Național
De la 1 ianuarie 2026 au intrat în vigoare majorări de taxe și impozite. Ce se schimbă și cine plătește mai mult
De la 1 ianuarie 2026, românii sunt afectați de un nou val de taxe și impozite, după ce pachetul de modificări fiscale adoptat de Parlament a fost validat de Curtea Constituțională. O parte dintre aceste noutăți fiscale au fost introduse prin Ordonanța de urgență nr. 89/2025, cunoscută drept OUG „trenuleț”. Noile măsuri se aplică deja și vizează atât persoanele fizice, cât și firmele, cu impact direct asupra impozitelor pe locuințe și terenuri, taxelor auto, câștigurilor din investiții, veniturilor din chirii și platforme online, dar și asupra accizelor.
Guvernul a susținut că majorările sunt necesare pentru a crește veniturile la buget și a reduce deficitul, în contextul presiunilor economice și al angajamentelor asumate la nivel european.
În practică, însă, schimbările înseamnă costuri mai mari pentru proprietarii de locuințe, șoferi, investitori, antreprenori și salariați, începând chiar cu primele luni ale anului.
Impozite mai mari pentru locuințe, inclusiv cele construite înainte de 1990
Una dintre cele mai importante modificări intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2026 vizează impozitul pe clădiri.
Valorile impozabile cresc atât în mediul urban, cât și în mediul rural, ca urmare a actualizării grilelor prevăzute în Codul fiscal.
În același timp, sunt eliminate reducerile de care beneficiau până acum locuințele construite înainte de 1990, ceea ce înseamnă că proprietarii de imobile vechi vor plăti impozite mai mari față de anii anteriori.
Impozitul anual se calculează în continuare în funcție de suprafața locuinței, valoarea impozabilă stabilită prin noile grile și cota de impozitare decisă de autoritățile locale.
Pentru clădirile rezidențiale considerate de mare valoare, cu o valoare impozabilă ce depășește 2,5 milioane de lei, se aplică și așa-numita „taxă pe lux”, în cotă de 0,9%.
Aceasta se calculează exclusiv pentru suma care depășește pragul stabilit de lege, nu pentru întreaga valoare a imobilului.
Terenuri mai scumpe din punct de vedere fiscal
Începând de joi, 1 ianuarie 2026, cresc și impozitele pe terenuri, în special pentru terenurile intravilane, inclusiv cele cu destinație agricolă.
Legea păstrează însă scutiri pentru anumite categorii clar definite, precum terenurile din domeniul public, cele aparținând unităților de învățământ, cultelor religioase sau parcurilor industriale.
În ceea ce privește construcțiile agricole, precum sere, solarii, răsadnițe, silozuri sau depozite, impozitarea acestora nu se aplică în anul 2026. Guvernul a decis amânarea măsurii, astfel că pe tot parcursul acestui an fermierii beneficiază de scutire totală.
Impozite auto: apar taxe noi, dispar scutiri
Regimul de impozitare a autoturismelor se va schimba semnificativ de la 1 ianuarie 2026.
Pentru prima dată, mașinile electrice sunt impozitate, cu o sumă fixă de 40 de lei pe an.
În același timp, reducerea acordată vehiculelor hibride este limitată, iar consiliile locale nu mai pot acorda scutiri aproape totale, așa cum se întâmpla până acum.
Totodată, sunt eliminate scutirile de care beneficiau ONG-urile și alte categorii speciale.
Pentru autoturismele cu motoare cuprinse între 1,6 și 2,0 litri, nivelul impozitului diferă în funcție de norma de poluare, fiind mai ridicat pentru standardele Euro 0-Euro 3 și mai redus pentru Euro 5 și Euro 6. Se aplică și „taxa pe lux” pentru autoturismele scumpe.
Mașinile cu un cost de achiziție mai mare de 375.000 de lei sunt taxate suplimentar cu 0,9% din suma care depășește acest prag, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al firmelor.
Taxa de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene
Tot de la 1 ianuarie 2026 intră în vigoare taxa fixă de 25 de lei pentru toate coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene. Măsura vizează în special comenzile online din China sau Turcia, de pe platforme precum Temu, Shein sau Trendyol.
