SĂNĂTATE
Avem vaccin, avem centre, n-avem medici
* cam așa am putea rezuma situația campaniei de vaccinare anti Covid-19 din județul Brăila, pornind de la declarațiile făcute de prefectul județului, Nicușor Ciocan * deși a început etapa a treia, cea destinată imunizării populației generale, acesta ne-a spus că deocamdată nu se vor deschide noi centre * motivul îl reprezintă lipsa medicilor care să coordoneze centrele amenajate în sălile de sport din municipiu și județ, negându-se astfel ideea că problema ar fi legată de lipsa dozelor de vaccin * întrebat de soluții, prefectul ne-a spus că se va încerca mărirea capacității de vaccinare în centrele deja existente
La începutul acestui an, în ianuarie, campania de vaccinare anti Covid-19 din județul Brăila părea că începe în forță. Cel puțin așa arătau lucrurile pe hârtie. Pentru prima etapă, cea destinată imunizării medicilor, vaccinarea s-a făcut în spitalele brăilene.
Cum însă urma etapa a doua (bolnavi cronici și lucrători esențiali) și a treia (populația generală), s-a discutat despre deschiderea a 14 centre de vaccinare în municipiu și județ. În municipiu s-au propus inițial 11 centre, amenajate în mai multe săli de sport din școli și licee, iar în orașele Ianca, Făurei și Însurăței câte un centru. Ulterior, s-a decis să se amenajeze centre în doar șapte săli de sport din municipiu, după cum urmează: Sala de Sport a Școlii Gimnaziale “Mihu Dragomir”, Sala de Sport a Liceului Tehnologic “Anghel Saligny”, Sala de Sport a Școlii Gimnaziale “Mihai Eminescu”, Sala de Sport a Liceului Teoretic “Nicolae Iorga”, Sala de Sport a Școlii Gimnaziale “Mihail Sadoveanu”, Sala de Sport a Liceului Tehnologic “Edmond Nicolau” și Sala de Sport a Școlii Gimnaziale “Nedelcu Chercea”. În centrele respective, activitatea ar fi trebuit să înceapă în 15 ianuarie, odată cu etapa a doua a campaniei de vaccinare. Centrele au fost amenajate rapid de Primăria Brăila, părea că totul e gata, numai că atunci a apărut și prima problemă: sălile de sport nu aveau aviz de la Ministerul Educației pentru schimbarea destinației. A urmat o un “du-te vino” pentru obținerea avizelor, timpul trecea, așa că s-a venit cu varianta înființării de noi centre în clădiri aparțînând Consiliului Județean: Casa Tineretului și Sala Polivalentă. În paralel, peste tot în țară se vorbea de o criză a vaccinurilor, cererea la nivel mondial fiind foarte mare. Totuși, Brăilei i s-au mai alocat două fluxuri de vaccinare, însă acestea nu s-au deschis la Casa Tineretului, ci s-a revenit la varianta școlilor. Astfel, pe 15 februarie s-a deschis un prim centru, cel de la Școală Gimnazială “Mihai Eminescu”. Până la operaționalizarea acestuia, bolnavii cronici și lucrătorii esențiali se vaccinau tot la spitale, mai exact la Spitalul Județean, Spitalul de Psihiatrie și Spitalul Orășenesc Făurei, programările întinzându-se cu lunile. Abia pe 5 martie s-a mai deschis un alt doilea centru, cel din sala de sport a Liceului Tehnologic “Anghel Saligny”.
Iată-ne ajunși la a treia etapă, cea a vaccinării populației generale, care teoretic a început la 1 aprilie. Deși brăilenii se așteptau să se deschidă alte „centre din cartiere”, acest lucru nu se va întâmpla, așa cum ne-au declarat reprezentanții ISU Brăila, cei care se ocupă de comunicarea privind campania de vaccinare. Mai mult, la Spitalul de Psihiatrie nu se vor mai face imunizări pentru populația generală și se pare că nici la Spitalul Județean nu se vor mai face vaccinări pentru mult timp.
Două centre de vaccinare în tot municipiul și unul în județ
Redactorii Obiectiv au vorbit cu prefectul județului, Nicușor Ciocan, pentru a afla care este situația la zi a centrelor și a capacității de vaccinare.
