Administrație
Despăgubiri record pentru Calea Galați
* după ce 2017 a fost un an complet irosit, din punctul de vedere al modernizării Căii Galați, din cauză că șantierul a fost abandonat de cele două firme bucureștene care au câștigat contractul în valoare de 4,3 milioane lei – “Telor Invest” și “Teloxim Con” -, Primăria Brăila face un demers fără precedent * astfel, municipalitatea a dat în judecată cele două firme, solicitând despăguburi pentru pagubele provocate pe Calea Galați dar și pentru prejudiciile de imagine aduse Primăriei * suma solicitată de Primărie ajunge la 28 milioane de lei, depășind de câteva ori valoarea contractului inițial * reprezentanții celor două firme consideră pretențiile autorităților brăilene ca fiind exagerate * aceștia recunosc că au abandonat șantierul, dar spun că asta s-a întâmplat din cauza unor dificultăți financiare care, între timp, au fost depășite * acum, Telor Invest și Teloxim Con își iau angajamentul ferm că, până pe 30 mai a.c., vor finaliza lucrările * Primăria nici nu vrea să audă, însă, de o prelungire a contractului cu cele două firme și deja a început demersurile pentru angajarea unui alt constructor
Calea Galați, pe porțiunea dintre Pod Brăilița și ieșirea din municipiu, ar fi putut fi în prezent una dintre cele mai moderne artere rutiere ale Brăilei, cu un carosabil neted ca-n palmă, cu borduri noi și trotuare reconfigurate. Toți brăilenii și în special șoferii care circulă frecvent pe acolo știu, însă, că situația se prezintă exact pe dos: pe respectivul tronson din Calea Galați se circulă mai prost ca niciodată, din cauza tasărilor și a gropilor din asfalt rămase, culmea!, în urma unui șantier deschis, în ianuarie 2017, pentru modernizarea străzii dar abandonat pe parcurs.
Povestea acestui proiect eșuat e arhicunoscută, dar o reamintim, totuși, pe scurt: respectivul tronson de stradă ar fi trebuit reabilitat complet, în perioada ianuarie – decembrie 2017, însă firmele cu acționariat comun SC “Telor Invest” SRL – “Teloxim Con” SRL București, care au câștigat în asociere licitația pentru acest contract în valoare totală de 4.375.903, 55 lei, nu au reușit să execute decât un procent infim din volumul total de lucru. În fapt, conform unei evaluări provizorii, lucrările executate efectiv nu depășesc 4,6% din valoarea totală a contractului. Mai exact, “Telor Invest” și “Teloxim Con” nu au făcut decât să demonteze și să monteze borduri, în valoare totală de 170.450,58 lei, sumă care a fost deja decontată de Primăria Brăila. În ceea ce privește carosabilul, potrivit contractului ar fi trebuit rașchetat tot asfaltul vechi și turnat un covor asfaltic nou, iar pe porțiunile unde există tasări trebuie refăcută fundația, cu balast compactat. “Telor Invest” a reușit să îndepărteze asfaltul vechi doar pe o porțiune de câteva sute de metri, în zona cartierului Vidin, a pus asfalt nou pe câteva zeci de metri, iar apoi a abandonat efectiv șantierul. Din această cauză, șoferii care au circulat pe Calea Galați s-au confruntat vreme de câteva luni cu gropile rămase pe porțiunile ce fuseseră decopertate și lăsate neastupate.
Primăria Brăila a încercat să rezilieze contractul cu “Telor Invest” încă din luna octombrie, însă bucureștenii au făcut contestație în instanță, iar judecătorii le-au dat dreptate, respingând acțiunea municipalității. În consecință, gropile de pe Calea Galați au rămas la locul lor, deoarece Primăria nu putea interveni pe șantier atât timp cât contractul era valabil, iar “Telor Invest” refuza accesul altor firme pe amplasamentul șantierului. Situația s-a rezolvat abia la începutul lunii decembrie, când Poliția Rutieră a emis o somație prin care solicita oficial Primăriei să ia măsuri pentru astuparea gropilor de pe Calea Galați, care deja puneau în pericol siguranța participanților la trafic. În baza acelei solicitări oficiale, Primăria a putut da o dispoziție de intervenție în regim de urgență, pentru astuparea porțiunilor de asfalt decopertate, situate de la linia de tramvai de la intrarea în cartierul Vidin, până dincolo de stadionul “Progresul”.
