Cultură
Exponatul lunii iulie la muzeu: Evantai din sidef și dantelă din Colecția Secției Modernă și Contemporană
• obiectul, originar din Europa Apuseană, are mai bine de un secol și reprezintă simbolul Brăilei de după eliberarea de sub ocupație otomană • „Brăila e construită după un plan poate unic în lume. Un evantai desfăcut aproape în întregime ”, consemna Panait Istrati în „Neranțula” • prezentarea Exponatului lunii a fost făcută de muzeograful Cătălina Mârza
Realizat în atelierele din Europa Apuseană, la finele secolului al XIX-lea, Exponatul lunii iulie la Muzeul Brăilei „Carol I” este un evantai pliabil din sidef și dantelă, aflat în patrimoniul Secției Modernă și Contemporană.
Potrivit descrierii realizate de muzeograful Cătălina Mârza, evantaiul ales drept Exponatul lunii se deschide în formă de semicerc și este alcătuit din 17 lamele din sidef. Prima și ultima lamelă se lățesc progresiv spre marginea superioară, fiind cizelate cu motive florale aurii și argintii. Celelalte 15 lamele sunt decorate pe o distanță de cca. 9 centimetri, după care se continuă cu lame înguste. Peste ele este atașată o dantelă fină, de asemenea, cu motive florale. Înălțimea evantaiului este de 18 cm, iar lungime de 36 cm. Evantaiul nu este doar un accesoriu feminin, el poate fi considerat și un simbol al Brăilei.
„Brăila e construită după un plan poate unic în lume. Un evantai desfăcut aproape în întregime. Din sâmburele care-i formează centrul, opt străzi și două bulevarde alcătuiesc tot atâtea brațe ce-i înlănțuiesc mijlocul și o arată Dunării, ca pe o ofrandă ispititoare. Dar, pentru ca frumoasa să nu se simtă stingherită, patru căi curmă elanul celor zece brațe, traversându-le întocmai ca legătura unui evantai” („Neranțula”, Panait Istrati).
Potrivit muzeografului Cătălina Mârza, apariția evantaiului se pierde în negura veacurilor. Cel mai vechi evantai care s-a păstrat provine din China. A fost confecționat din bambus, desemnând statutul social al persoanei care îl deținea. Legendele orientale menționează că, în jurul anului 2697 î.Hr., ar fi fost creat evantaiul, în timpul domniei împăratului Yuan.
„În Ţara Soarelui Răsare, evantaiul preluat de la chinezi va fi regăsit în picturile funerare. Spiritul inovator al niponilor a condus la realizarea evantaiului pliabil, confecționat din dantelă, pergament, mătase, lemn de santal, cu rame din fildeș, lemn, carapace de broască țestoasă. Tot în Japonia s-a dezvoltat o nouă formă de luptă a samurailor: tessenjutsu, arta folosirii evantaiului ca armă. Tessen este un tip de evantai ascuțit, realizat din fier, respectiv Gunpai, evantai mai mare, tot din fier, folosit împotriva săgeților sau pentru a trimite semnale trupelor”, precizează Cătălina Mârza.
În urma săpăturilor arheologice, s-au descoperit în Grecia Antică evantaie denumite rhipis (bucată de pânză întinsă peste o ramă), iar în Egiptul Antic, în mormântul regelui Tutankamon, evantaie din aur. La romani, evantaiul confecționat din lemn juca rolul de îndepărtare a insectelor din jurul ofrandelor (muscaria).
În Europa primelor secole d. Hr, obiectul a fost inclus în ceremonialul bisericilor. În secolele XI-XII, evantaiul se răspândește din ce în ce mai mult, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, care-și expuneau, astfel, statutul social. În secolul al XVIII-lea, accesoriul delicat din garderoba franțuzoaicelor era fabricat din aur, argint, dantelă, mătase. Potrivit muzeografului brăilean, în secolul al XIX-lea, femeile îl foloseau ca pe un mod de comunicare cu admiratorii: fie pe jumătate închis, fie larg deschis, ținut lângă inimă, atingând o anumită zonă a feței sau lăsat să cadă.
„Chiar dacă și-a pierdut din strălucirea și eleganța de odinioară, evantaiul, apanaj al feminității, rămâne un accesoriu pe care cu multă plăcere îl recomand iubitoarelor de frumos”, a mai spus Cătălina Mârza.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
