Marea sarbatoare crestina a "Inaltarii Domnului la Cer" de astazi reprezinta un moment de referinta pentru credinciosii din tot Rasaritul, dar si "Ziua Eroilor" cazuti in luptele pentru independenta Romaniei. Astazi, Comunitatea Bulgarilor statorniciti in orasul nostru participa la hramul lacasului sfint de pe B-dul Cuza, cunoscut mai ales sub numele de "Biserica Bulgareasca". Credinciosii aduc darurile lor la Altar pentru binecuvintare si se roaga pentru cei dragi, pomenindu-i, totodata, pe aceia care au raposat in Domnul. Alaturi de fratii lor din toata tara, brailenii inalta rugi catre Dumnezeu, pentru contenirea secetei.
Piatra de temelie a Bisericii Bulgaresti "Inaltarea Domnului" s-a pus in anul 1868, ctitoria fiind sfintita in Duminica Floriilor, la 21 martie 1882. Terenul pe care a fost ridicat edificiul a fost donat de Hagi Varvara Veleva, sotia lui Vasile Velev. Actul de donatie a disparut, din pacate, intr-un incendiu (pe la 1888) flacarile distrugind atunci aproape toata arhiva Tribunalului. Planul edificiului a fost conceput de arhitectul italian Bonamelli (se observa influente ale stilului roman la coloanele care sustin constructia). Primul slujitor al Bisericii Bulgaresti a fost preotul N. Mihof, iar ctitorii mai de seama Varvara si Vasile Velev, H. Tani, I. Balcanski, A. Ivanof, Gheorghe si Ganea Gaiu. Familia Velev se inrudea cu Anastase Simu, mare colectionar si donator brailean, intemeietorul muzeului din Bucuresti, de pe B-dul Magheru. In cinstea lui, straduta din fata bisericii, care face legatura intre bulevardele Cuza si Carol, s-a numit "Simu". Biserica Bulgareasca a intrat sub jurisdictia Bisericii si a statului roman in anii '50, cind preot slujitor a fost numit I. Nenciu. Mai apoi, in 1963, a mai fost adus preotul V. Goea, de la biserica "Sf. Spiridon" - continuatoarea Mitropoliei Proilaviei, prima din Tarile Romane -, darimata in acelasi an de autoritatile comuniste.
Istoria ctitoriei de pe B-dul Cuza este strins legata de cea a comunitatii bulgarilor braileni. Se presupune ca, dupa razboiul ruso-turc si Pacea de la Adrianopol (1829), multi bulgari si-au parasit paminturile odata cu trupele tariste care se retrageau, stabilindu-se apoi in Principatele Romane, inclusiv la Braila. Buni gospodari, bulgarii se ocupau cu gradinaritul, dogaria si zidaria, devenind vestiti in toata tara. Ei isi vindeau marfurile nu numai in pietele Brailei, ci si in cele din Bucuresti si din alte orase mari. Bulgarii din Braila s-au organizat in bresle. Membrii Breslei Gradinarilor, care-l aveau ca patron spiritual pe Sf. Mucenic Trifon, veneau in fiecare an la data de 1 februarie in procesiune la biserica, defilind cu fanfara si drapele si rugindu-se pentru cei raposati si pentru prosperitatea celor vii. Ei au donat multe odoare sfinte, printre care icoana Sf. Trifon (1893). Breasla Dogarilor o avea drept protectoare pe Sf. Mucenita Marina (au donat si ei o icoana bisericii, in 1881).
Bulgarii au intemeiat la Braila o scoala, in jurul anului 1", pe care au reorganizat-o in 1865, de asemenea Casa de Lectura "Lumina" (desfiintata in 1968) si vestita Societate Bulgara de Stiinte ("Balgarsco Cnijovno Drujestvo"). Dupa eliberarea Bulgariei de sub turci, la 1878, societatea - care va deveni Academia Bulgara - s-a mutat la Sofia. Tot la Braila a luat fiinta in anul 1863 primul ziar al emigrantilor bulgari, "Balgarska Pcela" ("Albina Bulgara"), precum si alte publicatii periodice la care au colaborat, printre altii, poetul Hristo Botev, intelectuali ai urbei noastre, dar si ai Bulgariei, precum N. Tenof, V. D. Stoianof, V. Drumef si Ivan Vazov. Poetul-erou Botev a infiintat aici o tipografie, in beciurile fostului Han Ceaparu (pe locul unde se afla astazi blocul A1 din Piata H. Botev), indemnindu-i pe conationali la lupta impotriva ocupatiei turcesti.