Intervenția în regim de urgență a fost făcută de “Micatis Prod” SRL Brăila, firma care a câștigat contractul de reparații stradale pe raza municipiului. În mod normal, aceasta ar fi trebuit să intervină pe cu totul alte străzi, nu pe Calea Galați, acolo unde exista acel contract încheiat cu “Telor Invest”, pe o altă finanțare. De altfel, suprafețele asfaltate de “Micatis” pe Calea Galați or să se scadă din suprafața totală de 146.700 metri pătrați de covoare și plombe asfaltice, pe care firma brăileană a contractat-o cu Primăria. Cu alte cuvinte, asfaltul care ar fi trebuit să ajungă pe alte străzi a fost folosit pe Calea Galați…
Primăria vrea să dea o lecție dură
În fine, contractul cu asocierea de firme SC “Telor Invest” SRL – “Teloxim Con” SRL București a expirat în data de 22 decembrie, iar Primăria Brăila a putut, în sfârșit, să reia în primire amplasamentul. Prima măsură luată de oficialitățile locale a fost alocarea unei sume de bani – 6.500 lei – pentru realizarea unei expertize prin care să se stabilească cu precizie ce lucrări au fost executate de firmele “Telor Invest” și “Teloxim Con” și ce lucrări mai sunt de executat de acum încolo. “În funcție de soluțiile adoptate în expertiza tehnică, se va întocmi proiectul tehnic pentru restul lucrărilor necesare de executat”, ne-a informat conducerea Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Brăila. Bineînțeles, pentru continuarea lucrărilor, Primăria vrea să angajeze o altă firmă prin organizarea unei noi licitații. Din câte se pare, oficialii brăileni nici nu vor să mai audă de “Teolor Invest” și “Teloxim Con”, excluzând din start o prelungire a contractului cu aceste firme. Din contră, Primăria Brăila nu numai că refuză orice colaborare cu cele două firme, dar le și cere despăgubiri în instanță, pe motiv că, abandonând șantierul, au pus în pericol siguranța șoferilor și au provocat grave prejudicii de imagine administrației locale. Potrivit primarului Marian Dragomir, sumele solicitate în instanță de Primăria Brăila de la firmele bucureștene depășesc de câteva ori valoarea contractului inițial, despre care edilul șef spune că era de 6,3 milioane de lei.
“Pentru abandonarea șantierului de la Calea Galați, Primăria Municipiului Brăila a dat deja în judecată constructorul. Am solicitat garanția și am solicitat daune foarte mari, atât în ceea ce privește faptul că o perioadă foarte lungă de timp, pe acel tronson s-a circulat în condiții foarte dificile. Primăria Municipiului Brăila, pentru un contract nefinalizat cu o valoare de 6.342.000 lei, solicită ca despăgubiri 21.674.000 lei, la care se adaugă și suma pe care o solicităm ca prejudiciu de imagine a Primăriei. Valoarea totală este de peste 28 milioane lei, sumă ce include și garanția lucrării, de 10%”, ne-a declarat primarul Marian Dragomir.
