Economie
„Dacă statul pune presiune pe mine, cu taxe, impozite şi dobânzi mari, eu nu am de unde mări salariile, iar oamenii pleacă în străinătate”
• afirmă omul de afaceri liberal Florin Cîrligea, referindu-se la realitatea cu care se confruntă sectorul privat în România • într-un scurt interviu, Cîrligea explică de ce în acest an nu mai există în Top 300 niciun om de afaceri brăilean
-Sunteţi unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din judeţul Brăila, care a creat câteva sute de locuri de muncă. Pentru prima dată în ultimii zece ani, constatăm că, în Capital Top 300, din judeţul Brăila nu mai există niciun om de afaceri brăilean. Care ar fi explicaţia?
– Ştim cu toţii că judeţul Brăila, deşi are un potenţial extraordinar din foarte multe puncte de vedere, nu a avut o strategie de dezvoltare coerentă, nu a existat un plan al investiţiilor publice care să susţină creşterea mediului de afaceri. Uitaţi-vă că, de peste 25 de ani vorbim despre un pod peste Dunăre şi, când unii ne asigură că el se va face, aflăm de la Bruxelles că, de fapt, proiectul nu a fost înaintat încă la finanţare. S-a tot discutat despre drumurile expres de care Brăila are nevoie, aşa cum putem constata că nu există o strategie a Dunării. Avem aici, la noi acasă, cea mai importantă “autostradă” a Europei, care este Dunărea, dar pe care nu o folosim corespunzător nici din punct de vedere economic, nici turistic. Pauperizarea Brăilei se regăseşte, de fapt, la toate nivelele. Aşa că de ce să ne mirăm că nu mai avem oameni de afaceri brăileni în Capital Top 300?
-Care este cea mai mare provocare a unui om de afaceri astăzi?
– Sunt aşa de multe, că nici nu ştiu cu care să încep! Inflaţia, despre care se vorbeşte foarte puţin, în realitate se resimte foarte mult în mediul de afaceri. Preţul la energie a crescut cu 20%, costurile cu salariile aproape s-au dublat. Ca firmă, ca să te dezvolţi, ai nevoie de credit pentru investiţii şi pentru activitatea curentă. Ori, în ultimul an, din octombrie 2017, indicele ROBOR a crescut cu mai mult de 300%, ceea ce a dus aproape la o dublare a dobânzilor bancare! Gândiţi-vă că, în ultimul an, costurile cu salariile au crescut cu 40%, iar dobânzile bancare s-au dublat. Toate acestea sunt suportate din ceea ce ar putea să însemne profit, iar în aceste condiţii, profit nu prea mai există! Nu mai pun la socoteală tot felul de taxe şi impozite apărute peste noapte. Se gândeşte cineva cât plăteşte o firmă mijlocie sau mare pentru taxa de solidaritate? Tot bani sunt şi ăştia, tot cheltuieli. Mie nu-mi pare rău că nu mai apar în topuri, eu mă bucur că, în ciuda ostilităţilor de tot felul, nu am fost nevoit să restrâng activitatea şi să dau oameni afară!
-Lipsa personalului nu este o altă dificultate pe care o resimţiţi?
-Ba da, personalul de bună calitate este tot mai greu de găsit. În România, totul este anapoda, iar desfiinţarea şcolilor de meserii ne pune pe toţi angajatorii în postura de a găsi greu oameni calificaţi. Intrăm într-un cerc vicios: dacă statul pune presiune pe mine, cu taxe, impozite şi dobânzi mari, eu nu am de unde mări salariile, iar oamenii pleacă în străinătate, unde statul este prietenos cu investitorii, inclusiv cu cei foarte mici. Este anormal ca cineva care termină şcoala să primească direct ajutor de şomaj, în loc să-i fie acordată o primă de angajare. Mai ales că peste 25-30% dintre cei între 18 şi 25 de ani preferă să stea acasă, în loc să se angajeze. Nu este normal ca statul să încurajeze tinerii să stea acasă, să le dea şomaj, în loc să îi încurajeze să meargă la muncă. Personalul devine o problemă tot mai acută în România, indiferent despre care regiune de dezvoltare vorbim. Uitaţi-vă că, la Bucureşti, construcţiile civile se fac cu muncitori aduşi din Vietnam, iar în zona Nord-Est, până şi medicii sunt tot mai mulţi din Republica Moldova.
-Există o lipsă de politici publice pe care mediul de afaceri o resimte?
-Da, totul e anapoda la noi, nimeni nu vrea să gândească politici coerente, care să mă facă şi pe mine, om de afaceri, să am predictibilitate fiscală şi legislativă. Dacă te uiţi pe statistici, inflaţia este de 4,7%. În realitate, vă spun eu cât este: 20%! Pentru că asta este majorarea reală a preţurilor la combustibil, energie şi hrană. De asta, este tot mai greu să rezişti sau să faci profit, dacă ai o afacere serioasă. Cum spuneam, mă bucur că, împreună cu cei 300 de salariaţi, reuşim să facem să meargă o afacere din care avem de câştigat cu toţii!
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