“În momentul de față, în municipiul Brăila sunt două centre active, unul la Școala Gimnazială Mihai Eminescu și unul la Liceul Tehnologic Anghel Saligny. Fiecare are câte patru fluxuri de vaccinare. De asemenea, la Spitalul Orășenesc Făurei se va mai deschide un flux de vaccinare cu Pfizer, pe 13 aprilie”, ne-a declarat prefectul județului.
În ceea ce privește centrul de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Brăila, acolo situația e cu semnul întrebării. Deși ar fi continuat să vaccineze și după încheierea etapei destinate bolnavilor cronici, conducerea unității și-ar fi exprimat dorința ca centrul să se închidă în etapa a treia, așa cum se va întâmplă cu centrul de la Spitalul de Psihiatrie.
“Mai sunt patru fluxuri la Spitalul Județean, dar nu știm cât va mai continua să se facă vaccinarea acolo pentru că spitalul vrea să le închidă și să revină la activitatea sa normală. Noi ne dorim să menținem măcar 1-2 fluxuri acolo, dar rămâne la latitudinea conducerii Spitalului Județean. S-a primit o a doua adresă din partea lor pentru a renunța la vaccinare. La prima solicitare, prin rugămințile pe care le-am adresat în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, doamna manager a acceptat să mai continue vaccinarea. Acum câteva zile s-a primit acea solicitare, iar Direcția de Sănătate Publică a răspuns ca spitalul să mai continue o perioadă vaccinarea. Încă nu am primit răpunsul doamnei director, dar se estimează că se vor închide acele patru fluxuri Pfizer de la Spitalul Județean”, ne-a precizat prefectul Ciocan
Centru de vaccinare, caut medic
Dincolo de ce se va întâmplă cu centrul de la Spitalul Județean, care de la bun început nu ar fi trebuit să rămână deschis pentru etapa a treia, l-am întrebat pe prefectul Brăilei de ce nu pot fi folosite celelalte centre din sălile de sport, scopul amenajării lor fiind imunizarea populației generale. Răspunsul: “Nu sunt medici!”.
“Inițial, numărul de centre de vaccinare pe județ s-a făcut în raport cu numărul populației. Celelalte centre de vaccinare operaționalizate de către Ministerul Educației, în speță cele din sălile de sport din municipiu și județ, care au primit aprobarea pentru schimbarea destinației, nu au putut fi operaționalizate din lipsa personalului. Deci problema cea mare în momentul de față este lipsa medicilor. Nu doresc să se implice! Vorbesc de medici, nu de asistenți medicali. În fiecare centru trebuie să existe un medic. Asta e marea problemă! Și problema cu lipsa medicilor nu o are doar Brăila. Este o problemă generală, numai că sunt anumite orașe care au anumite particularități, cum ar fi că sunt centre universitare și au o facultate de medicină. Sau sunt județe care au mai mulți medici”, ne-a declarat acesta.
Nicușor Ciocan ne-a mai spus că a făcut nenumărate adrese pentru a-i determina pe medici să lucreze în aceste centre, însă singurele răspunsuri primite au fost din partea medicilor din 23 de cabinete individuale. Aceștia s-au arătat dispuși să se implice în campanie prin vaccinarea brăilenilor, însă nu în cadrul centrelor din sălile de sport ci în cabinetele lor medicale.
“La desele intervenții și solicitări pe care le-am făcut, într-un final, s-au primit un număr de 23 răspunsuri afirmative din partea medicilor de familie, deci cabinetelor medicale individuale, care și-au manifestat interesul de a începe să vaccineze în cabinetele lor. În paralel, am făcut solicitare și avem și o adresă din partea Colegiului Medicilor, care a solicitat clarificări suplimentare cu privire la această procedură de vaccinare în cadrul cabinetelor individuale. Direcția de Sănătate Publică n-a putut să răspundă Colegiului Medicilor pentru că acele condiții se vor reglementa ulterior la nivel național. Deci nu s-a putut răspunde punctual în ce condiții se va face vaccinarea, care vor fi dotările centrului, remunerațiile și așa mai departe. Acestea detalii vor fi clarificate ulterior. Probabil în perioada următoare, în funcție de condițiile care vor fi puse pentru vaccinarea în aceste cabinete, vom merge și pe această varianta pentru că medicii și-au manifestat interesul de a vaccina prin cabinetele lor”, ne-a mai spus prefectul.