Pe ce criterii s-a ajuns la aceste sume ne-a explicat secretarul municipiului, Ion Drăgan, care spune că s-au luat în calcul inclusiv factorul de degradare a străzii în perioada când lucrările executate doar parțial au fost abandonate, iar carosabilul decopertat a fost lăsat sub trafic. “Am încercat să enumerăm toate posibilele prejudicii pe care municipiul Brăila le-a înregistrat ca urmare a derulării acestui contract. Și cheltuielile din perspectivă. Pentru că amânarea executării lucrărilor, executarea parțială a unor elemente de construcție, ne fac pe noi să fim în situația de a avea nevoie de o expertiză și reproiectare a acestui obiectiv de investiții. Și nu e de neglijat nici faptul că față de ceea ce am pus pe hârtie, există o componentă pe care ne-o putem imagina, dar nu o putem configura din punct de vedere valoric. Nu putem avea idee de acum ce va spune expertiza: cât din ceea ce este realizat se menține și cât s-a depreciat ca urmare a lucrărilor care nu au fost duse până la capăt? Și mă opresc aici pentru că e greu de comensurat disconfortul provocat cetățenilor care au trecut cu mașina pe strada neîntreținută și decoperatată. Noi am încercat prin această acțiune să prindem cam toate cheltuielile la care ne-am putut gândi. Acum depinde bineînțeles de modul în care va merge dosarul, cum va aprecia judecătorul, de expertizele care se vor face în această cauză”, ne-a spus secretarul Drăgan.
“Telor Invest” vrea o nouă șansă
Amenințați cu plata acelor despăgubiri uriașe, reprezentanții firmei “Telor Invest” acuză faptul că demersul Primăriei Brăila este unul exagerat, făcut din rațiuni politice. Pe de altă parte, aceștia recunosc că nu au executat decât o mică parte din lucrările contractate, însă spun că asta s-a întâmplat din cauza unor blocaje financiare cu care firma s-a confruntat pe parcursul anului trecut. Probleme care între timp au fost rezolvate, astfel că în prezent s-ar putea relua în forță șantierul, astfel încât, până în luna mai, cel târziu iunie, a acestui an, lucrările să fie finalizate pe tot tronsonul de stradă contractat. Toate acestea ne-au fost precizate de directorul tehnic Ciprian Stan, care mai spune că, în mod normal, contractul ar fi trebuit prelungit până în luna mai a acestui an, dacă se ține cont că, la începutul anului trecut, au fost câteva luni în care nu s-a putut lucra din cauza frigului. Potrivit directorului Stan, valoarea contractului ar fi fost de doar 3 milioane de lei, nu de 6, cum afirmă primarul Dragomir. Reamintim că, potrivit informațiilor primite de cotidianul nostru în urmă cu câțiva ani, când s-a semnat finanțarea acordată prin Programul Național de Dezvoltare Locală, valoarea contractului ar fi, de fapt, 4,3 milioane de lei.
“Acțiunea făcută de Primăria Brăila este exagerată. Noi avem un contract ferm dar dumnealor încă din luna octombrie au încercat rezilierea contractului, pe motiv că noi nu am lucrat. Noi recunoaștem: am avut câteva probleme financiare, în anul 2017 am avut niște conturi blocate, dar care cu mari greutăți s-au rezolvat. Termenul de execuție al acestui contract era de 12 luni. Din 12 decembrie 2016 până în decembrie 2017. Dar din decembrie 2016 până în martie 2017 au fost perioade când nu s-a putut lucra, din cauza frigului. Cu toate astea, Primăria Brăila nu a vrut să ne acorde nicio prelungire, chiar dacă, în mod normal, ar trebui să mai avem 3 – 4 luni timp contractual. Noi i-am prezentat Primăriei un grafic prin care ne luăm angajamentul ca până în luna mai să finalizăm lucrările. Dorim să stingem în mod amiabil acest litigiu. Am dat acest grafic, vrem să ne lase să terminăm. Că vor să facă altă licitație… E o prostie! Mai durează încă un an licitația și execuția. Noi vrem să ducem contractul până la capăt. Dacă, într-adevăr, ultimul termen pe care îl dăm, 30 mai, nu e nici acesta îndeplinit, atunci da, renunțăm și asta este… Nu înțeleg de ce vor să ne scoată neapărat pe noi să plătim daune. Ce legătură avem noi cu politicul și cu toate astea?! Nu avem nicio legătură. Înțeleg că imaginea dânsului (primarului Dragomir n.n.) este imaginea dânsului, dar trebuia să ne cheme și pe noi la o discuție, să vorbim. Suntem oameni… Dar nu au făcut-o. Au trimis adrese, s-au dus la tribunal! A sunat zilele trecute cineva la domnul primar și a zis că nici nu vrea să audă de noi. Nu înțeleg de ce nu ai vrea să participi la o discuție… Noi am vrea să ne lase să terminăm, maxim până la 30 mai 2018, acest contract. Credem în continuare în interesul comun al părților implicate, adică acela de a duce la bun sfârșit lucrările de execuție. Ne angajăm în mod ferm să finalizăm execuția acestui contract, conform graficului reactualizat. Și ne asumăm de asemenea toate penalitățile și întârzierile de termen reglementate prin contract”, ne-a spus directorul Stan.
