mai multe proiecte. În 2019, CONAF a semnat Pactul pentru muncă și Pactul pentru educație. Avem un proiect care se desfășoară acum și se numește România turistică. A debutat la Constanța. A urmat Brașov, urmează Vâlcea și este menit să vină în sprijinul antreprenorilor care își desfășoară activitatea în domeniul turistic, HORECA.
 
– Cine se poate înscrie în CONAF și în ce condiții?
– La CONAF pot adera toate persoanele juridice din România, indiferent de gen, cod CAEN, structura asociativă și care își doresc să participe, în mod activ, la dezvoltarea mediului de afaceri din România, oferind susținere și acces egal femeilor antreprenor din România. E de ajuns să ne trimită o adeziune. Există niște taxe, dar ele sunt modice. De exemplu, pentru o firmă care are până în 10 angajați, taxa este de 100 de lei pe an. Pentru un antreprenor care are în subordine între 11 și 30 de angajați, taxa este de 500 de lei pe an și la peste 30 de angajați, taxa este de 1.500 de lei pe an. La Brăila, biroul nostru este situat pe Bulevardul Independenței, nr.16, parter.
 
Daniela din spatele funcțiilor
La sfârșitul interviului am vrut să aflăm cine este Daniela, în spatele tuturor funcțiilor pe care le ocupă, dar și activităților pe care le desfășoară, ca antreprenor, jurist, consultant DPO, vicepreședinte ASCPD, consultant sau președinte CONAF Brăila și am întrebat-o dacă știe ce este timpul liber și dacă mai este loc, în agenda ei,  și de hobby-uri. Ei bine, am aflat că Daniela este un exemplu de voință incredibilă, care face mult mai multe lucruri decât spune. Este mama a doi copii, înainte de toate și, da! Are și hobby-uri, dar și timp pentru ele. ”Am grijă să îmi creez timp liber”,  ne spune cu un zâmbet jovial. Îi place teatrul de improvizație, dar și atelierele de călătorie și fotografie, unde spune că merge regulat. Tot în timpul liber, Daniela mărturisește că îi place să picteze mobilă, o pasiune care o relaxează și o provoacă în același timp să creeze.

Economie

60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru

• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent

Publicat

în

60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru

Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.

Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.

Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.

În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.

Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.

„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.

Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.

Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.

Citește articolul complet

Economie

Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale

• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei

Publicat

în

Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).

Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.

Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.

În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă;  neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.

„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