“Nu există probleme de aprovizionare cu vaccin”
Nicușor Ciocan, prefectul Brăilei, a dorit să pună capăt speculațiilor că motivul pentru care nu se deschid noi centre ar fi că nu există suficiente doze de vaccin.
“Am văzut niște intervenții în presă, chiar recent, că problema ar fi lipsa vaccinurilor. Nu este adevărat! Vaccinuri sunt! Vaccinuri se aduc în funcție de câte solicitări și programări sunt făcute în platformă. Direcția de Sănătate Publică face comanda de vaccinuri și se fac patru transporturi săptămânale de vaccinuri de la centrul regional Constanța. Acestea sunt apoi repartizate în centrele din Brăila, conform solicitărilor și programărilor existente în sistem. Vaccinul nu este o problemă! Câte s-au solicitat, atâtea s-au adus”, ne-a precizat reprezentantul Guvernului în teritoriu.
Mărirea capacității de vaccinare în centrele deja existente, soluția de avarie
Cum noi centre nu se vor deschide, cel puțin nu prea curând, l-am întrebat pe prefect ce se va întâmpla mai departe cu imunizarea populației generale. Acesta ne-a răspuns că se va încerca mărirea capacității de vaccinare în centrele deja existente.
“Mai este încă o variantă în discuție și anume mărirea numărului de vaccinări per flux, de la 60 la 90. Deși acum este doar la nivel de discuție, sperăm să se materializeze cumva într-un răspuns afirmativ. Din ce ne-am interesat se pot face 90 de vaccinări pe zi pe un flux și probabil vom merge pe această variantă”, ne-a spus Nicușor Ciocan.
În ceea ce privește centrul de la Brigada 10 “Geniu”, care ar fi fost propus să imunizeze și populația din etapa a treia, prefectul Brăilei ne-a explicat cum stau lucrurile acolo.
“La Brigada 10 Geniu este un subiect aparte. Centrul îl coordonează Ministerul Apărării Naționale. Acolo se face un număr limitat de vaccinări dar voi avea o discuție cu domnul general de brigadă pentru a vedea cum putem crește capacitatea de vaccinare și brăilenii să poate merge acolo să primească vaccinul”, ne-a specificat acesta.
Apel la medici să se implice în campania de vaccinare
Prefectul Brăilei a făcut un apel la medicii brăileni să se implice în campania de imunizare și astfel să crească ritmul de vaccinare.
“Fac apel la toți medicii din Brăila, care vor și pot, să se implice în tot ce înseamnă proces de vaccinare. Îi așteptăm să se implice pentru că avem nevoie de ei! Măcar medicii de familie. Crescând ritmul de vaccinare, îi vom ajuta și pe medicii din spitale pentru că vor fi mai puține îmbolnăviri de Covid și nu vor mai fi așa aglomerate”, a transmis acesta.
Totodată, Nicușor Ciocan a făcut un apel public și managerului SJU Brăila, dr. Delia Râșnoveanu, să mai țină deschis centrul de vaccinare o perioadă.
“Este un moment critic pentru brăileni și până identificăm alți medici care să operaționalizeze alte fluxuri de vaccinare, aș ruga-o public pe doamna manager să renunțe la idea de a închide cele patru fluxuri de la Spitalul Județean. Și îi rog pe medicii de acolo, pe asistenții medicali, tot personalul, să mai facă un efort”, a fost mesajul reprezentantului Guvernului în teritoriu.
SĂNĂTATE
Boala gravă care se poate transmite de la om la om. Cum se manifestă ciuma pulmonară
Ciuma pulmonară este una dintre cele mai grave forme ale unei boli infecțioase provocate de bacteria Yersinia pestis. Afecțiunea poate evolua rapid, iar întârzierea tratamentului crește riscul de complicații severe și de deces. Deși este rară, boala necesită atenție medicală, mai ales pentru că forma pulmonară se poate transmite de la o persoană la alta în anumite condiții.
Ciuma este asociată adesea cu marile epidemii din trecut, însă bacteria care provoacă boala continuă să existe în anumite populații de animale. În funcție de modul în care se produce infecția și de organele afectate, boala poate lua mai multe forme, dintre care cele mai cunoscute sunt cea bubonică, septicemică și pulmonară.