În altă ordine de idei, reprezentanții “Telor Invest” s-au plâns, de la bun început, că proiectul tehnic care trebuia executat nu era chiar bine întocmit. Surse din cadrul firmei le-au spus reporterilor noștri că soluția aleasă de proiectant, de a pune umplutură de balast în zonele unde există tasări, este una cel puțin neinspirată, fiind o variantă “ieftină și de calitate slabă”. “În condițiile în care tot traficul greu al Brăilei trece pe acolo, dacă pui balast și după aia asfalt, în timp – un an, maxim doi – carosabilul se va lăsa din nou. În mod normal, acolo trebuia decopertat serios și puse dale din beton, ca să facă față traficului greu”, ne-a spus un specialist din cadrul “Telor Invest”, sub protecția anonimatului.
Administrație
O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei
• consilierii municipali au aprobat, recent, atribuirea acestei denumiri drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635 • solicitarea a venit din partea societății Leroy Merlin România SRL, dar și a unui cetățean • consilierul municipal SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a precizat că deși Brăila este oraș martir, încă nu are nicio denumire de stradă legată de evenimentele din Decembrie 1989 • primarul Marian Dragomir s-a arătat deschis către această idee și a precizat că va analiza posibilitatea de a redenumi o zonă cu un nume legat de Revoluție
Municipiul Brăila are în nomenclator o nouă stradă. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat atribuirea denumirii ”Strada Munteniei” drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, situat între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635.
Totodată au votat și includerea străzii în nomenclatorul stradal al Municipiului Brăila. Mai mult, consilierii au stabilit și că accesul stradal va fi permis necondiționat tuturor operatorilor serviciilor de utilitate publică, precum și celor specializați pentru situații de urgență.
După cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, acest demers a pornit ca urmare a unei adrese venite din partea societății Leroy Merlin România SRL, care a solicitat atribuirea unei denumiri de arteră și inventarierea în Domeniul Public al Municipiului Brăila, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ”Schimbare Funcțiune CS2 și M1A și construire Complex Comercial Bricolaj Leroy Merlin; Gospodărire Apa, Împrejmuire și Porți, Drumuri, Alei, Spații Verzi, Organizarea Lucrărilor de Execuție”, aprobat printr-o hotărâre a CLM Brăila din 22 ianuarie 2025, dar și în urma unei cereri transmise de către un cetățean privind necesitatea atribuirii unei denumiri străzii respective.
”Având în vedere modificarea în timp a geometriei imobilelor existente și organizarea urbanistică în această zonă, și că în prezent sunt deținători de imobile cu acces din drumul identificat cu NC 103568, se impune atribuirea unei denumiri de stradă și includerea acesteia în Nomenclatorul Străzilor din Municipiul Brăila. Prin atribuirea de denumire de arteră a drumului de acces, în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și Anexa I cu Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, precum și atribuirea de numere administrative loturilor aferente, acestea vor avea adrese administrative și vor putea fi înscrise fiscal de către deținătorii acestora, precum și faptul că vor putea solicita autorizații de construire și branșamente la rețelele de utilități publice”, se menționează în raportul de specialitate.
