ADMINISTRAȚIE
Fără risipă la Primării
* administrațiile locale brăilene și-au îmbunătățit indicatorii pe care Curtea de Conturi îi monitorizează an de an * a scăzut incidența și gravitatea cazurilor de risipă a banului public în rândul autorităților publice locale * la nivel de regiune de dezvoltare, Brăila stă cel mai bine la sume stabilite cu titlu de prejudiciu ori venituri suplimentare * DAR, raportul Curții trage în continuare un semnal de alarmă asupra faptului că primăriile nu fac suficiente eforturi pentru a urmări încasarea la termen a tuturor taxelor și impozitelor ce li se cuvin * de asemenea, atrage atenția asupra importanței elaborării unor bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare
Laude și critici, deopotrivă, la adresa autorităților locale în raportul anual al Curții de Conturi Brăila. La capitolul “Așa DA”: bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiului și județului Brăila au înregistrat creșteri în anul 2021, atât față de anul 2019, cât și față de anul 2020. Cuantumul prejudiciilor precum și a veniturilor suplimentare stabilite de auditorii Curții de Conturi sunt în scădere. Veniturile provenind, în principal, din impozite, taxe, contribuții, sunt în creștere, în termeni nominali, față de anii precedenți. Altfel spus, aportul propriu al comunităților locale pentru acoperirea necesarului de fonduri a înregistrat o creștere. Chiar și așa însă, raportul anual al Curții reiterează aceleași critici și scoate în evidență carențe în desfășurarea exercițiului bugetar la nivelul județului nostru: eficiență scăzută în colectarea veniturilor proprii din taxe, impozite și contribuții locale, menținerea dependenței bugetelor locale de resursele alocate de la bugetul de stat, capacitate instituțională deficitară în procesul de elaborare și execuție a bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale.
Așa cum “Obiectiv Vocea Brăilei” v-a obișnuit, vă propunem în cele ce urmează o trecere în revistă a principalelor concluzii ce se desprind din raportul anual al Camerei de Conturi Brăila, astfel încât să ne putem face o idee asupra modului în care s-au colectat și cheltuit banii publici.
Exercițiul bugetar 2021, puncte tari, puncte slabe
Anul trecut, Curtea de Conturi a programat pentru județul nostru un număr de 17 acțiuni de audit care au urmărit în principal ca datele și informațile prezentate prin situațiile financiare să ofere o imagine de ansamblu asupra activității desfășurate privind modul de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale bugetelor locale, precum și modul de gestionare a patrimoniului public și privat al unităților administrativ- teritoriale din cadrul județului. Concret, acțiunile de audit au vizat județul Brăila și 16 Unități Administrativ Teritoriale, după cum urmează: municipiul Brăila, orașul Ianca și comunele Bordei Verde, Cireșu, Gradiștea, Jirlău, Mărașu, Movila Miresii, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Unirea și Zăvoaia.
Per total, cele 45 de bugete locale (Consiliul Județean Brăila, primăria municipiului, 3 primării de orașe și 40 de comune) au înregistrat venituri de 1,002 miliarde lei (0,943 miliarde lei în 2020) și cheltuieli în cuantum total de 0,992 miliarde lei (0,917 miliarde lei în 2020), rezultând astfel un excedent bugetar. De remarcat aici că bugetul propriu al județului a fost singurul care a cheltuit mai mult decât a încasat din venituri (183,76 milioane lei venituri și cheltuieli de 238,98 milioane lei) în timp ce bugetul municipiului a fost pe plus cu 36,58 milioane lei (412,23 milioane lei venituri și 375,65 milioane lei plăți).
“Bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiului și județului Brăila au înregistrat creșteri în anul 2021, atât față de anul 2019, cât și față de anul 2020. În anul 2021, veniturile au crescut cu 14% față de anul 2019 și cu 6,3% față de anul 2020, în timp ce cheltuielile au crescut cu 8,9%, respectiv cu 8,1% față de aceleași referințe. Evoluții pozitive în acest sens se remarcă și la bugetele instituțiilor și activităților publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii. (…) Analiza în structură pe categorii de venituri bugetare și surse de finanțare, a pus în evidență faptul că veniturile bugetelor locale în anul 2021 au fost supraestimate, nivelul realizat al acestora situându-se cu mult sub prevederile inițiale cât și sub prevederile definitive, cu excepția veniturilor bugetelor locale constituite din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (…). Anticipările privind subvențiile primite la bugetul local de la alte nivele ale administrației publice, în anul 2021, au fost nerealiste, gradul de realizare a acestora fiind de 49,5% față de prevederile anuale definitive, respectiv în sumă de 154.372 mii lei”, se precizează în documentul amintit.