Guvernul susține că numărul acestor colete a crescut accelerat în ultimii ani, ajungând la peste 200.000 de livrări pe zi. Potrivit estimărilor ANAF, în 2025 au intrat în România aproximativ 78 de milioane de colete non-UE sub pragul de 150 de euro, care până acum nu erau supuse taxelor vamale. Taxa este colectată de furnizorii de servicii poștale și virată la bugetul de stat.
Impozite mai mari pentru câștiguri din investiții și criptomonede
Câștigurile obținute din tranzacțiile cu criptomonede vor fi impozitate, de la 1 ianuarie 2026, cu o cotă de 16%, față de 10% anterior.
Impozitul se va aplica la diferența dintre prețul de vânzare și cel de achiziție, iar câștigurile mai mici de 200 de lei pe tranzacție rămân neimpozabile, cu condiția ca totalul anual să nu depășească 600 de lei.
Tot din acest an, platformele de tranzacționare cu criptomonede au obligația de a raporta către ANAF datele utilizatorilor și informații despre tranzacțiile realizate, în baza noilor reguli europene.
Se majorează și impozitul pe câștigurile din vânzarea de acțiuni și obligațiuni.
Pentru titlurile deținute mai mult de 365 de zile, impozitul este de 3%, iar pentru cele deținute mai puțin de un an ajunge la 7%. În cazul tranzacțiilor realizate prin intermediari autorizați din România, impozitul este reținut la sursă.
Reguli noi pentru veniturile obținute din închirierea locuințelor în regim hotelier
Veniturile obținute din închirierea pe termen scurt vor fi impozitate diferit, în funcție de numărul de camere închiriate.
Pentru persoanele care închiriază între una și șapte camere, venitul net se determină prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% din venitul brut, iar impozitul pe venit este de 10%.
Declararea se face prin Declarația Unică, pe baza veniturilor efectiv încasate.
Dacă numărul camerelor depășește șapte, activitatea este considerată activitate independentă, cu evidență în sistem real și obligații fiscale suplimentare.
Modificări importante pentru firme și dividende
De la 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende va crește la 16%, același nivel aplicat veniturilor salariale.
Totodată, pragul de 400.000 de lei cifră de afaceri devine relevant pentru nivelul capitalului social al firmelor.
Societățile care depășesc acest prag trebuie să aibă un capital social minim de 5.000 de lei, în timp ce firmele sub acest nivel pot funcționa cu un capital de 500 de lei, beneficiind de o perioadă de tranziție pentru conformare.
În ceea ce privește impozitul minim pe cifra de afaceri aplicat marilor companii, acesta se aplică în anul 2026 într-o formă redusă, de 0,5%.
Amenzi mai mari și facturi în creștere
Sancțiunile pentru munca nedeclarată se înăspresc considerabil.
Amenda ajunge la 40.000 de lei pentru fiecare angajat identificat fără forme legale, fără un plafon maxim total, iar în cazuri grave poate ajunge până la un milion de lei.
Tot de la 1 ianuarie 2026 cresc accizele la alcool, bere, vin și carburanți, cu impact direct asupra prețurilor.
În plus, tarifele de transport și distribuție a energiei electrice sunt actualizate de autoritățile de reglementare, ceea ce poate duce la facturi ușor mai mari pentru consumatori, în funcție de zona de distribuție.
Impozitul minim pe cifra de afaceri, redus în 2026
De la 1 ianuarie 2026, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat firmelor cu venituri anuale de peste 50 de milioane de euro, este redus de la 1% la 0,5%.
Măsura se va aplica începând cu acest an și vizează companiile mari, indiferent de nivelul profitului raportat.
Guvernul a anunțat că acest impozit va fi eliminat complet începând cu anul 2027, însă această schimbare nu se aplică în 2026 și rămâne, deocamdată, o prevedere pentru anul următor.
Tot din 2027 este prevăzută eliminarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS), în cotă de 0,5%, aplicat companiilor din sectorul petrolului și gazelor naturale, precum și a așa-numitei „taxe pe stâlp”, impozitul pe construcții speciale, în prezent de 0,5% sau 0,25%, în funcție de tipul construcției.
Național
Călin Georgescu, trimis în judecată de DIICOT în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi coordonat o grupare care a înșelat un om de afaceri cu peste 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ionel Rusen.
