LOCAL
Dosarul “Cămătarii – Reţeaua Sgîrcitu” bate pasul pe loc
• după ce procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a grupării infracţionale conduse de interlopul Titi Sgîrcitu, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Brăila • au fost invocate însă unele excepţii, de către inculpaţi, astfel că judecătorii trebuie să decidă dacă le admit sau nu • cu siguranţă, procesul va fi unul îndelungat, mai ales că, deocamdată, nu s-a stabilit niciun prim termen de judecată
Inculpaţii din dosarul “Cămătarii – Reţeaua Sgîrcitu” au invocat unele excepţii în cauza înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, în speranţa că vor scăpa de unele dintre acuzaţii, dar şi că astfel vor obţine o tergiversare a judecăţii. Luna trecută, înainte de Paşti, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a grupării infracţionale conduse de interlopul Titi Sgîrcitu, alături de acesta fiind judecaţi în cauză şi fosta sa soţie, Liliana Valentina Ştefan, alături de alte cinci persoane.
Până la acest moment, chiar dacă s-a făcut un nou dosar, ce are ca temă “măsuri şi excepţii”, nici aici nu s-a stabilit vreun termen. Oricum, până nu se va decide dacă rechizitoriul procurorilor este în regulă, din toate punctele de vedere, iar acuzaţiile sunt fondate, nu se poate da start procesului. La fel s-a întâmplat şi cu dosarul “Ahmeya”, unde acuzata principală este Liliana Sgîrcitu, în care judecata a început efectiv după mai bine de un an de zile de la trimiterea către instanţă.
După cum v-am informat, la data de 14 aprilie, procurorii de la Structura Centrală a DIICOT au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Titi Sgîrcitu, Ion Croitoru, Lenuţa Croitoru, Liliana Valentina Ştefan (fostă Sgîrcitu), Maria Pană, Dumitrel Pană şi Claudiu Daniel Ştefan. Potrivit achetatorilor, la sfârşitul anului 2008, premergător comiterii infracţiunilor menite să prejudicieze Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (Dosarul “Ahmeya”), inculpaţii nominalizaţi au conceput şi dezvoltat o “grupare criminală”, obiectivul primordial al acesteia fiind comiterea unor infracţiuni de violenţă împotriva persoanelor cărora în prealabil le fuseseră acordate împrumuturi băneşti cu dobândă. Persoanele care făceau greşeala de a se împrumuta la gruparea “Sgîrcitu”, aveau apoi parte de experienţe traumatizante, din care nu lipseau ameninţările, ceea ce îi determina pe oameni să îşi dea propriile case, acesta fiind şi scopul membrilor grupării.
Astfel, erau identificate persoane vulnerabile financiar cărora le erau acordate sume de bani cu titlu de împrumut, pentru care erau percepute dobânzi într-un procent de 9-10% din suma împrumutată. Pentru garantarea plăţii împrumutului şi a dobânzilor erau alocate garanţii imobiliare, fie la momentul încheierii contractului, fie pe parcursul derulării acestuia. Profitând de imposibilitatea debitorilor de a mai achita dobânzile masive solicitate, inculpaţii impuneau, prin constrângere, încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil.
Procurorii au mai arătat faptul că, dacă aceste presiuni nu aveau rezultatul urmărit, inculpaţii Sgîrcitu Titi şi Croitoru Ion apelau la ameninţări cu acte de violenţă fizică sau chiar la acte de violenţă fizică pentru a intra în posesia banilor care le erau datoraţi.
Inculpaţii din acest dosar sunt acuzaţi de comiterea mai multor infracţiuni, camăta, şantajul şi spălarea de bani fiind în top. La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, grupul infracţional a fost destructurat de DIICOT, toată gaşca lui Sgîrcitu, adică unchi, mătuşe, verişori, fraţi, care proveneau însă din familia fostei soţii, fiind săltaţi de acasă şi trimişi în spatele gratiilor. La scurt timp, cei arestaţi, în frunte cu liderul Titi, au scăpat.
În urma percheziţiilor efectuate, în octombrie, de procurori, în locuinţa soţilor Sgîrcitu s-au găsit teancuri de contracte de vânzare-cumpărare, donaţie şi chei de apartamente, toate etichetate, evident pentru a se şti de unde provin.