Cum se transmite ciuma pulmonară
Bacteria Yersinia pestis ajunge cel mai frecvent la oameni prin mușcătura puricilor infectați, care pot transmite agentul patogen de la rozătoare. Există însă și alte mecanisme de infectare, în funcție de forma bolii.
Ciuma pulmonară afectează plămânii și poate apărea fie prin răspândirea infecției în organism, fie în urma inhalării particulelor care conțin bacteria. În această formă, transmiterea între oameni este posibilă prin picături respiratorii eliminate de o persoană infectată, în special în timpul tusei.
Riscul este asociat în principal contactului apropiat cu o persoană bolnavă care prezintă simptome respiratorii. Ciuma pulmonară nu trebuie însă confundată cu infecțiile respiratorii obișnuite, iar existența unui mecanism de transmitere pe cale respiratorie nu înseamnă automat că boala se răspândește la fel de ușor ca gripa.
Care sunt simptomele și când apare pericolul
Manifestările ciumei pulmonare pot apărea după o perioadă scurtă de incubație, iar starea pacientului se poate agrava într-un interval de timp redus.
Printre simptomele care pot apărea se numără febra, frisoanele, durerile de cap, slăbiciunea accentuată și tusea. Pe măsură ce boala evoluează, pot apărea dureri în piept, dificultăți de respirație și spută cu sânge.
În lipsa tratamentului, infecția poate provoca insuficiență respiratorie, septicemie și deces. Din acest motiv, suspiciunea de ciumă pulmonară reprezintă o urgență medicală și impune evaluare rapidă, măsuri de izolare și investigații de specialitate.
Simptomele nu sunt suficiente, singure, pentru stabilirea diagnosticului. Medicii trebuie să țină cont de istoricul expunerii, de contextul epidemiologic și de rezultatele investigațiilor.
Există tratament pentru ciuma pulmonară?
Da. Ciuma este o infecție bacteriană pentru care există tratamente antibiotice eficiente. Administrarea acestora cât mai devreme este esențială pentru creșterea șanselor de supraviețuire.
Tratamentul este stabilit de medici, în funcție de forma bolii și de starea pacientului. În cazul unei suspiciuni de ciumă pulmonară, sunt necesare măsuri rapide pentru protejarea pacientului și reducerea riscului de transmitere către alte persoane.
Cei care au intrat în contact apropiat cu un caz confirmat pot avea nevoie de monitorizare și, în funcție de evaluarea medicală, de tratament preventiv.
Cât de mare este riscul pentru populație
Ciuma rămâne o boală rară, chiar dacă apariția unor cazuri suspecte poate atrage atenția autorităților sanitare și a publicului.
Informațiile publicate în octombrie 2026 despre un caz de pneumonie de cauză necunoscută din Rusia au readus în discuție această infecție. Totuși, un caz investigat nu reprezintă, în sine, dovada unei epidemii de ciumă pulmonară.
Potrivit informațiilor prezentate de Longevity Magazine, situația era monitorizată, iar datele disponibile nu indicau existența unei transmiteri susținute de la om la om.
Pentru populația generală, este important ca informațiile despre asemenea boli să fie interpretate în context și să nu genereze alarmă nejustificată. Prevenția presupune evitarea contactului cu rozătoare bolnave sau moarte și protejarea împotriva puricilor în zonele în care bacteria este prezentă.
Ciuma pulmonară este, așadar, o afecțiune rară, dar gravă, în cazul căreia recunoașterea simptomelor, diagnosticul rapid și administrarea promptă a antibioticelor pot face diferența între viață și moarte.
SĂNĂTATE
Câți pași trebuie să facem zilnic pentru a ne menține sănătoși. Ce beneficii are mersul pe jos
Mersul pe jos poate contribui la sănătatea inimii, la menținerea greutății și la reducerea riscului de diabet. Specialiștii atrag atenția că nu trebuie să atingem obligatoriu 10.000 de pași în fiecare zi, ci să facem mișcare constant, în funcție de starea de sănătate și de condiția fizică.
