ECONOMIC
Cu cât ar putea crește salariul minim pe economie în 2027. Cele trei scenarii ale Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește în 2027 cu sume cuprinse între 268 și 754 de lei, potrivit celor trei scenarii transmise de Ministerul Muncii partenerilor sociali. Ministrul Florin Manole a propus trei variante de calcul, iar una dintre acestea prevede un salariu minim de peste 5.000 de lei.
În prezent, salariul minim brut este de 4.325 de lei, iar angajații care sunt plătiți cu această sumă primesc în mână 2.699 de lei.
Guvernul nu a decis încă nici valoarea salariului minim pentru anul viitor, nici data de la care ar urma să intre în vigoare majorarea. Sunt luate în calcul două variante: 1 ianuarie 2027 sau 1 iulie 2027.
Cele trei scenarii pentru majorarea salariului minim
Ministerul Muncii a transmis sindicatelor și patronatelor trei variante de majorare a salariului minim brut pentru anul 2027:
- Scenariul 1: 4.593 de lei brut, ceea ce înseamnă o creștere de 268 de lei, respectiv 6,2%, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de HG 35/2025.
- Scenariul 2: 4.884 de lei brut, o majorare de 559 de lei, respectiv 12,9%. În această variantă, salariul minim ar reprezenta 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat.
- Scenariul 3: 5.079 de lei brut, o creștere de 754 de lei, respectiv 17,4%. Calculul are la bază stabilirea salariului minim la 52% din câștigul salarial mediu brut prognozat.
Dintre cele trei variante, doar ultima depășește pragul de 5.000 de lei solicitat de sindicate.
Sindicatele cer 5.000 de lei, patronatele vor taxe mai mici
Confederațiile sindicale au solicitat ca salariul minim brut să crească de la 4.325 la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Majorarea ar însemna un plus de 675 de lei brut, respectiv 15,6%.
Reprezentanții sindicatelor susțin că inflația a diminuat puterea de cumpărare a angajaților și că veniturile trebuie ajustate astfel încât să acopere costurile actuale ale vieții.
„Trebuie să vă reamintesc că această creștere a salariului minim nu este o nebunie din capul liderilor de sindicat, este transpunerea unei directive europene cu salariul minim, care trebuie să fie în fiecare stat membru al UE”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.
De cealaltă parte, patronatele se opun unei noi majorări a salariului minim fără reducerea taxelor pe muncă. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că o creștere a cheltuielilor salariale ar putea duce la scumpiri și concedieri.
Florin Jianu, președintele IMM România, a susținut că reducerea impozitării muncii ar permite angajaților să păstreze mai mulți bani din salarii.
Când va fi luată decizia
Nivelul salariului minim pentru 2027 urmează să fie stabilit în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, cu participarea Guvernului, sindicatelor și patronatelor.
Potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN, în perioada următoare sunt programate alte două reuniuni ale Consiliului, în cadrul cărora vor continua negocierile.
Deocamdată, niciuna dintre cele trei variante nu a fost aprobată.
ECONOMIC
Facturile la energie ar putea crește în perioada următoare
Facturile la energia electrică plătite de consumatorii casnici ar putea crește în perioada următoare cu valori cuprinse între 10% și 22%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor prezentate de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță.
Oficialul spune că evoluția este vizibilă în ofertele publicate de furnizorii de energie pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Prețurile diferă însă de la un furnizor la altul, iar valoarea facturii depinde și de contractul încheiat de fiecare consumator.
Ofertele de pe platforma ANRE indică prețuri mai mari
Dumitru Chisăliță a explicat că furnizorii își publică ofertele pe platforma ANRE, iar acestea pot ajunge ulterior să se regăsească în contractele încheiate cu consumatorii.
„Pe partea de energie electrică, există, în momentul de faţă, o creştere a preţurilor care este vizibilă pe site-ul ANRE-ului, adică, acolo unde se pun ofertele. (…) Şi, ca atare, da, discutăm de o creştere a preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici”, a declarat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, în funcție de furnizor și de condițiile contractuale, majorarea facturilor ar putea fi cuprinsă între aproximativ 10% și 22%.
Ministrul a subliniat că nu toți consumatorii au același preț și că evoluția depinde de contractele existente și de ofertele disponibile pe piață.
Ce se întâmplă cu facturile la gaze
În ceea ce privește gazele naturale, Dumitru Chisăliță a declarat că facturile consumatorilor casnici nu ar trebui să fie mai mari decât cele de anul trecut, dacă nivelul consumului rămâne similar.
Potrivit ministrului, pentru gazele naturale există în prezent un mecanism de reglementare aplicabil până la 31 martie 2027, care ar trebui să mențină prețul final la un nivel apropiat de cel din perioada precedentă.
„În mod normal, facturile n-ar trebui să fie mai mari”, a explicat ministrul Energiei.
Așadar, în timp ce pentru consumatorii casnici sunt estimate posibile creșteri ale costurilor cu energia electrică, situația ar urma să fie diferită în cazul gazelor naturale, unde prețurile sunt în continuare influențate de mecanismul de plafonare.
Estimările privind o posibilă creștere cu până la 22% au la bază ofertele și datele disponibile în prezent pe platforma ANRE, iar impactul concret asupra facturilor va depinde de furnizorul și contractul fiecărui consumator.
ECONOMIC
Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei
• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi
Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.
Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).
În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).
Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.
Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.
„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
CELE MAI CITITE