LOCAL
O eroare de soft a pus în funcțiune sistemele de alarmare din localitățile brăilene de pe malul Siretului. ISU precizează că nu e niciun pericol
Un mesaj care ar fi trebuit să fie transmis doar în localitățile aflate în proximitatea Barajului Reconstrucția de pe râul Bistrița, acumularea Piatra Neamț, s-a auzit și în difuzoarele de mare putere ale sistemelor de alarmare montate de-a lungul râului Siret, în județul Brăila. Mesajul avertiza despre o creștere a nivelului râului ca urmare a unei deversări controlate efectuate la barajul de lângă Piatra Neamț. Astfel, locuitorii unor așezări brăilene precum Cotu Lung sau Vădeni, unde sunt montate sisteme de înștiințare-alarmare au putut auzi mesajul și s-au gândit că proprietățile lor ar putea fi în pericol. Ca urmare, mulți au sunat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brăila, pentru a cere lămuriri. ISU a transmis un comunicat de presă prin care a informat că nu există niciun motiv de alarmare, mesajul de la sistemul de alarmare fiind destinat doar localităților din apropierea barajului, transmiterea sa și în localitățile de pe malul Siretului din județul Brăila fiind cauzată de o eroare de soft apărută în sistem.
”Astăzi, 07 noiembrie 2026, în jurul orei 16.00, din cauza unei erori de soft, în sistemul de înștiințare-alarmare la inundații pe râul Siret, care funcționează și pe raza județului Brăila, a fost transmis un mesaj către populație privind deversarea controlată din Barajul Reconstrucția de pe râul Bistrița, acumularea Piatra Neamț. Mesajul nu era destinat localităților brăilene, care nu vor fi afectate de actuala situație. Atunci când va fi necesar, autoritățile locale și populația din localitățile județului Brăila, aflate în albia majoră a râului Siret, vor fi anunțate în timp operativ despre astfel de deversări controlate, astfel încît să poată lua măsuri de autoprotecție”, a transmis ISU Brăila.
LOCAL
Fost șef al IPJ Brăila, cu multă experiență în prafuri, numitul Chivu Cătălin a găsit făină în loc de cocaină!
Azi dimineață, numitul Chivu Cătălin a făcut un filmuleț cu o ”mare” descoperire pe Faleză: niște pungi cu ”praf” alb aruncate într-un coș de gunoi.
Fost șef al IPJ Brăila care a avut de-a face în viața lui profesională cu ceea ce se cheamă prafuri de mare risc, Chivu a considerat că trebuie să anunțe poliția ca să cerceteze ”enormitatea” întâmplată la Brăila, pe Faleza Dunării.
”Ia uitați ce este aici! Eu în clipa asta sun la poliție”, a zis polițistul pensionar ca și când ar fi descoperit niște kilograme de cocaină care ar valora, vă dați seama, o sumă uriașă.
Atât de uriașă încât nici un copil care s-a mai uitat pe la filme polițiste nu ar fi crezut că a fost aruncată la gunoi. Sigur, numitul Chivu nu a ratat ocazia să critice poliția că se mișcă greu, dar că el îi așteaptă pe cei de la Crimă organizată.
Zis și făcut! S-a mobilizat DIICOT-ul, s-au luat probe, s-au trimis la Constanța, așadar s-au consumat resurse din banii contribuabililor ca să i se dovedească numitului Chivu că la mijloc era doar făină.
De fapt, niște puști au făcut o farsă, iar deșteptul polițist pensionar, care a fost anunțat ”de cineva”, a intervenit prompt. Și-o fi pus întrebarea că poate cineva și-a bătut joc de el?
Până una alta, el a dat-o mai departe și-a aruncat-o în cârca DIICOT că poate polițiștii de la Crimă Organizată nu erau suficient de ocupați.
Cu asta se ocupă numitul Chivu Cătălin când nu merge în pelerinaje cu pensionarii de la Asociația ”Ana Aslan” sau când nu controlează activitatea spitalului din Făurei ca membru în Consiliul de Administrație din partea PNL. E ocupat, ce mai!
Poziția oficială a polițiștilor de la Crimă Organizată: făină alimentară
”Având în vedere sesizarea prin apel 112 a polițiștilor și informațiile apărute în spațiul public (postarea lui Chivu – n.n) cu privire la prezența unei substanțe susceptibilă de a avea efect psihoactiv, polițiștii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat cercetări cu privire la împrejurările în care a fost depozitată substanța pulverulentă de culoare albă, astfel că a fost identificat un tânăr care ar fi aruncat substanța respectivă în spațiul de depozitare pentru deșeuri, fără a urmări provocarea unei stări de panică în rândul populației sau generarea unor suspiciuni cu privire la natura acesteia, afirmând că este făină alimentară.
Totodată, în urma analizelor de laborator a rezultat că respectiva substanță nu face parte din categoria substanțelor stupefiante sau psihotrope supuse controlului conform Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri cu modificările și completările ulterioare și nici alte substanțe psihoactive”.
CELE MAI CITITE