Mersul pe jos este una dintre cele mai simple metode prin care putem avea mai multă grijă de sănătate, fără abonament la sală și fără echipamente speciale. O plimbare zilnică poate fi integrată ușor în program, fie că alegem să mergem pe jos până la serviciu, să facem cumpărăturile sau să ieșim seara la o plimbare prin cartier.
Beneficiile nu se limitează la consumul de calorii. Practicată regulat, activitatea fizică poate contribui la menținerea sănătății cardiovasculare, la un control mai bun al glicemiei și la îmbunătățirea stării psihice. În plus, mișcarea regulată poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea somnului.
10.000 de pași pe zi sunt obligatorii?
Obiectivul de 10.000 de pași pe zi este cunoscut de mult timp, însă nu reprezintă un prag medical obligatoriu pentru toată lumea. Numărul potrivit diferă în funcție de vârstă, starea de sănătate, nivelul de activitate și condiția fizică.
Pentru persoanele care petrec multe ore pe scaun și fac puțină mișcare, primul pas poate fi pur și simplu creșterea numărului de pași față de nivelul obișnuit. Nu este nevoie să treacă brusc de la câteva mii de pași la 10.000. O creștere treptată, menținută în timp, poate aduce beneficii importante.
Datele analizate de cercetători arată că avantajele pentru sănătate pot apărea și sub pragul de 10.000 de pași. Pentru adulții sub 60 de ani, unele studii au observat că reducerea riscului de deces prematur se plafonează în jurul valorii de 8.000–10.000 de pași pe zi, în timp ce pentru persoanele de peste 60 de ani, intervalul observat este de aproximativ 6.000–8.000 de pași. Aceste valori sunt repere statistice, nu limite individuale.
Cum ajută mersul pe jos organismul
Unul dintre cele mai importante avantaje ale mersului regulat este susținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge. Activitatea fizică poate contribui la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea nivelului colesterolului, reducând riscul unor afecțiuni cardiovasculare.
Mișcarea are un rol important și în prevenirea diabetului de tip 2, deoarece ajută organismul să gestioneze mai bine glicemia. În combinație cu o alimentație echilibrată, mersul pe jos poate sprijini controlul greutății și reducerea excesului de grăsime corporală.
Există beneficii și pentru starea psihică. Activitatea fizică regulată poate reduce simptomele de anxietate, poate îmbunătăți somnul și poate contribui la menținerea capacității de concentrare. În plus, mersul pe jos ajută la întreruperea perioadelor lungi petrecute pe scaun, frecvente în cazul persoanelor care lucrează la birou.
Cât trebuie să mergem pe jos în fiecare zi
Pentru adulți, recomandările internaționale indică cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână. Acest obiectiv poate fi atins, de exemplu, prin plimbări în pas alert timp de 30 de minute, în cinci zile pe săptămână. Cei care nu pot începe direct cu acest program pot împărți timpul în intervale mai scurte și pot crește treptat durata plimbărilor.
Contează și ritmul. Mersul alert, care accelerează respirația fără să împiedice purtarea unei conversații, este o modalitate practică de a crește intensitatea efortului. Totuși, și mersul într-un ritm mai lent este util pentru persoanele sedentare sau pentru cele care nu pot susține un efort mai mare.
Cei care au afecțiuni cronice, probleme de mobilitate sau alte limitări ar trebui să adapteze efortul la capacitățile proprii și, dacă este necesar, să ceară sfatul medicului înainte de a începe un program mai solicitant.
Mersul pe jos poate ajuta la slăbit?
Plimbările regulate pot contribui la scăderea în greutate, însă rezultatele depind și de alimentație, de durata și intensitatea mișcării, precum și de nivelul general de activitate. Creșterea numărului de pași nu garantează, singură, slăbirea dacă aportul caloric rămâne mai mare decât consumul organismului.
Pentru cei care vor să devină mai activi, cea mai bună strategie este să înceapă de la nivelul actual și să își stabilească obiective realiste. O plimbare zilnică, repetată cu regularitate, poate fi mai utilă pe termen lung decât un obiectiv ambițios abandonat după câteva zile.
În cele din urmă, nu există un număr magic de pași care să garanteze sănătatea. Important este să reducem sedentarismul, să facem mișcare în mod constant și să alegem un ritm potrivit propriului organism.
CELE MAI CITITE