Piatra de temelie a Bisericii Bulgaresti "Inaltarea Domnului" s-a pus in anul 1868, ctitoria fiind sfintita in Duminica Floriilor, la 21 martie 1882. Terenul pe care a fost ridicat edificiul a fost donat de Hagi Varvara Veleva, sotia lui Vasile Velev. Actul de donatie a disparut, din pacate, intr-un incendiu (pe la 1888) flacarile distrugind atunci aproape toata arhiva Tribunalului. Planul edificiului a fost conceput de arhitectul italian Bonamelli (se observa influente ale stilului roman la coloanele care sustin constructia). Primul slujitor al Bisericii Bulgaresti a fost preotul N. Mihof, iar ctitorii mai de seama Varvara si Vasile Velev, H. Tani, I. Balcanski, A. Ivanof, Gheorghe si Ganea Gaiu. Familia Velev se inrudea cu Anastase Simu, mare colectionar si donator brailean, intemeietorul muzeului din Bucuresti, de pe B-dul Magheru. In cinstea lui, straduta din fata bisericii, care face legatura intre bulevardele Cuza si Carol, s-a numit "Simu". Biserica Bulgareasca a intrat sub jurisdictia Bisericii si a statului roman in anii '50, cind preot slujitor a fost numit I. Nenciu. Mai apoi, in 1963, a mai fost adus preotul V. Goea, de la biserica "Sf. Spiridon" - continuatoarea Mitropoliei Proilaviei, prima din Tarile Romane -, darimata in acelasi an de autoritatile comuniste.
Istoria ctitoriei de pe B-dul Cuza este strins legata de cea a comunitatii bulgarilor braileni. Se presupune ca, dupa razboiul ruso-turc si Pacea de la Adrianopol (1829), multi bulgari si-au parasit paminturile odata cu trupele tariste care se retrageau, stabilindu-se apoi in Principatele Romane, inclusiv la Braila. Buni gospodari, bulgarii se ocupau cu gradinaritul, dogaria si zidaria, devenind vestiti in toata tara. Ei isi vindeau marfurile nu numai in pietele Brailei, ci si in cele din Bucuresti si din alte orase mari. Bulgarii din Braila s-au organizat in bresle. Membrii Breslei Gradinarilor, care-l aveau ca patron spiritual pe Sf. Mucenic Trifon, veneau in fiecare an la data de 1 februarie in procesiune la biserica, defilind cu fanfara si drapele si rugindu-se pentru cei raposati si pentru prosperitatea celor vii. Ei au donat multe odoare sfinte, printre care icoana Sf. Trifon (1893). Breasla Dogarilor o avea drept protectoare pe Sf. Mucenita Marina (au donat si ei o icoana bisericii, in 1881).
Bulgarii au intemeiat la Braila o scoala, in jurul anului 1", pe care au reorganizat-o in 1865, de asemenea Casa de Lectura "Lumina" (desfiintata in 1968) si vestita Societate Bulgara de Stiinte ("Balgarsco Cnijovno Drujestvo"). Dupa eliberarea Bulgariei de sub turci, la 1878, societatea - care va deveni Academia Bulgara - s-a mutat la Sofia. Tot la Braila a luat fiinta in anul 1863 primul ziar al emigrantilor bulgari, "Balgarska Pcela" ("Albina Bulgara"), precum si alte publicatii periodice la care au colaborat, printre altii, poetul Hristo Botev, intelectuali ai urbei noastre, dar si ai Bulgariei, precum N. Tenof, V. D. Stoianof, V. Drumef si Ivan Vazov. Poetul-erou Botev a infiintat aici o tipografie, in beciurile fostului Han Ceaparu (pe locul unde se afla astazi blocul A1 din Piata H. Botev), indemnindu-i pe conationali la lupta impotriva ocupatiei turcesti.