O colectare ceva mai bună a veniturilor din impozite, taxe, contribuții. Evident, este loc de mai bine
Analiza în structură a principalelor categorii de venituri a bugetelor locale, în funcție de proveniența acestora pune în evidență faptul că, “În ceea ce privește categoria Venituri din impozite și taxe locale, adică veniturile pe care le realizează autoritățile locale pe plan local, gradul de realizare a acestora a fost de 88,3%, raportat la prevederile anuale definitive, existând rezerve pentru o previzionare mai performantă a veniturilor care sunt stabilite, urmărite și încasate prin compartimentele proprii ale unităților administrativ-teritoriale”, arată raportul Curții.
Același document punctează că veniturile realizate ale bugetelor locale au înregistrat o creștere în anul 2021, fiind mai mari cu 59,15 milioane lei față de anul 2020, și respectiv cu 122,8 milioane lei față de veniturile încasate în anul 2019. În valori relative, veniturile bugetelor locale în anul 2021 au fost mai mari cu 14% față de anul 2019, și respectiv cu 6,3% față de anul 2020, creștere influențată, în principal, de evoluția sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări.
Bugetul municipiului nu este complet dependent de alocările de la bugetul de stat
Ponderea veniturilor proprii încasate la bugetele locale în raport cu veniturile totale ale acestora reflectă gradul de autonomie locală, respectiv capacitatea unităților administrativ- teritoriale de a-și finanța cheltuielile proprii din veniturile aflate în competența directă de administrare a acestora. “Deși evoluția în termeni nominali a veniturilor provenind din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte și alte venituri este crescătoare în anul 2021 față de anul 2019 cu 8,4%, totuși ponderea acestora în totalul veniturilor realizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale a înregistrat o scădere în perioada analizată, respectiv de la 21,2% în anul 2019, la 20,2% în anul 2021, fiind la un nivel insuficient pentru a vorbi de autonomie reală la nivelul autorităților locale. Prin urmare, se poate concluziona că aportul propriu al comunităților locale pentru acoperirea necesarului de fonduri, încă nu se situează la nivelul resurselor locale posibil a se realiza printr-o stabilire și colectare corectă a veniturilor din impozite și taxe locale, a veniturilor nefiscale, precum și printr-o administrare eficientă a patrimoniului propriu“, se comentează în raport.
Mai departe, auditorii au observat o creștere a gradului de autofinanțare realizat (49,4%) față de nivelul programat (32,9%), dar asta în condițiile nerealizării atât a cheltuielilor bugetare (cu suma de 586,12 milioane lei), cât și a veniturilor proprii (cu suma de 29,34 milioane lei), față de cuantumul prognozat.
“Calculul gradului de autofinanțare pe ansamblul județului, stabilit în baza plăților nete de casă efectuate din veniturile proprii ale bugetelor locale relevă faptul că unitățile administrativ- teritoriale au finanțat din venituri proprii mai puțin de 50% din totalul cheltuielilor efectuate, cu mențiunea că la nivelul comunelor, datorită gradului deficitar de colectare, nivelul gradului de autofinanțare este în medie de 40,5%“.
Analiza celor de la Curtea de Conturi mai evidențiază faptul că un procent superior al gradului de autofinanțare se regăsește la nivelul Municipiului Brăila (73%), în timp ce la nivelul bugetului propriu al Județului Brăila, procentul este de numai 23,9%.
“Deși gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii este destul de scăzut, autoritățile administrației publice locale nu folosesc toate pârghiile puse la dispoziție de lege pentru colectarea veniturilor de la contribuabili persoane fizice și juridice, consecința directă fiind neasigurarea resurselor de finanțare a acțiunilor prevăzute prin buget și chiar prejudicierea bugetului prin prescrierea dreptului de a acționa pentru recuperarea acestora“, se spune în raport.
Brăila, cele mai mici sume reprezentând prejudicii și venituri suplimentare
În privința impactului financiar al rezultatelor acțiunilor de audit desfășurate pentru anul 2021, același raport indică prejudicii în sumă totală de doar 70.000 lei, față de 0,917 milioane lei cu un an înainte, și venituri suplimentare stabilite în cuantum de 0,288 milioane lei (6,45 milioane lei în 2020). Dacă ne raportăm la celelalte 5 județe din regiunea de dezvoltare din care facem parte, observăm că Brăila (0,358 milioane lei) are cele mai mici sume când vine vorba despre prejudicii și venituri suplimentare stabilite în urma auditului Curții de Conturi. Pe primul loc în clasament este Constanța – 23,88 milioane lei (18,84 milioane lei venituri suplimentare și 5,03 milioane lei prejudicii), urmată de Vrancea – 5,61 milioane lei (2,02 milioane lei venituri suplimentare și 3,58 milioane lei prejudicii), Buzău – 5,3 milioane lei (1,67 milioane lei venituri și 3,62 milioane lei prejudicii), Tulcea – 4,22 milioane lei (0,64 milioane lei venituri și 3,58 milioane lei prejudicii) și Galați – 0,383 milioane lei (0,14 milioane venituri suplimentare și 0,23 milioane lei prejudicii).
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Condiții mai bune pentru locuitorii din Lacu Dulce
• membrii Consiliului Local Municipal Brăila au aprobat la finele lunii trecute un acord de parteneriat cu Asociația ”Creionăm viitorul” din Brăila pentru un proiect pe fonduri europene ce vizează ”Regenerare urbană zone marginale” • este vorba despre îmbunătățirea condițiilor de trai în Cartierul Lacu Dulce, un proiect pentru care municipalitatea încearcă să obțină finanțare prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, motiv pentru care s-a ajuns la acest parteneriat care crește șansele de a primi sprijin de la Uniunea Europeană
Un nou pas într-un proiect important ce vizează îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor din cartierul Lacu Dulce din Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, un acord de parteneriat între Municipiul Brăila și Asociația ”Creionăm viitorul” pentru realizarea proiectului ”Regenerare urbană zone marginale” și depunerea acestuia pentru obținerea de finanțare europeană.
Mai precis, municipalitatea încearcă să obțină finanțare în cadrul Programului Regional Sud-Est 2021-2027, Prioritatea 6 – O regiune atractivă, Acțiunea 6.1 – Dezvoltare integrată în zonele urbane prin regenerare urbană, conservarea patrimoniului și dezvoltare a turismului, Obiectiv specific RSO 5.1 – Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului sustenabil și a securității în zonele urbane, Apel PRSE/6.1/1.1/2025 – Municipii reședință de județ și Municipii.
Proiectul a fost supus dezbaterii și aprobării în cadrul ședinței CLM Brăila de la finele lunii septembrie, când s-a aprobat și modelul Acordului de parteneriat încheiat între Municipiul Brăila, în calitate de lider de proiect și Asociația ”Creionăm viitorul” (partener).
Astfel, potrivit documentației aflate la mapa consilierilor, la nivel micro, proiectul vizează dezvoltarea infrastructurii verzi prin valorificarea unui teren din Cartierul Lacu Dulce aflat într-o stare generală de abandon și degradare, cu vegetație crescută spontan. Imobilul însumează o suprafață totală de 13.545,5 mp și este poziționat în partea sudică a cartierului – mai exact în imediata apropiere a ansamblului de blocuri ANL, la intersecția străzilor Dorului și Mina Minovici.
Partenerul din rândul ONG-urilor crește șansele obținerii finanțării
Tot din documentația amintită aflăm că proiectul investițional are în vedere, în concordanță cu prevederile ghidului de finanțare, crearea unor spații verzi publice urbane cu acces nelimitat, având destinație de parc. Această acțiune presupune realizarea următoarelor activități: Lucrări de pregătire a terenului – igienizarea (inclusiv demolarea fundației parazitare existente pe amplasament), nivelarea și modularea acestuia; Realizarea de plantări – plante autohtone perene, puieți și arbori maturi specifici zonei, precum și gazonarea anumitor suprafețe; Amenajarea de alei pietonale, a unei piste de alergare, precum și realizarea unui curs de apă care să străbată amplasamentul dintr-o parte în cealaltă; Crearea unor zone pentru practicarea sportului și dotarea acestora cu aparate de fitness pentru exterior; Montarea de mobilier urban – suporturi pentru biciclete, bănci și coșuri de gunoi; Amenajarea unui sistem de irigații; Înființarea unui sistem de iluminat cu dublă sursă de alimentare (panou solar și rețea publică); Dotarea spațiului cu o toaletă automată, precum și achiziționarea unei camere tehnice dedicate întreținerii zonei verzi; Realizarea unui sistem de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect; Realizarea rețelelor, a branșamentelor și a racordurilor pentru unitățile necesare.
Din punct de vedere al complementarității cu alte investiții, reprezentanții municipalității au amintit că în imediata vecinătate este în curs de implementare un alt proiect cu finanțare nerambursabilă: ”Regenerare economică și socială în zone marginalizate din Municipiul Brăila – investiții în facilități pentru agrement și locuri de joacă pentru copii”, proiect prognozat a fi finalizat în perioada imediat următoare și despre care am scris și în cadrul unei alte ediții a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Totodată, suplimentar față de realizarea infrastructurii verzi, în vederea obținerii finanțării nerambursabile, o altă condiție de eligibilitate esențială este desfășurarea unor activități de implicare a comunității locale și a altor părți interesate relevante, de exemplu ONG-uri active în zonă, într-o manieră participativă.
Așadar, după cum mai aflăm din raportul proiectului, în Ghidul de Finanțare se specifică faptul că partenerul ar trebui să ”desfășoare activități de natura celor vizând incluziunea comunităților defavorizate, precum și acțiuni de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului într-o manieră sustenabilă”.
În acest sens, pe 30 octombrie 2025, Consiliul Local Municipal Brăila a adoptat o hotărâre prin care s-a stabilit procedura de selecție a partenerilor pentru acest proiect. În baza acestui act administrativ cu caracter normativ, la data de 30 iunie 2026, Municipiul Brăila a inițiat procedura de selecție a viitorului partener în cadrul proiectului. Termenul limită de depunere a candidaturilor a fost în data de 10 iulie 2026.
”În urma analizei singurei oferte depuse la data de 10 iulie 2026, precum și a răspunsurilor la clarificările formulate de către Municipiul Brăila în calitatea sa de lider al parteneriatului, Asociația «Creionăm viitorul» a fost declarată câștigătoare. Totuși, pentru validarea parteneriatului solicitat de către finanțatori, precum și în vederea depunerii cererii necesare obținerii finanțării nerambursabile, este necesară, în primă fază, adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se aprobe acest parteneriat și indicatorii proiectului”, se mai explică în raport.
Și tocmai în acest context a fost propus și inițiat proiectul de hotărâre amintit.
Ce responsabilități vor avea partenerii
În ceea ce privește rolurile și responsabilitățile celor doi parteneri, potrivit Acordului de parteneriat încheiat între cele două entități, Primăria Brăila (lider/partenerul 1): va elabora documentația tehnico-economică, atât celei specifice fazei I – Studiu de Fezabilitate, cât și celei pentru a II-a fază, respectiv Proiect Tehnic, dar va obține și asistență tehnică din partea proiectantului; Va asigura resursele financiare pentru realizarea documentațiilor necesare obținerii avizelor și acordurilor necesare autorizării lucrărilor, precum și resursele necesare obținerii acestora; Va asigura servicii de verificare tehnică a documentațiilor elaborate în cadrul activității de proiectare; Va asigura servicii de dirigenție de șantier; Va acoperi costurile generate de execuția lucrărilor din cadrul proiectului, de dotare a obiectivului de investiții, precum și celor necesare pentru amenajarea terenului; Va asigura utilitățile necesare obiectivului; Va demara acțiuni destinate promovării și publicității proiectului; Va asigura rezerva de implementare, dar și a resurselor acoperitoare în marjei de buget; De asemenea, se va ocupa și de alte cheltuieli necesare realizării investiției. Mai mult, va descrie activitățile și subactivitățile pe care fiecare partener trebuie să le implementeze, în strânsă corelare cu informațiile furnizate în formularul cererii de finanțare. Tot municipalitatea va menționa valoarea estimată a fiecărei activități, defalcată pentru fiecare partener/lider de parteneriat.
