Învățământ
Colegiul Iorga desfăṣoară noi mobilităṭi în cadrul Acreditării Erasmus+. C.L.A. Besançon ṣi Cavilam Vichy aduc Franṭa mai aproape de sala de clasă
Amfiteatrul Colegiului Național “N. Iorga” găzduiește luni, 31 august 2026, un atelier de diseminare a două mobilități desfășurate în perioada 20 iulie – 7 august 2026, în cadrul proiectului Erasmus+, cu numărul de referință 2025-1-RO01-KA121-SCH-000312164.
Patru profesori au participat la programe de formare desfășurate în cadrul Centrului de Lingvistică Aplicată (C.L.A.) Besançon, Universitatea Marie și Louis Pasteur și Cavilam Vichy – Alliance Française.
Mobilitatea europeană a reprezentat o oportunitate de perfecționare profesională și de schimb de experiență, de descoperire culturală și de reflecție asupra unor noi modalități de a face școala mai apropiată de nevoile elevilor. Primul program de formare a fost dedicat domeniului DNL – discipline nonlingvistice și învățământului bilingv, având o durată de 50 de ore. Stagiul a urmărit dezvoltarea competențelor necesare predării unor discipline nonlingvistice în limba franceză și promovarea unei abordări integrate a învățării.
Formarea s-a construit în jurul a patru direcții principale: depășirea granițelor dintre discipline, dezvoltarea unei didactici a plurilingvismului, elaborarea proiectelor interdisciplinare și motivarea adolescenților printr-o pedagogie activă. Profesorii au descoperit metode de predare bazate pe proiect, învățarea prin descoperire, colaborare și abordări constructiviste, precum și modalități de valorificare a documentelor autentice și a resurselor digitale.
O componentă importantă a stagiului a fost elaborarea unor proiecte interdisciplinare, precum cele care au pus în relație limba franceză cu chimia, matematica, geografia și istoria. Astfel de activități pot crea punți între discipline și îi pot ajuta pe elevi să înțeleagă că învățarea nu este împărțită în compartimente izolate, ci reprezintă un proces complex, în care cunoștințele se completează reciproc.
Plurilingvismul și dimensiunea interculturală au ocupat, de asemenea, un loc important în program. Participanții au analizat modalități de integrare a mai multor limbi în procesul de învățare și au identificat strategii prin care elevii pot dezvolta atât competențele lingvistice, cât și deschiderea către alte culturi. Programul a fost completat de ateliere practice dedicate vorbirii în public, precum și de practici ludice și creative.
Exercițiile de prezentare, gestionarea emoțiilor și a tracului, utilizarea vocii și a limbajului nonverbal au contribuit la dezvoltarea abilităților de comunicare. În același timp, activitățile bazate pe joc și creativitate au oferit profesorilor idei pentru lecții mai dinamice, menite să stimuleze atenția, motivația și implicarea elevilor. Cel de-al doilea program de formare a fost dedicat profesorilor de limba franceză și a inclus trei module complementare, axate pe cunoașterea societății franceze, pregătirea examenelor DELF B2 și DALF C1 și pedagogia pozitivă.
Modulul „Să explorăm societatea franceză de ieri până astăzi”, coordonat de profesorul Hervé Pélissier, a oferit participanților posibilitatea de a-și actualiza cunoștințele despre societatea franceză contemporană și de a înțelege transformările acesteia prin raportare la istorie, cultură și actualitate. Articolele de presă, statisticile, afișele, videoclipurile și documentele oficiale au devenit puncte de plecare pentru dezbateri și activități pedagogice care pot fi valorificate ulterior la orele de limba franceză.
Un loc aparte l-a ocupat modulul „Pregătire DELF B2 și DALF C1”. Participanții au analizat descriptorii CECRL, noile grile de evaluare și diferitele tipuri de probe, exersând modalități eficiente de pregătire a elevilor pentru examenele internaționale de limba franceză. Au fost abordate atât competențele de receptare orală și scrisă, cât și cele de producere orală și scrisă. Profesorii au descoperit resurse și strategii pentru organizarea ideilor, argumentare, redactare și gestionarea eficientă a timpului în timpul examenului.
„Pedagogia pozitivă la ore”, modul coordonat de formatorul francez M. Pierré, a pus în centrul procesului educațional starea de bine a elevului. Profesorii participanți au explorat modalități prin care motivația, empatia, încrederea în sine și gestionarea emoțiilor pot deveni componente firești ale orei de limba franceză.
Activitățile practice au inclus exerciții de intercunoaștere și incluziune, jocuri, tehnici de recapitulare a vocabularului, activități de producere orală și instrumente digitale precum LearningApps. Profesorii au reflectat, de asemenea, asupra rolului mediului de învățare, al organizării sălii de clasă și al modului în care formularea instrucțiunilor și adresarea întrebărilor pot influența participarea elevilor.