Anchetatorii susțin că cei doi ar fi pus la punct un mecanism prin care promiteau finanțări de milioane de euro din străinătate, solicitând în schimb garanții financiare care ar fi ajuns în posesia grupării.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat până în octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie. Procurorii susțin că Călin Georgescu, în vârstă de 64 de ani, ar fi avut rolul de lider, coordonând activitatea celorlalți membri și stabilind atribuțiile acestora.
Cum ar fi fost înșelat omul de afaceri cu peste un milion de euro
Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi abordat oameni de afaceri români, cărora le-ar fi prezentat posibilitatea obținerii unor finanțări importante de la instituții bancare din străinătate. În schimbul creditelor promise, persoanele interesate trebuiau să depună garanții bănești, care ar fi urmat să fie însușite de membrii grupării.
În cazul prezentat de procurori, reprezentantului unei societăți comerciale i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro, printr-un contract de creditare cu o instituție financiară despre care suspecții ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie.
Anchetatorii susțin că Ionel Rusen și un cetățean italian s-ar fi prezentat drept persoane cu funcții de conducere în cadrul instituției financiare respective și ar fi solicitat depunerea unei garanții pentru acordarea împrumutului.
În decembrie 2021, reprezentantul firmei ar fi transferat două sume de bani, de 2.500 de euro și, respectiv, un milion de euro. Banii au ajuns într-un cont aparținând unei entități financiare cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția, potrivit informațiilor din rechizitoriu.
Ulterior, în ianuarie 2022, victimei i s-ar fi comunicat că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, însă era necesară o garanție suplimentară. În aceste condiții, reprezentantul societății ar fi transferat încă 100.000 de euro.
Prejudiciul total indicat de procurori depășește astfel 1,1 milioane de euro.
Ce acuzații li se aduc lui Călin Georgescu și Ionel Rusen
Procurorii DIICOT susțin că Georgescu ar fi coordonat întreaga activitate a grupării, atribuindu-le celorlalți participanți roluri precise în mecanismul prin care oamenii de afaceri erau convinși să transfere garanțiile financiare.
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În ceea ce îl privește pe cetățeanul italian menționat în anchetă, procurorii au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat, inclusiv față de alte persoane care ar putea avea legătură cu faptele investigate.
Prin rechizitoriu, DIICOT a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii și a măsurilor preventive dispuse în cauză. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov, instanța care urmează să analizeze acuzațiile. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Cei doi inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Național
Avertismentul lui Grindeanu: Prețul mare al energiei ar putea pune în pericol Dacia și Ford
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut măsuri urgente pentru reducerea prețurilor la energie și i-a solicitat ministrului Energiei să prezinte cât mai repede un plan concret. Liderul social-democrat a avertizat că prețurile ridicate ar putea afecta grav marile companii care produc în România.
Grindeanu a dat exemplul producătorilor auto Dacia și Ford, despre care spune că România nu își poate permite să îi piardă din cauza costurilor ridicate cu energia.
„Ministrul Energiei trebuie să vină cu un plan pe energie, pe prețuri la energie. Cred că avem cel mai mare preț din UE, sper să fiu contrazis, trebuie să fie prima prioritate”, a declarat Sorin Grindeanu.
„Nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford”
Președintele PSD a atras atenția asupra efectelor pe care prețurile mari la energie le pot avea asupra competitivității companiilor care își desfășoară activitatea în România.
„Eu nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford tocmai din cauza acestui preț ridicat la energie și să vedem care e planul și e de datoria Ministerului Energiei să-l prezinte urgent”, a avertizat Grindeanu.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care liderul PSD a cerut Guvernului să accelereze măsurile pentru sprijinirea economiei și a companiilor românești.
Grindeanu cere măsuri pentru relansarea economiei
Sorin Grindeanu a susținut că firmele au nevoie de stabilitate și de măsuri concrete din partea autorităților. Printre problemele care trebuie rezolvate, acesta a menționat reducerea costurilor cu energia, achitarea datoriilor statului către companii și aplicarea măsurilor pentru relansarea economiei.
Liderul PSD a transmis, totodată, că taxele nu ar urma să crească și a cerut ca statul să își achite obligațiile către firme într-un termen de cel mult 90 de zile.
De asemenea, Grindeanu a vorbit despre necesitatea rambursării TVA pentru companiile considerate cu risc fiscal redus. „Vreau să transmit clar oamenilor de afaceri că taxele nu vor crește”, a declarat liderul PSD.
CELE MAI CITITE
