Social
«Dormitorul» boschetarilor din centrala termică, în vreme de pandemie
* locatarul unui bloc din cartier Radu Negru, de pe strada Abrud, ne-a reclamat faptul că în interiorul punctului termic dezafectat situat între blocurile R2 şi O1, este un adevărat focar de infecţie * trei boschetari şi-au amenajat dormitorul în interiorul centralei, unde gunoaiele sunt teanc şi există un adevărat focar de infecţie * reclamantul îşi face griji pentru propria sănătate, dar şi pentru a celorlalţi locatari, mai ales că sunt multe blocuri în zonă * boschetarii consumă băuturi alcoolice şi fac de multe ori scandal, astfel că oamenii sunt deranjaţi, fiind anunţat preşedintele de bloc care a spus că va sesiza poliţiştii * am luat legătura cu viceprimarul Alexandru Jantea care a spus că va sesiza Poliţia Locală pentru efectuarea de verificări la punctul termic din Radu Negru * oricum, mare parte dintre punctele termice vor fi desfiinţate, pentru a se amenaja parcări şi locuri de joacă
Focar de infecţie! În vreme de pandemie, mai mulţi boschetari şi-au amenajat dormitorul într-un punct termic dezafectat din cartier Radu Negru, de pe strada Abrud. Trei bărbaţi stau acolo pe timp de noapte, consumă alcool şi fac scandal, ba chiar mai primesc şi vizitele unor femei. Un locatar al blocului R2 a tras un semnal de alarmă şi a cerut ajutorul jurnaliştilor, întrucât în locul respectiv este o mare infecţie, oamenii străzii făcându-şi nevoie fiziologice în incinta „locuinţei” în care se adună noapte de noapte. Reclamantul susţine că pericolul este mare, mai ales că s-au impus anumite măsuri pe perioada pandemiei COVID, tocmai pentru a se preveni răspândirea infecţiei.
Primăria a preluat aceste centrale termice care au aparţinut CET-ului, multe urmând să fie desfiinţate, cu excepţia celor în care funcţionează anumite magazine sau spălătorii auto. Este ştiut faptul că, în majoritatea centralelor termice dezafectate, boschetarii se adună unul câte unul, uneori ajungându-se la scandaluri de amploare, ba chiar la crime, tot între oamenii străzii, una fiind comisă într-un centru termic din Hipodrom, în toamna anului trecut. Problema cea mare este că în zonele respective nu păstrează nimeni curăţenia, nici nu ar avea cine, astfel că se fac munţi de gunoaie, un alt caz de acest gen fiind descoperit în zona unei centrale de la „Pistruiatu”, fiind vorba despre fostul PT 6 Viziru I, aflat în apropiere de piaţa agroalimentară, despre care redactorii au scris în vara anului trecut.
Sesizarea transmisă acum se referă la centrala situată în cartier Radu Negru, între strada Sebeş şi Milcov. Locatarul blocului R2 a transmis sesizarea şi ne-a relatat tot ce a văzut acolo. Bărbatul speră ca să se ia cât mai repede măsuri. El a spus că acolo a fost un salon de nunţi, însă de mai mult timp nu mai funcţionează nimic, spaţiul fiind folosit de oamenii fără adăpost. În fotografiile surprinse de redactori se vede dezastrul din interiorul punctului termic. „De când a început pandemia de Coronavirus, din luna martie, s-au aciuat aici trei bărbaţi. Au adus şi o saltea, dorm acolo. Pleacă după-amiază de acolo, însă revin seara. Acolo este focar de infecţie, cu siguranţă îşi fac nevoile fiziologice în interiorul centralei termice. Sunt trei bărbaţi cu vârste de aproximativ 30 – 40 de ani. Stau acolo şi consumă alcool, se îmbată şi ţipă pe acolo, normal că locatarii de la blocurile din zonă sunt deranjaţi. În plus, stăm cu grijă, dacă atacă pe cineva, să fure bani sau alte bunuri. Nu este normal ca ei să locuiască acolo, înţelegem că sunt oameni ai străzii şi nu au unde dormi, dar totuşi trebuie ca autorităţile să găsească nişte soluţii, nu să îi lase să stea aici. Am vorbit cu şeful de bloc, a zis că o să ia legătura cu poliţiştii. Poate se închide acel spaţiu, să nu mai poată intra acolo toţi boschetarii. Centrala este situată între blocurie R2 şi O1, acolo a fost un restaurant, erau şi atunci probleme, se făceau petreceri şi au venit poliţiştii de multe ori. Nu mai este restaurant acolo, acum este spaţiul gol, dar vin aceşti oameni ai străzii. Am mai văzut şi nişte femei că vin pe acolo. Am înţeles că aceaste centrale vor fi dezafectate, probabil că şi cea de aici de pe strada Abrud, nu ştiu ce se va întâmpla. Dar acest focar de infecţie nu poate rămâne aici, reprezintă un pericol pentru oameni. Autorităţile trebuie să ia măsuri”, ne-a spus locatarul blocului din zona respectivă.