Dincolo de conținuturile propriu-zise ale cursurilor, mobilitatea Erasmus+ de la Besançon a oferit profesorilor posibilitatea de a lucra într-un context internațional, alături de cadre didactice din diferite țări. Schimburile de experiență, activitățile colaborative și contactul direct cu alte sisteme educaționale au contribuit la îmbogățirea practicii profesionale și la identificarea unor perspective noi asupra educației. Experiența de la Besançon se va întoarce, astfel, în sala de clasă. Cunoștințele și strategiile dobândite pot fi transformate în lecții mai interactive, proiecte interdisciplinare, activități care valorifică plurilingvismul și cultura franceză, precum și în noi modalități de pregătire pentru examenele DELF și DALF.
Pentru Colegiul Național „N. Iorga”, acreditarea Erasmus+ 2023-2027 înseamnă, înainte de toate, investiție în oameni și în educație. Profesorii s-au întors din această experiență cu instrumente noi, cu idei și cu dorința de a le împărtăși elevilor. Iar atunci când formarea profesională se transformă în experiențe de învățare motivante și creative, beneficiile unei mobilități europene depășesc cu mult granițele zilelor petrecute în Franța. Profesorii participanți la mobilități sunt: Luminița Moldoveanu, Tudorița Păstramă, Ionica Stupariu și Elena-Silvia Terpan.
Învățământ
Polițiștii brăileni, discuții interactive cu eleviidin Râmnicelu și Ianca
• miercuri, 18 noiembrie, oamenii legii au desfășurat activități specifice la Școala Gimnazială Râmnicelu, în scopul creșterii gradului de siguranță în rândul copiilor, prevenirea comportamentelor de risc și formarea unui comportament responsabil • polițiștii au abordat teme privind educația rutieră și prevenirea fenomenului de bullying, oferindu-le copiilor informații și recomandări • marți, polițiștii au fost printre elevii din Ianca
Elevii de la Școala Gimnazială Râmnicelu au primit vizita oamenilor în uniformă și au avut discuții interactive pe teme de actualitate. Polițiștii au abordat teme privind educația rutieră și prevenirea fenomenului de bullying, oferindu-le copiilor informații și recomandări.
Miercuri, 18 noiembrie, polițiștii din cadrul Secției 1 de Poliție Rurală Brăila – Postul de Poliție Comunal Râmnicelu au desfășurat la Școala Gimnazială Râmnicelu, județul Brăila, activități informativ-preventive și educative, adresate elevilor din ciclul primar și gimnazial.
”Activitățile au avut ca scop creșterea gradului de siguranță în rândul copiilor, prevenirea comportamentelor de risc și formarea unui comportament responsabil, atât în mediul școlar, cât și în societate. În cadrul întâlnirilor cu elevii din ciclul primar, polițiștii au abordat teme privind educația rutieră și prevenirea fenomenului de bullying, oferindu-le copiilor informații și recomandări cu privire la respectarea regulilor de circulație, adoptarea unui comportament preventiv în trafic, precum și importanța respectului și a comunicării în relațiile cu ceilalți colegi”, ai precizat reprezentanții IPJ Brăila.
De asemenea, în dialogul cu elevii din ciclul gimnazial, au fost prezentate aspecte referitoare la prevenirea violenței, a traficului și consumului de droguri, precum și a consumului de tutun, alcool și băuturi energizante. Polițiștii le-au explicat tinerilor riscurile și consecințele unor astfel de comportamente, încurajându-i să adopte decizii responsabile și să evite influențele negative.
Totodată, elevii au fost încurajați să manifeste încredere în adulții responsabili, să solicite sprijin atunci când se confruntă cu situații dificile și să semnaleze orice comportament care le poate pune în pericol siguranța.
Prin astfel de activități, polițiștii urmăresc dezvoltarea unei relații de încredere între instituția Poliției și comunitatea școlară, precum și consolidarea unui climat de siguranță în unitățile de învățământ.
Mesajul polițiștilor: ”Siguranța copiilor este o responsabilitate comună! Prevenția începe prin informare, educație și implicare!”.
În data de 17 noiembrie, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Brăila – Compartimentul Analiza și Prevenirea Criminalității au desfășurat activități în cadrul Liceului Tehnologic ”Nicolae Oncescu” din Ianca, unde s-au întâlnit cu elevii din ciclul primar pentru o serie de activități dedicate siguranței în mediul școlar.
Prin discuții interactive, cei mici au descoperit cât de importante sunt comportamentele responsabile, respectarea regulilor de siguranță, acceptarea diferențelor, respectul și toleranța față de cei din jur.
Mesajele proiectelor „Școala Siguranței Tedi” și „Fără discriminare” au adus în atenția copiilor valori esențiale pentru un mediu școlar în care fiecare se simte în siguranță, acceptat și respectat.
Învățământ
Școala, între educație și violență. Guvernul anunță măsuri urgente pentru protejarea elevilor
Mai multă pază în școli, consilieri psihologici suplimentari, sancțiuni mai aspre pentru violență și intervenții rapide în situațiile de risc. Sunt câteva dintre măsurile urgente stabilite de Guvernul Niculescu, în contextul incidentelor grave petrecute în ultima perioadă în mediul școlar. Deciziile vizează creșterea siguranței elevilor și prevenirea comportamentelor violente, o preocupare importantă și pentru comunitatea educațională din județul Brăila.