Suprafața arterei respective este de 4.341 mp, iar limitele sunt: Municipiul Brăila – Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cu NC 101247 și NC 1635, conform planului de încadrare în zonă, după cum se mai menționează în proiect.
Discuții despre o stradă dedicată Revoluției din 1989
La momentul votului proiectului, președintele SOS România, organizația județului Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit în plen pentru a atrage atenția că municipalitatea ar trebui să stabilească denumirea unei străzi dedicate Revoluției din 1989, având în vedere că Brăila este oraș martir.
”Stimați colegi, atât noi, cât și Comisia de urbanism, ar trebui să fim atenți când apar astfel de situații privind atribuirea unor denumiri de străzi, ținând cont de faptul că aceste denumiri trebuie să reflecte și unele aspecte din istoria Brăilei. Mă refer la istoria recentă. De exemplu, noi nu avem nicio denumire legată de evenimentele din 1989. Am avut aici 43 de morți și 99 de răniți. Vă dați seama, o pierdere importantă! Brăila este oraș martir și totuși nu are o denumire semnificativă pentru o stradă, o alee, un parc, legat de acest eveniment.
Ca să nu mai dau și un alt exemplu, nu știu dacă în Brăila, există vreo stradă legată de Hariclea Darclée, cea mai mare personalitate a Brăilei din secolul XIX. Ar trebui, deci, să fim atenți și să ținem cont de astfel de probleme, de astfel de aspecte, când apar posibilitățile de atribuire a denumirii unei străzi. Mulțumesc!”, a declarat Alexandru.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Ulterior, în cadrul ședinței, în timpul numărării voturilor secrete pentru alte proiecte, consilierii au purtat câteva discuții libere.
În acest context, primarul Marian Dragomir a dorit să puncteze că este de acord cu propunerea lui Alexandru și a menționat că o posibilă astfel de denumire ar fi ”Piața Revoluției”, însă nu ar dori ca modificarea numelui vreunei străzi să afecteze locuitorii din zonă sau comercianții, care să fie nevoiți să își schimbe cărțile de identitate, documente oficiale și așa mai departe.
Acesta a transmis totuși că secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan va verifica situația în teren și dacă va fi posibil, se va încerca atribuirea unei astfel de denumiri pentru o arteră din oraș.
Administrație
Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii
• în județul Brăila sunt 5 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori • dintre acestea, 4 sunt conduse de liberali și una de un primar PSD, în vreme ce la nivel național social-democrații au mai multe primării care se ”califică” pentru comasare • în această săptămână proiectul va intra în dezbatere publică astfel încât se va încheia, cel puțin teoretic, perioada speculațiilor
Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului, informează Radio România Actualități.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele administraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale.
„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să comaseze voluntar, cu sprijin, și inclusiv și pentru cetățeni reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comanseze. Noi am început deja primele demersuri, îmi doresc să vin cât mai repede cu acest program de finanțare pentru cei care doresc să facă această comansare voluntară și, bineînțeles, să putem să le ducem într-un timp cât mai scurt și dumnealor să inițieze demersurile pentru referendumuri locale, care vor avea loc până la 1 martie 2027. În fiecare județ avem deja discuții și avem și primari care doresc să facă această comansare voluntară”, a declarat Alexandru Stoica, postului național de radio.
A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege.
”O să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contra”
”Totul se va desfășura ca-nainte. Chiar dacă primăria din zona respectivă o să treacă la cealaltă de lângă, acolo o să rămână un punct de informare, un punct de lucru, în care o să fie un angajat care o să-i ajute mereu: că au nevoie de o adeverință, că vin la plata taxelor. Deci totul va fi ca înainte și va fi un birou dotat cu tot ce înseamnă partea de digitalizare, ca să semneze în timp real anumite adeverințe. Deci o să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contră: o să vadă că se trage o țeavă de canalizare, că vine o rețea de alimentare cu apă.(…) Din contră, o să aibă mai multe beneficii. Eu cel puțin așa gândesc lucrurile, ca ei să aibă acces la mult mai multe servicii de de calitate”, a mai explicat ministrul Dezvoltării la Radio România Actualități.