Verificări la punctul termic
L-am contactat telefonic pe viceprimarul Alexandru Jantea, pentru a-i expune reclamaţia transmisă redacţiei şi a-l întreba ce se va întâmpla cu această centrală termică din cartier Radu Negru. Ni s-a comunicat faptul că Primăria a reuşit să preia anul trecut de la CET aceste centrale şi încearcă, pe cât posibil, să le demoleze în mare parte. Deja s-a luat decizia de demolare a centralei din Hipodrom. „Am încercat să le securizăm. În urma sesizării dvs., o să iau legătura cu dl. Tănase de la Poliţia Locală Brăila, să fie efectuate nişte verificări la centrala termică din Radu Negru.
Am reuşit să le preluăm, cele mai multe vor fi probabil demolate, intenţionăm să le păstrăm pe cele unde se află anumite magazine, sau spălătorii auto. Intenţia este de a le demola şi a amenaja parcări auto şi spaţii de joacă pentru copii. Aceste centrale sunt împrejmuite de blocuri, este nevoie de parcări şi locuri de joacă”, a spus viceprimarul.
De la Inspectoratul de Poliție al Județului ni s-a transmis că, în prezent, nu există în lucru nicio sesizare referitoare la centrala termică menționată. ”Politistii au efectuat verificari în cadrul unor sesizări anterioare și au luat măsurile legale în consecință. Aceștia desfașoară permanent activități, pe raza întregului județ, pentru prevenirea si combaterea faptelor de natură a tulbura ordinea și liniștea publică”, a precizat Biroul de Presă al IPJ.
Crimă între boschetari
Reamintim că un caz de o violenţă extremă a avut loc într-un punct termic din Hipodrom, în noiembrie 2019. La data de 8 noiembrie, ora 23.30, un brăilean a sesizat prin apel 112 faptul că a găsit o persoană decedată într-un punct termic de pe raza municipiului. Din primele cercetări a rezultat faptul că este vorba despre un bărbat fără adăpost, în vârstă de 61 de ani. În cauză a fost întocmit dosar penal. În urma cercetărilor s-a stabilit că a fost vorba despre o crimă. La data de 12 noiembrie, procurorii au obținut un mandat de arestare pentru 30 de zile, pentru un brăilean în vârstă de 38 de ani despre care există suspiciuni întemeiate că l-ar fi ucis pe omul străzii. Din primele informații reiese că acesta se cunoștea cu victima și că cei doi s-ar fi certat din cauza unor țigări. Moartea bărbatului de 61 de ani ar fi fost deosebit de violentă, acesta fiind lovit cu picioarele până când coastele i s-au rupt și i s-au înfipt în plămâni. În aprilie, magistraţii Tribunalului Brăila au pronunţat sentinţa faţă de criminal, el fiind condamnat la 12 ani de închisoare pentru omor.
Social
Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale
Sărăcia continuă să afecteze profund copilăria în România. Pentru sute de mii de familii, lipsurile nu înseamnă doar dificultăți în achitarea facturilor, ci și probleme în asigurarea unei alimentații corespunzătoare, a hainelor, a rechizitelor sau a accesului la activități educaționale. Cele mai recente date europene arată că aproape unul din trei copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o realitate care influențează nu doar prezentul, ci și șansele acestor copii de a avea un viitor mai bun.
Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 32,4% dintre copiii din România cu vârste sub 18 ani se aflau în această situație. Procentul este mai mic decât în anii precedenți, când indicatorul ajunsese la 39% în 2023 și 33,8% în 2024, însă țara noastră continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în rândul copiilor.
România, printre țările europene cu cele mai mari probleme
Datele publicate în octombrie 2026 de organizația Salvați Copiii confirmă amploarea fenomenului. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19 milioane de copii continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.
România a înregistrat în 2025 cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimul deceniu, însă procentul de 32,4% rămâne foarte ridicat în comparație cu media europeană. În clasamentul statelor membre, țara noastră se află pe locul al treilea, după Spania și înaintea celorlalte state cu valori mai mici.
Sărăcia nu trebuie înțeleasă exclusiv ca lipsa veniturilor. Indicatorul european ia în calcul și privarea materială și socială severă, precum și situația copiilor care trăiesc în gospodării în care adulții au o intensitate foarte redusă a muncii.
Cu alte cuvinte, un copil poate fi afectat chiar dacă familia sa are un anumit venit, atunci când resursele disponibile nu îi permit să beneficieze de condițiile considerate necesare pentru o viață decentă.
Sărăcia se vede în alimentație, educație și sănătate
Consecințele lipsurilor materiale se resimt în aproape toate aspectele vieții unui copil. Unii nu au acces constant la alimente suficiente și variate, alții nu dispun de haine potrivite pentru sezonul rece sau de un spațiu adecvat pentru pregătirea lecțiilor.