Siguranța copiilor în școli revine în atenția autorităților, după o serie de incidente care au readus în discuție violența din mediul educațional și nevoia unor măsuri mai ferme de prevenire și intervenție. La nivel național, Guvernul a stabilit un pachet de șapte măsuri menite să reducă riscurile și să ofere elevilor, profesorilor și părinților mai multă siguranță. Printre deciziile anunțate se numără suplimentarea personalului de pază, creșterea numărului de consilieri școlari și înăsprirea sancțiunilor pentru comportamentele violente.
Ce măsuri vor fi aplicate în școli
Una dintre priorități este întărirea pazei la intrările în unitățile de învățământ, dar și în interiorul acestora. Planurile de pază vor fi revizuite, iar măsurile de supraveghere și control urmează să fie consolidate. Totodată, autoritățile vor pune în funcțiune un mecanism de reacție rapidă, la care vor participa reprezentanți ai ministerelor Educației, Afacerilor Interne, Sănătății și Muncii, precum și ai altor instituții cu atribuții în domeniu. Scopul este ca situațiile de risc să fie identificate și gestionate într-un timp cât mai scurt.
O altă direcție importantă vizează sprijinul psihologic acordat copiilor. Guvernul urmărește creșterea numărului de consilieri școlari și pregătirea profesorilor pentru a recunoaște din timp semnele unor comportamente violente sau ale unor posibile procese de radicalizare în rândul elevilor. Pachetul include și sancțiuni mai severe pentru actele de violență comise în școli, indiferent dacă victimele sunt elevi sau cadre didactice.
În paralel, vor fi analizate modificări legislative privind deținerea și introducerea în unitățile de învățământ a obiectelor interzise.
Nu în ultimul rând, autoritățile pregătesc o campanie media prin care să fie încurajate comportamentele responsabile și descurajată violența în rândul copiilor și adolescenților.
Aproape 39.000 de copii și elevi în școlile din Brăila
Miza acestor măsuri este cu atât mai importantă cu cât, în județul Brăila, sistemul de învățământ cuprinde aproximativ 39.000 de copii și elevi, înscriși în cele 90 de unități de învățământ cu personalitate juridică.
Potrivit datelor furnizate de reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Brăila, rețeaua educațională locală cuprinde aproximativ 6.200 de preșcolari și 330 de antepreșcolari. Lor li se adaugă 11.600 de elevi în învățământul primar, 9.300 în cel gimnazial, aproximativ 9.200 de liceeni și circa 1.000 de tineri înscriși în învățământul profesional.
Potrivit reprezentanților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila, în anul școlar 2025–2026 au fost înregistrate 40 de sesizări de abuz asupra copiilor în mediul școlar. De la începutul actualului an școlar și până în prezent, alte șapte astfel de situații au ajuns în atenția instituției.
Dincolo de cifre, aceste date arată dimensiunea responsabilității pe care o au autoritățile și conducerile școlilor în asigurarea unui mediu sigur pentru fiecare copil. Prevenirea violenței nu înseamnă doar pază la intrarea în unitățile de învățământ, ci și atenție la comportamentul elevilor, sprijin psihologic și o colaborare reală între profesori, părinți și instituțiile abilitate.
Pentru anul școlar 2026–2027, siguranța în școli rămâne, astfel, o temă esențială, iar aplicarea măsurilor anunțate la nivel național va trebui să țină cont și de realitățile din fiecare județ, inclusiv de nevoile unităților de învățământ din Brăila.
Urmează consultări cu profesorii, elevii și părinții
Pachetul de măsuri a fost stabilit în cadrul unei ședințe de lucru la care au participat reprezentanți ai mai multor ministere, printre care Educația, Afacerile Interne, Justiția, Munca și Sănătatea.
Premierul a subliniat că autoritățile au obligația de a asigura protecția celor aproape trei milioane de elevi care învață în aproximativ 6.000 de unități școlare din România, în contextul înmulțirii incidentelor grave.
În perioada următoare, grupul de lucru va fi coordonat de ministrul Educației și Cercetării, iar săptămâna viitoare sunt programate discuții cu reprezentanții profesorilor, elevilor și părinților. Consultările vor avea ca obiectiv revizuirea urgentă a Planului Național de Prevenire și Combatere a Violenței în Școli.
Rămâne de văzut cât de repede vor fi puse în practică aceste măsuri și în ce fel vor ajunge ele să schimbe concret atmosfera din școli. Pentru miile de familii din Brăila, ca și din restul țării, siguranța copiilor la școală nu este doar o promisiune administrativă, ci o nevoie de zi cu zi.
Ce urmează după consultări
Printre măsurile aflate în discuție, premierul a amintit asigurarea bazei unităților de învățământ, implicarea mai activă a specialiștilor în servicii sociale și a poliției locale. El a precizat că, pe baza propunerilor din consultări, Guvernul va elabora un plan integrat pentru creșterea siguranței în școli, cu responsabilități clare pentru toți cei implicați, și că așteaptă cu interes raportul ședinței.





