Dacă la nivel național primăriile PSD sunt mai bine de jumătate din numărul total al localităților care ar intra la comasare, în Brăila din 5 localități, 4 edili sunt de la PNL. Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat un ”puls” tuturor primarilor care conduc comune cu mai puțin de 1500 de locuitori. Iată declarațiile:
Primarii vin cu argumente pertinente
Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea:

”Punctul meu de vedere este că dacă legislația și tot ceea ce vor pune dânșii la dispoziție va duce în această direcție, dacă dânșii hotărăsc comasarea, noi nu avem ce să facem. Statistic, la ora aceasta am 1.878 de locuitori. Dacă dânșii vor hotărî că Siliștea va trebui să intre la comasare, atunci va trebui să le explicăm oamenilor pe îndelete, situația care se va crea. Dacă mă întrebați pe mine, la Siliștea nu este o problemă din punct de vedere al finanțărilor vizavi de ceea ce se întâmplă la nivel de salarii.
Dar dacă legea-i lege, mi se pare corect să o respectăm. Și atunci vom vedea cum se va produce comasarea și cu cine. Nu știu cu cine ar putea să ne unească: cu Cazasu sau cu Romanu. Nu știu. Am citit și eu că se vor face evaluări, că vor fi niște criterii. La momentul acesta nu avem nimic concret. Să fi avut discuții cu privire la comunitățile noastre despre această comasare.
Probabil că și dânșii dacă vor găsi soluția care va trebui să fie adecvată pentru aceste comune și va fi evaluată fiecare din toate punctele de vedere, și al banilor care vin din diverse surse, pentru finanțare proprie, vor găsi soluția care să fie cea mai utilă pentru cetățeni. Dar vă spun: nimeni nu s-a născut primar. Nimeni nu va muri primar doar că așa s-a născut el. Eu spun că prioritățile pentru comunitate sunt esențiale!”
Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița:

”O astfel de intenție există de mult timp, dar nu s-a materializat cu nimic până acum. Legat de mine, ce să spun?! Dacă e musai, cu plăcere! Nu avem altă soluție. Ideea este că într-adevăr se face economie. Bani care s-ar fi dat primarilor, către vice și așa mai departe.
Dar trebuie să se țină cont și de populație. Pentru că oamenii sunt învățați pe sistemul acesta actual, cu regulile care sunt acum și, dacă nu le creezi posibilitatea să își desfășoare activitatea în continuare, or să creadă că această reformă este înspre binele statului și nu spre binele populației. Deci trebuie lucrat foarte atent la partea aceasta cu populația.
Dacă vorbim strict despre bani, într-adevăr se face economie. Cam așa văd eu. Pentru că la mine vin oamenii tot timpul cu orice problemă micuță. Nu știu cum or să o rezolve. Plus că este și întinderea aceasta de teren agricol. Fiecare în registrul agricol își știe părticica lui. Dacă se unesc… e greu.
Dar mă rog, poate că sunt oameni luminați acolo, poate au idei, știu să rezolve și problema aceasta cu locuitorii, ce să zic. Întinderea e mare. Plus că mai intervine și patriotismul local, ca să mă exprim așa. Păi, cel din comuna mare mai gândește el să investească și în sătucurile care mai rămân pe acolo?! Zic și eu așa. Automat, primarul va fi din localitatea cea mai puternică. Eu sunt sceptic că se va pune în aplicare curând așa. Dar v-am zis: dacă-i musai, cu plăcere!”
Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

”Dacă iau profilul comunei mele nu o văd bine. Așa cum știți, comuna Frecăței face cât vreo șase – șapte localități din județ, ca suprafață teritorială. Aici trebuie să țină cont și de suprafață. Frecăței este a șaptea comună ca suprafață teritorială din România și nu-i ușor.