În familiile vulnerabile, costurile asociate școlii pot deveni o povară suplimentară. Transportul, rechizitele, îmbrăcămintea și participarea la activități educaționale pot depăși posibilitățile părinților. În aceste condiții, copiii pornesc în viață cu dezavantaje importante față de colegii lor din familii cu venituri mai mari.
O analiză prezentată de Salvați Copiii în octombrie 2026 evidențiază și diferențele mari de performanță școlară în funcție de situația economică a familiei.
Potrivit datelor PISA 2025 citate de organizație, 70,6% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate au rezultate slabe la citire, comparativ cu 20,6% dintre elevii din familii înstărite.
Diferența arată cât de mult poate influența situația materială accesul la educație și capacitatea copiilor de a-și valorifica potențialul.
O problemă care poate continua și la vârsta adultă
Efectele sărăciei din copilărie nu dispar automat odată cu înaintarea în vârstă. Lipsurile din primii ani de viață pot influența dezvoltarea, sănătatea, rezultatele școlare și posibilitățile de angajare.
Copiii care nu beneficiază de aceleași oportunități educaționale au un risc mai mare să întâmpine dificultăți și la intrarea pe piața muncii. Astfel, dezavantajele economice se pot transmite de la o generație la alta.
Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității unor măsuri mai consistente pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, inclusiv prin acces mai bun la educație, servicii medicale, hrană și protecție socială.
Datele arată că România a făcut progrese în ultimii ani, dar problema este departe de a fi rezolvată. În spatele procentelor statistice se află copii pentru care lucruri considerate firești de alți colegi – o masă suficientă, rechizite noi, haine potrivite sau participarea la o excursie școlară – pot rămâne un lux.
Social
Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință
Deși România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește condițiile de locuit și extinderea utilităților, accesul la facilități sanitare de bază rămâne o problemă pentru numeroase familii din mediul rural. Aproximativ una din patru gospodării de la sate nu are nici în prezent toaletă în interiorul locuinței, iar diferența față de mediul urban continuă să fie considerabilă.
Potrivit celor mai recente date INS, aferente anului 2025 și analizate într-un studiu privind infrastructura locuințelor, doar 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei. Situația este ceva mai bună în privința băii, 75,5% dintre gospodării beneficiind de cadă sau duș în locuință.
Prin comparație, în mediul urban, aproape 98% dintre gospodării dispun de aceste facilități.
Progrese importante în ultimii aproape 20 de ani
Evoluția este totuși semnificativă dacă sunt comparate datele actuale cu cele din urmă cu aproape două decenii.
În 2007, numai 16,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau toaletă în interiorul locuinței. În cazul băii, procentul era de 20,4%.
În 2025, valorile au ajuns la 75%, respectiv 75,5%. Asta înseamnă că accesul la facilități sanitare s-a îmbunătățit considerabil, însă decalajul dintre sate și orașe rămâne mare.
Și în ultimul an s-au înregistrat progrese. Ponderea gospodăriilor rurale cu toaletă în interior a crescut de la 71,1% în 2024 la 75% în 2025.
Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre gospodăriile de la sate continuă să utilizeze toalete amplasate în afara locuinței.
Canalizarea rămâne una dintre marile probleme ale satelor
O altă provocare este reprezentată de extinderea rețelelor de canalizare. Chiar dacă infrastructura s-a dezvoltat, accesul la apă curentă nu înseamnă automat și posibilitatea racordării la sistemul public de colectare a apelor uzate.
În 2025, România avea 2.424 de comune cu rețea de alimentare cu apă, în timp ce canalizarea era disponibilă în numai 1.381 de comune, dintr-un total de 2.862.
Astfel, 1.063 de comune aveau apă la robinet, dar nu dispuneau de rețea publică de canalizare.
Totuși, anul trecut a adus o extindere importantă a infrastructurii. Rețeaua de canalizare din mediul rural a crescut cu 11,8%, ajungând la 24.623 de kilometri. În același timp, rețeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 2,6%.
În cursul anului 2025, 85 de comune care nu aveau anterior canalizare au beneficiat de conectarea la această infrastructură.
Brăila, printre județele cu multe comune fără canalizare
Situația infrastructurii diferă semnificativ de la un județ la altul. În județul Brăila, dintre cele 40 de comune, numai opt aveau rețea de canalizare în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza bazată pe statisticile INS.
Asta înseamnă că 32 de comune nu aveau încă această infrastructură publică.
Este important de precizat că lipsa unei rețele publice de canalizare nu înseamnă automat că toate gospodăriile din respectivele localități nu au toaletă în interior. Unele locuințe dispun de sisteme individuale de colectare a apelor uzate.
La nivel național, diferența dintre mediul rural și cel urban arată însă că accesul la condiții sanitare considerate obișnuite în majoritatea locuințelor de la oraș continuă să fie o problemă pentru numeroase familii de la sate.
Extinderea rețelelor de apă și canalizare rămâne esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, protejarea sănătății populației și reducerea diferențelor dintre comunitățile rurale și cele urbane.





















