Cultură
Exponatul lunii la muzeu: ilicul lui Stroe Ivașcu
• născut în satul Tătaru, Stroe Ivașcu (1820-1893), figură emblematică a Bărăganului – bunicul marelui filosof Nae Ionescu – a fost ales reprezentant al țărănimii din județul Brăila în Divanul Ad-Hoc al Țării Românești • Domnitorul Carol I i-a conferit brăileanului, în anul 1878, gradul de Cavaler al Ordinului „Steaua României”
Ilicul purtat de Stroe Ivașcu, reprezentant al țărănimii brăilene în Divanul Ad-Hoc al Țării Românești, de la 1857 – bunicul marelui filosof și profesor Nae Ionescu – a fost desemnat „Exponatul lunii ianuarie la Muzeul Brăilei „Carol I”.
Potrivit muzeografului Cătălina Mârza, din cadrul Secției Istorie Modernă și Contemporană, Stroe Ivașcu (1820-1893) s-a născut în satul Tătaru, din județul Brăila, fiind al treilea fiu (din cei opt) al lui Ioan Vișan și al Anei Bălan. Figură emblematică a spațiului Bărăganului, Stroe Ivașcu, gospodar de vază (bunicul marelui filosof și profesor Nae Ionescu), a fost ales reprezentant al țărănimii din județul Brăila în Divanul Ad-Hoc al Țării Românești. În anul 1878, ca o recunoaștere a activităților realizate în Divanul Ad-Hoc, Domnitorul Carol I i-a conferit gradul de Cavaler al Ordinului „Steaua României”.
Urmare unei valoroase donații, Muzeul Brăilei „Carol I” deține în patrimoniul său ilicul purtat de Stroe Ivașcu, cel care a reprezentat cu demnitate țărănimea brăileană în Adunările Ad-Hoc de la 1857.
„Datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ilicul lui Stroe Ivașcu (ilic, cuvânt provenit din limba turcă: yelek) se află într-o stare de conservare relativ bună. Materialul din care a fost realizat este aba, de foarte bună calitate, dovadă venerabila vârstă a bunului cultural, de peste 150 de ani. Ilicul sau pieptarul țărănesc fără mâneci, cu revere, încheiat în față, care se îmbrăca peste cămașă; este împodobit cu găitane (șiret împletit ori răsucit din lână). Țesătura străbătută în rânduri, de la o margine la alta, pe rever și buzunare, este ornamentată cu motive geometrice sau vegetale înșirate într-o succesiune ritmică”, precizează Cătălina Mârza.
Articol de vestimentație, ilicul lui Stroe Ivașcu reprezintă o mărturie vie, păstrată de-a lungul timpului, oglindind sufletul și creativitatea țăranului român, dar și momentele premergătoare Unirii Principatelor Române.
„Pentru marele gând ce avea să se înfăptuiască de-abia în 1859, bătălia începuse cu mult înainte. Mai aprigă, însă, numai după ce tratatul de la Paris (1856) luminase zarea și deslipise solzii de pe atâția ochi, orbi încă. Se convocase și un Divan Ad-Hoc, pentru toamna anului 1857, ce avea să aducă la cunoștința Puterilor Garante, dorințele adânci și nemăsluite ale Românilor, exprimate mai ales printr-una singură: Unirea… În clipele acelea, toți uitaseră ce-i despărțea, strângându-se supt faldurii unui singur stindard, al interesului general”. ( Emil Vârtosu, „La Brăila, în preajma Unirii (1857)”, în „Analele Brăilei”, revistă de cultură regională, număr festiv la comemorarea Centenarului eliberării Brăilei de sub stăpânirea turcească, Anul I, nr. 2-3, martie -iunie 1929, Brăila, p. 45).
La acea vreme, Țările Române au alcătuit adunări formate din reprezentanții tuturor județelor și ai tuturor claselor sociale, denumite Divanuri Ad-Hoc, ce vor decide Unirea Principatelor, deziderat ce avea să fie înfăptuit la 24 ianuarie 1859. Aceste adunări consultative au fost convocate în 7 octombrie 1857 (în Moldova) și în 8 octombrie 1857 (în Țara Românească), cu scopul de a exprima voința populației cu privire la organizarea definitivă a Principatelor Române. Stroe Ivașcu, de la Tătaru, a fost reprezentantul țărănimii brăilene în Divanul Ad-Hoc al Țării Românești.
Cultură
Clădirea-amiral de pe strada Împăratul Traian
Una dintre cele mai masive şi mai frumoase clădiri din Brăila, care domină de peste 100 de ani strada Împăratul Traian, principala cale de acces din centrul oraşului spre Dunăre, și-a recăpătat frumusețea originală, după ce a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, în perioada 2018 -2022. Este vorba despre sediul Flotilei Fluviale ”Mihail Kogălniceanu”, care a beneficiat de o investiție masivă, de peste 20 milioane de lei, una dintre cele mai mari investiții făcute în ultimii ani la Brăila pentru salvarea unui imobil de patrimoniu.
Banii nu au fost daţi nici de autorităţile locale şi nici de vreun investitor privat, ci provin din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Asta în contextul în care clădirea în cauză serveşte drept sediu pentru comandamentul Flotilei Fluviale, pentru o secţie a Spitalului Militar de Urgenţă “Dr. Aristide Serofiti” Galaţi şi pentru Biroul de Informare Recrutare Brăila.