Iar mai mult decât atât, comuna Frecăței se autofinanțează. Bani de la Guvern nu primim, pentru că avem de unde. Deci eu nu consider că este o idee prea bună și trebuie să țină cont de mai multe criterii. Unul este acesta legat de suprafață, posibilitatea de a se autofinanța și abia după aceea numărul de locuitori. Ar fi mai multe criterii.
Acum, a anunțat domnul ministru, dar trebuie făcută o analiză destul de bună și să se ia o decizie de genul acesta. Nu ne-a consultat nimeni deocamdată. Doar ce am văzut prin presă, la televizor. Acestea sunt informațiile. E destul de greu. Nu e așa de simplu, doar să spui: localitățile cu populația sub 1.500 de locuitori. Acum văzusem undeva și la 3.000 de locuitori. Eu cred că trebuie făcută o analiză și abia apoi. Și luată fiecare localitate în parte. După profilul fiecărei comune. Potrivit ultimului recensământ eu am 1.200 de locuitori, 1.256 de locuitori, am văzut la sfârșitul lui 2025, cu domiciliul pe raza comunei. Mărașu are undeva peste 2.000. Deci împreună tot nu facem 5.000 de locuitori. Ce înseamnă asta? Să mă mai duc cu o altă comună. Care este aceasta? Bertești, Stăncuța?! Vă dați seama ce înseamnă? De aceea spun că trebuie făcută o analiză destul de bună, apoi să se ia o decizie. Și să ne consulte și pe noi în primul rând!”
”Văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari”
Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou
”Deocamdată totul este la nivel de discuție. Nu mă deranjează. Tot ce va fi, asta este! Nu o să fiu eu contra sistemului sau contra programului. Nu știu, oricum, noi am fost mult dezavantajați, dar nu de acum cu reorganizarea, ci pentru că de fiecare dată banii au fost alocați și de la Consiliul Județean și de la nivelul Ministerului de Finanțe, pe criterii de populație. Ceea ce nu este foarte normal. Pentru că noi suntem mici ca populație, dar o comună nu știu dacă foarte mare, dar mijlocie. Suntem în primele 20. Avem venituri proprii. Ca suprafață avem 10.000 de hectare, avem patru sate arondate.
Eu am spus multora: avem patru cimitire, patru cămine. Sunt comune care sunt mai mari ca populație, dar au unul sau două sate și cheltuielile sunt altele la ei. Ca suprafață au 5.000 mp, dau un exemplu. Dar asta este, mergem înainte. Nu avem ce face! Ca venituri proprii, noi avem venituri mult mai mari. Anul ăsta cred că am avut undeva la 20 de miliarde venituri proprii. Salariile, dacă verificați cred că sunt cele mai mici din județ în comuna noastră. Dar asta este, nu avem ce face. Cum va fi stabilit de sus așa ne vom adapta. Nu o să fim noi acum contra. Dar deocamdată nu se știe concret.
Vedeți și dumneavoastră că sunt discuții, cu 1.500, cu 3.000, acum cu 5.000. Nu vreau să fiu subiectiv. Este ok. Asta este. Nu e că îmi pare bine sau rău. Vă dați seama că este o comună îmbătrânită. Noi avem o relație cu cetățenii. Să te duci undeva la 10-15 km nu este ușor. Nu neapărat pentru noi, că nu ne gândim numai la noi. Eu mai am 3-5 ani și ies la pensie, dar sunt ceilalți care vin din urmă.
Ceva trebuie să se facă, dar văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari. Știți că este o lege și cineva i-a dat un titlu foarte frumos: «Lege pentru căței, dar nu pentru dulăi». Un ales local, de la județ în jos, să spunem, dacă pleacă din partid, pierde funcția. În Parlament, nu. Dumnealor se pot duce într-o legislatură la 5 partide și nu își pierd funcția. Cam așa este și acum cu această comasare”.
Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

”N-am apucat să văd foarte bine propunerea. La o primă vedere nu pot să îmi fac o idee. Depinde de mulți factori. Noi, după ce l-am omorât pe Ceaușescu, vorbim despre o reformă în administrația publică, dar din punctul meu de vedere ar fi o pseudoreformă dacă nu ar exista și o reorganizare administrativă și unirea mai multor administrații. Dar asta este cu un mare semn de întrebare.
Depinde cum o gândim. Poate să aducă într-adevăr un plus? Poate să degreveze cumva presiunea, să zicem, bugetară, pentru că se discută foarte mult despre chestia asta? Poate noua formă administrativă să răspundă cu aceleași servicii publice de calitate care trebuie prestate către cetățeni? Adică noua entitate mă gândesc că ar trebui să îi ofere cetățeanului un serviciu public cel puțin la nivelul la care era până în momentul fuziunii administrative. Sunt mulți dacă. Ba mai mult, eu cred că trebuie ținut cont și de specificul fiecărei localități. Cred că sunt foarte multe lucruri de pus în balanță”. Sursa citată a continuat:
”Dacă mă întrebați cum se va putea face benevol, prin, referendum, prin voință locală, mă gândesc că va fi foarte greu de atins un rezultat! Pentru că dacă ne uităm așa, am înțeles că o astfel de fuziune a încercat-o Bolojan la Oradea, dar nu a reușit. A încercat Boc la Cluj, nu a reușit. S-a încercat la Buzău și nu a ieșit referendumul. De aceea mă gândesc că este puțin probabil ca într-o formă voluntară să se rezolve mare lucru. De aceea nu înțeleg de ce pierdem timpul dacă vor sau nu. Au socotit-o? Consideră că este mai economic? Consideră că ar aduce un plus în zona serviciilor publice către cetățean, atunci trebuie să gândească o formă și să spună «domnule, asta este!» și să o luăm ca atare.
Mă gândesc că partea aceasta de voluntariat e o pierdere de timp. Dar eu v-aș da exemplul concret al comunei Surdila Greci, pentru că nu mă pot duce în altă parte. Am sub 1.500 de locuitori, cu cine ar trebui să fac o fuziune administrativă? Evident, cu Făureiul, pentru că este o chestiune naturală, geografică. Pentru că Făureiul este înconjurat de teritoriul administrativ al comunei Surdila Greci, dacă ne uităm pe o hartă.
Știu că avem acum prin act normativ această posibilitate să ne unim voluntar, să zicem, Surdila cu Făurei. Dar să vedem care e forma? Ce vor? Cum au gândit-o, că de aceea sunt acolo, nu?!” Sursa citată a mai atras atenția asupra impactului bugetar pentru organizarea de referendumuri în ideea unor posibile comasări, în condițiile în care rezultatul nu poate fi anticipat și nici garantat. În acest context, ar trebui încercată direct varianta prin lege organică, mai crede primarul Ionel Meiroșu.
Județul Brăila: administrația comunelor costă 985 lei/locuitor, în medie pe an
Conform unei analize efectuate de site-ul banicurați.ro județul Brăila are 40 de comune: 5 sub 1.500 de locuitori, 27 sub 3.000 și 38 sub 5.000. În 2025, administrația comunelor din județ (aparatul primăriei, starea civilă, fondul de rezervă, dobânzile) a costat 985 de lei pe locuitor, cam la fel ca media tuturor comunelor din țară: 981 de lei.
Cea mai scumpă administrație pe locuitor din județ: Comuna Racovița (892 de locuitori), 2.612 lei/locuitor/an, media 2021–2025. Cea mai ieftină: Comuna Ulmu (3.151 de locuitori), 553 de lei.
Pe țară: în comunele sub 1.000 de locuitori, administrația a costat 2.374 de lei pe locuitor, iar în cele de peste 5.000, 791 de lei. Pentru mai multe detalii accesați https://banicurati.ro/cost-primarii-braila