În ceea ce privește asociația ”Creionăm viitorul”, aceasta bifează la capitolul rolului asumat: creșterea capacității administrative prin activități de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului.
Proiectul de hotărâre a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a ședinței ordinare a CLM Brăila din 28 septembrie și a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Care este prețul abonamentelor la «Braicar»
• consilierii municipali au aprobat, recent, tarifele serviciului de transport public local de călători în Municipiul Brăila, aplicabile de la 1 noiembrie • noutatea este că a fost introdus abonamentul lunar valabil pe toate liniile la nivelul orașului, indiferent că este vorba despre autobuz sau tramvai, în valoare de doar 85 lei • primarul Marian Dragomir a precizat că această decizie urmărește să ajute la fluidizarea traficului în anumite zone, pe termen lung • de asemenea, edilul-șef a vorbit despre un parc de panouri fotovoltaice pentru a deservi flota electrică a ”Braicar” în viitorul apropiat • totodată, a făcut anunțul referitor la sosirea în curând în Brăila a celor 40 de autobuze noi, cumpărate din fonduri europene
Veste bună pentru brăilenii care au nevoie să folosească atât autobuzul cât și tramvaiul pentru a ajunge la destinația dorită la nivelul orașului. De la începutul acestei luni își pot achiziționa un singur abonament valabil pentru toate liniile la ”Braicar”, cu ajutorul căruia se vor putea deplasa la nivelul Municipiului Brăila atât cu autobuzul cât și cu tramvaiul.
Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii municipali au aprobat tarifele serviciului de transport public local de călători prin curse regulate din Municipiul Brăila, aplicabile începând cu data de 1 noiembrie 2026. Pe scurt, prețul unui bilet rămâne de 3 lei/călătorie, în schimb, noutatea este introducerea acestui tip de abonament lunar pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) la prețul de 85 lei. Inițiatorii proiectului sunt consilierii PSD Valentin Pătârlăgeanu și Daniel Tudose, membrii în Adunarea Generală a Acționarilor la societatea ”Braicar” SA Brăila.
Înainte de votul proiectului, primarul Marian Dragomir a intervenit și a explicat că măsura introducerii acestui tip de abonament integrat vine pentru a ajuta în viitor la fluidizarea traficului.
”Doamnelor și domnilor consilieri, am avut o discuție cu domnul viceprimar Alexandru Crican Jantea, în vederea fluidizării circulației și identificării unor măsuri optime, din acest punct de vedere. Și apoi am extins această discuție, împreună cu domnii consilieri Daniel Tudose și Valentin Pătârlăgeanu, cărora vreau să le mulțumesc pentru inițierea acestui proiect de hotărâre, prin care încercăm fluidizarea traficului în Municipiul Brăila și oferirea unor facilități fără să creștem prețul călătoriilor celor care folosesc mijloacele de transport ale «Braicar». Prin acest proiect, de fapt, noi oferim o facilitate pentru că toți călătorii «Braicar», începând de la elevi, studenți, persoane active care merg la serviciu și pensionari, să poată, în prețul aceluiași abonament, să circule atât pe autobuz cât și pe tramvai. Așa cum știți, până acum era nevoie să cumpere două abonamente total diferite”, a declarat Dragomir.
Edilul-șef a punctat că dimineața multe străzi din oraș se aglomerează foarte tare, iar prin acest proiect se încearcă fluidizarea traficului, prin oferirea unei alternative de transport convenabile cetățenilor, în special având în vedere prețurile mărite la combustibili.
”Ce am prevăzut în acest proiect cu toții este să păstrăm același tarif la bilet și la abonamente, subvenționând din bugetul local diferența prețului la motorină, pe care ați văzut-o cu toții peste tot. Totodată, considerăm că pe măsură ce vom finaliza Strada Grigore Alexandrescu, această măsură va fi benefică pentru ca tramvaiele să preia cetățenii care folosesc mijloacele de transport în comun, de pe Strada Buzăului sau de pe strada Vizirului, Strada Grigore Alexandrescu fiind exact la mijloc între cele două străzi. Urmând ca atunci când se va lansa un nou program cu finanțare europene, să accesăm fonduri și pentru modernizarea liniei de tramvai din Cartierul Progresul și din Cartierul Vidin, folosind, de asemenea, bani europeni pentru străzile Costache Negruzzi, Ulmului și Octav Doicescu. Dacă vor mai exista bani pentru tramvaie pe fonduri europene, având în vedere prețul exagerat, din punctul meu de vedere, de peste 1.700.000 de euro un tramvai, vom accesa în continuare, ca să mai cumpărăm și alte tramvaie”, a mai adăugat sursa citată.
Investiții viitoare la «Braicar»
În același context, primarul Marian Dragomir a mai dorit să anunțe că autobuzele electrice comandate de municipalitate urmează să vină în curând la Brăila, astfel că flota ”Braicar” va fi modernizată și se va putea, în sfârșit, renunța la mașinile vechi.
”Profit de această ocazie și vă transmit o veste foarte bună. În cursul zilei de astăzi (n.r. – vineri, 30 octombrie) am vorbit cu reprezentanții societății câștigătoare a licitației pentru autobuze. Cele 40 de autobuze ale Primăriei Municipiului Brăila, cumpărate din fonduri europene, sunt finalizate în acest moment. Se așteaptă terminarea procedurilor vamale, astfel încât acestea să fie urcate pe vapor, să fie transportate către România, urmând ca ulterior să parcurgem procedurile de omologare și de înmatriculare. Estimăm cel târziu primăvara anului viitor, lunile februarie, martie, aprilie să le avem în circulație. Cele 40 de autobuze noi vor fi electrice, vor fi foarte benefice pentru flota «Braicar» și în acest fel se va elimina tot ceea ce este autobuz vechi și se va veni cu un plus de confort pentru cetățeni, scăzând totodată costurile foarte mari cu acești combustibili. Mă refer la motorină”, a precizat Dragomir.
Cât despre energia verde, edilul-șef a mai anunțat un proiect important avut în vedere de Primărie: realizarea unui parc de panouri fotovoltaice menit să deservească flota electrică a ”Braicar”.
”O altă veste foarte bună este că autobuzele electrice vor putea la un moment dat să fie alimentate din parcuri de panouri fotovoltaice pe care Primăria Municipiului Brăila îl are în procedură de licitație pe diverse paliere în momentul de față, pentru diriginții de șantier și cei care vor verifica aceste proiecte, astfel încât primăria va avea un parc de panouri fotovoltaice care ne va ajuta foarte mult să economisim energia electrică și costurile aferente. Mulțumesc mult de tot!”, a mai declarat Dragomir în cadrul ședinței.
Care sunt tarifele «Braicar» de la 1 noiembrie
Astfel, potrivit anexei proiectului de hotărâre amintit, în ceea ce privește transportul pe bază de bilet, acesta rămâne în continuare la valoarea de 3 lei în oraș (pe toate liniile). La fel pe ruta Castanului-Lacu Sărat și pentru transport cu autobuz și microbuz. De asemenea, biletul de suprataxă pentru tramvai, autobuz, microbuz este de 40 lei.
În ceea ce privește transportul pe bază de abonament, a fost introdus acest abonament de 85 lei/lună pentru transportul pe toate liniile în oraș. În ceea ce privește un abonament lunar pe tramvai pentru Stațiile Municipiul Brăila – Lacu Sărat, prețul este de 125 lei; la tramvai și autobuz în oraș pentru beneficiarii legilor speciale, tot 85 lei lunar; pentru tramvai și autobuz în oraș pentru elevi, 70 lei lunar.
În ceea ce privește tariful pentru abonamentele achiziționate de agenții economici (dacă achiziționează minim 1.000 buc/lunar), valoarea este de 60 lei. Transportul pe bază de bilet achiziționat online rămâne tot 3 lei/călătorie. Tariful unui abonament pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) cu valabilitatea de o săptămână de la data achiziției online, valoarea este de 20 lei, iar pentru un astfel de abonament valabil doar o zi, cumpărătorul va plăti 11 lei prin aplicația online. Totodată, tariful pentru emiterea unui aviz de subtraversare este de 200 lei/aviz.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Menționăm că tot în cadrul aceleiași ședințe a CLM Brăila, consilierii au mai aprobat și Contractul de mandat pentru administrator-membru, în Consiliul de Administrație al societății Braicar SA, în formă revizuită. Și acest punct de pe ordinea de zi a trecut cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