În 2017, Direcţia Domenii şi Infrastructuri, instituţia care are ca obiect de activitate administrarea patrimoniului imobiliar al Armatei, a postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice n.n.) licitaţia pentru contractarea unei firme de construcţii specializate în executarea lucrărilor de reabilitare.
Clădirea fiind înscrisă în Patrimoniul Cultural al României, criteriile de selecţie a constructorului au fost stricte, iar lucrările nici nu au putut începe fără un aviz eliberat de Ministerul Culturii. ”Concivia” SA Brăila este firma care a câștigat licitația și care s-a apucat de treabă în 2018.
Termenul inițial pentru finalizarea lucrării a fost de doi ani, însă operațiunea de reabilitare a unui imobil atât de masiv, cu o arhitectură atât de complexă, s-a dovedit a fi destul de dificilă, astfel că ceremonia de inaugurare a clădirii proaspăt renovate s-a putut ține abia în primăvara anului 2022. Chiar și așa, investiția și-a arătat roadele, iar în prezent clădirea de pe strada Împăratul Traian își arată pe deplin frumusețea specifică începutului de secol XX.
Superbul imobil, aflat pe strada care coboară spre Dunăre, pe partea dreaptă în sensul dinspre Piaţa Traian spre port, a fost construit în perioada 1910 – 1913, într-un “stil eclectic, cu puternice influenţe franceze”, după cum se precizează în cartea “Monumente istorice ale oraşului Brăila”, scrisă de Ioan Munteanu.
Tot din acea lucrare aflăm că, iniţial, a servit ca sediu al Societăţii de Asigurări “Generala”, pe vremea când Brăila era unul dintre cele mai prospere oraşe din România, cunoscut în toată lumea pentru că dădea tonul bursei cerealelor pe mapamond. Arhitectul care a proiectat clădirea a fost Oskar Maugsch, iar construcţia propriu-zisă a fost ridicată de italianul Luigi Segatti, care nu a făcut deloc rabat la materiale de calitate, după cum se poate vedea chiar şi acum, după mai bine de un secol, pe faţada monumentală a imobilului.
În timpul Primului Război Mondial, clădirea a fost transformată în spital, apoi a găzduit sediul Comandamentului de ocupaţie german, denumirea străzii Împăratul Traian devenind, în acea perioadă, Kaiser Trajan Strasse.
După al Doilea Război Mondial, imobilul a fost din nou sediu de comandament, de această dată a ocupantului sovietic. A găzduit apoi, câţiva zeci de ani, Policlinica Teritorială Brăila. Din 1980, a fost cedată Brigăzii Fluviale devenite, din 2015, Flotila Fluvială “Mihail Kogălniceanu”.
“Imobilul are 1.900 metri pătraţi, cu subsol, parter, două etaje şi aproximativ 100 de încăperi. Zidurile sunt placate cu piatră artificială. Cele două corpuri ale clădirii, dispuse pe aliniamentul a două străzi intersectate în unghi ascuţit, sunt legate printr-un volum cilindric decrosat, subliniat de o cupolă. Un accent particular primeşte centrul faţadei principale, prin cele 7 coloane ionice adosate, ce unifică etajele”, mai precizează Ioan Munteanu în lucrarea sa dedicată monumentelor istorice de pe raza Brăilei.
Totuși, trecerea timpului şi lipsa unei renovări făcute cu simţ de răspundere au afectat destul de puternic monumentala faţadă, din care, în urmă cu câțiva ani, înainte de a începe lucrările de reabilitare, începuseră să se desprindă bucăţi mari de tencuială.
Din fericire, grație investiției făcute de Ministerul Apărării, clădirea nu mai reprezintă în prezent un pericol public pentru pietonii ce trec prin zonă ci, din contră, o adevărată mândrie a orașului nostru, o dovadă vizuală a forței economice pe care o avea Brăila în urmă cu mai bine de un secol!
Cultură
„Din paginile cărților, în lumea poveștilor”, la Casa Memorială Fănuș Neagu
• evenimentul va avea loc duminică, 22 noiembrie, ora 13:00, în comuna Grădiștea • copiii grădiștenilor se vor întâlni cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu și vor participa la prezentarea volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”
Muzeul Brăilei „Carol I” – Casa Memorială „Fănuș Neagu” organizează duminică, 22 noiembrie 2026, începând cu ora 13:00, evenimentul cultural-educativ intitulat „Din paginile cărților, în lumea poveștilor”.
Este vorba de întâlnirea literară a copiilor grădiștenilor cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu, chiar la Casa Memorială „Fănuș Neagu”, din localitatea natală a marelui scriitor.
Cu acest prilej, cei prezenți la eveniment vor participa la prezentarea, de către autoare, a volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”. Având drept public țintă copiii de vârstă școlară din comuna Grădiștea, evenimentul de duminică va include lectură interactivă și joc de rol.
Coordonator al activităților: Roxana Serea, muzeograf la Casa Memorială „Fănuș Neagu” – Strada Scriitorului nr. 32, comuna Grădiștea, județul Brăila.





















