Economie
Două silozuri ale fostei “Glubedex”, făcute una cu pământul prin explozie controlată
• operaţiunea s-a derulat fără incidente, miercuri, 10 aprilie, fiind executată meticulos de firma brăileană “Granit Artificii” SRL • în locul celor două silozuri ar urma, din câte se pare, să fie înfiinţat un nou obiectiv economic
Două silozuri de beton din incinta fostei fabrici de bere şi amidon “Glubedex” au fost demolate prin explozie controlată. Operaţiunea s-a făcut miercuri, 10 aprilie, şi a decurs fără probleme, fiind suficient de bine planificată şi executată încât să nu fie nevoie de evacuarea agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în imediata apropiere.
Cele două silozuri aveau înălţimea de 25 metri, diametru de 6,5 m, grosimea pereţilor de 28 cm, fiind fixate pe placă de beton armat de 1,5 m grosime, sprijinită pe 16 stâlpi de beton armat cu grosimea peretelui de 0,8 X 0,8 m şi înălţimea de 2,5 m. Armurierul Ion Ţârdea, cel care a pregătit şi executat detonarea, ne-a spus că s-au folosit 48 kg de dinamită şi 100 bucăţi de capse electrice minisecundă, grupate în 9 trepte de explozie. “S-a aplicat procedeul răsturnării într-o direcţie dată, pentru realizarea căruia s-a realizat o pană de detaşare la nivelul bazei, cu ajutorul încărcăturilor explozive”, ne-a explicat Ţârdea, administratorul firmei “Granit Artificii” Brăila, cea care asigură, de mai mulţi ani, focurile de artificii la evenimentele organizate de Primărie, în noaptea de Revelion sau la Zilele Brăilei.
“Din fericire, a fost o detonare reuşită, iar silozurile au căzut pe direcţia dorită, fără nicio pagubă colaterală. Operaţiunea a avut un grad destul de mare de dificultate. În imediata apropiere, la doar circa 50 de metri, se află o fabrică de pâine, unde se lucrează în trei schimburi, iar evacuarea angajaţilor ar fi provocat o întrerupere a activităţii care ar fi trebuit despăgubită. De aceea, a fost necesar să proiectez detonarea în aşa fel încât riscul efectelor distructive la suprafaţă să fie zero. Am reuşit asta prin plasarea explozibilului sub nivelul solului, de la 0 până la 2,7 m adâncime. La astfel de construcţii, cu baza pe placă de beton de peste 1,5 m grosime, există o posibilitate foarte mare ca detonările să eşueze, iar obiectivul să rămână în picioare, cu riscul aferent de prăbuşire în orice moment. Detonarea noastră a fost un succes din prima încercare”, ne-a declarat, cu satisfacţie în glas, artificierul Ion Ţârdea.
Se prefigurează un nou obiectiv economic pe locul unde au fost silozurile
La ora actuală, terenul unde a fost făcută detonarea este proprietatea firmei brăilene “Ecologic 3R” SA. Din câte se pare, în locul celor două silozuri demolate miercuri, dar şi a altor construcţii care au fost desfiinţate anterior, nu vor fi ridicate blocuri sau case de locuit, ci ar urma să fie realizat un nou obiectiv economic, după cum ne-a informat viceprimarul Alexandru Jantea. “Încă nu a fost solicitată o autorizaţie de construire, ca să vedem exact despre ce obiectiv este vorba”, ne-a spus viceprimarul.
Fosta fabrică de bere şi amidon “Glubedex” are o istorie de aproape 150 de ani, dar din păcate activitatea sa a fost oprită de mai bine de un deceniu, după ce societatea a intrat în lichidare administrativă. Din datele existente la Arhivele Naţionale reiese că fabrica de Bere „RH Muller” a fost înfiinţată în anul 1871 de Heinrich Muller, cu sediul în Brăila, pe Str Plevnei, nr. 153. Firma a fost înregistrată în anul 1931, avându-l ca proprietar pe fiul lui Heinrich, Richard. În anul 1938, în cadrul fabricii exista şi o secţie de glucoză, iar în anul 1948 fabrica a trecut în patrimoniul statului. În anii ’50, fabrica s-a unificat cu Întreprinderea Industrială de Stat „Orezul” pentru amidon, glucoză, dextrină, decorticat cereale pentru fabricarea oţetului. Sediul administrativ al noii Fabrici de Bere şi Amidon şi secţiile de amidon şi glucoză se aflau pe strada Fabricilor nr 15, iar secţia producătoare de bere a rămas pe str Plevnei.
La începutul anilor 2000, pachetul de acţiuni de la “Glubedex” a fost cumpărat de omul de afaceri gălăţean Petrică Herăscu, cel care a cumpărat şi SC “Demopan”, urmărind ca glucoza produsă la Brăila să fie utilizată ca materie primă în procesul de producţie a biscuiţilor. În ceea ce priveşte fabricarea berii, omul de afaceri anunţase încă de la preluarea fabricilor de lângă fostul magazin PIC că oricum nu avea de gând să relanseze producţia, aceasta în condiţiile în care pe piaţa berii concurenţa era şi a rămas foarte strânsă.
Până la urmă, societatea “Glubedex” a intrat în procedură de lichidare administrativă, iar cei care au preluat activele au început, după cum se vede, să elibereze terenul de vechile construcţii.
Economie
Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026
Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.
Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.
Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.
Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani
Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.
Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.
În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.
Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.
De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.
Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare
Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.
În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.
Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.
Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.
Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.
Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor
O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.
Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.
Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.
Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.
Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere
În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.
Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.
Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.
Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.
Ce urmează pentru compania de stat
Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.
Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.
Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.
Economie
Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR
Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.
Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.
Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS
Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.
Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.
Astfel, față de octombrie 2025:
- Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
- Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
- Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.
Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.
Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri
Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.
Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.
Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.
O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.
În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.
Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.
BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului
Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.
Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.
Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.
Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.
Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.
Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.
De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent
O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.
Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.
De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.
Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.
Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.























