Cine salvează Conacul Orezeanu?

Conacele sau palatele construite în vremurile demult apuse ale nobililor de altădată reprezintă mină de aur pentru moștenitorii sau, după caz, cumpărătorii din zilele noastre care le restaurează și știu să le pună în valoare.

În alte județe sunt numeroase exemple de astfel de clădiri cu arhitectură impresionantă ajunse rapid în topul atracțiilor turistice, după ce au fost salvate din ruină și readuse la viață. Adevărate industrii înfloresc în jurul unor astfel de clădiri – festivaluri, decoruri de film – iar investițiile făcute în reabilitare sunt recuperate rapid, în beneficiul investitorilor dar și a comunităților învecinate.

Și în județul Brăila există astfel de clădiri cu mare potențial turistic. Din păcate, până acum au rămas abandonate în bătaia de joc a vremurilor și în ghearele hoților care le-au distrus cărămidă cu cărămidă, ruinându-le și frumusețea și valoarea. În ultima perioadă, autoritățile județene și comunale au realizat potențialul unor astfel de imobile, căutând soluții pentru a le salva și a le introduce în circuitul turistul.

Un exemplu pozitiv este Palatul Șuțu de pe raza comunei Șuțești, care, după cum v-am mai informat în cotidianul nostru, are o șansă reală de a fi reabilitat, după ce Primăria localității, cu sprijinul Consiliului Județean, este pe cale să primească o finanțare europeană în acest scop, prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027. Acest lucru este posibil deoarece imobilul a intrat în proprietatea Primăriei, care l-a cumpărat de la un moștenitor al familiei Șuțu. Astfel, în urmă cu patru ani, Primăria a achiziționat Palatul Șuțu, împreună cu terenul aferent de 8.000 mp, contra sumei de 80.000 lei, de la o persoană fizică de naționalitate italiană.

Potrivit primarului Costică Dobre, încă de atunci au fost demarați pașii necesari pentru restaurarea palatului: Plan Urbanistic Zonal, expertize tehnice și energetice, studiu de fezabilitate, certificat de urbanism și obținerea în mare parte a avizelor necesare. Investiția este estimată la 4 milioane de euro, iar vestea bună este că reabilitarea Palatului Șuțu se află pe lista proiectelor care au prioritate la finanțare pe programul amintit mai sus, fiind șanse mari să fie semnat un contract în acest sens cu Agenția Regională de Dezvoltare Sud-Est.

”Intenția este aceea de a reabilita palatul. Adică să îl aducem la starea lui inițială, cum a fost gândit de Prințul Șuțu, acum aproape 200 de ani. Așa cum probabil că ați văzut, este un parc acolo, astfel că baza sportivă existentă în zonă, o vom muta în altă locație și acolo va fi amenajat spațiul după cum a fost gândit de Prințul Șuțu. Adică facem parcul și reabilităm palatul. Palatul va fi cu circuit public. Avem o mențiune în ghidul pe baza căruia aplicăm: condiția să asigurăm 10% din finanțarea pentru cheltuielile care vor fi acolo. De exemplu, dacă noi vom avea cheltuieli de întreținere de 10.000 lei, trebuie să avem 10% din venituri proprii. Deci după restaurare va fi intrare cu bilet. Dar facem asta doar pentru întreținere. Avem o istorie întreagă acolo! Interesant este și că prințul a avut hrube pe sub palat, ca în caz de război să poată fugi spre Buzău. Sunt și acum acolo, dar zidite. Vom vedea dacă vor putea fi vizitate. Avem un protocol cu Muzeul Brăilei care va face supraveghere pe toată durata construcției. Dacă se găsește ceva în momentul intervențiilor, dânșii vor analiza situația”, ne-a declarat, recent, primarul Costică Dobre.

”Toate personalitățile României din acele vremuri veneau la Conacul Orezeanu”

Din păcate, dacă Palatu Șuțu are o șansă reală ca în câțiva ani să înceapă să atragă turiști din toată țara, nu același lucru se poate spune despre Conacu Orezeanu, o altă clădire cu arhitectură impresionantă care ar fi putut fi o adevărată perlă a Bărăganului dacă primea atenția necesară.

Fostul conac, aflat pe raza comunei Traian, nu poate beneficia însă de o investiție reală în reabilitare deoarece primăria localității nu reușește să-l preia în proprietate, pentru a-l putea înscrie într-un program de finanțare, așa cum a procedat Primăria Șuțești cu palatul Șuțu. Asta deoarece actualii proprietari, moștenitori ai familiei Orezeanu, sunt greu de găsit. Primarul comunei Traian, Nicușor Abăseacă, ne-a spus că a reușit să ia legătura cu unul dintre moștenitori, care se află în București, însă acesta are doar o cotă parte mică din proprietate, ”grosul” aflându-se în posesia celorlalți moștenitori, care sunt în străinătate, greu de găsit.

”Am vorbit cu moștenitorul din București și sperăm ca, prin intermediul lui, să îi contactăm și pe ceilalți, care dețin cea mai mare parte a proprietății și care se află prin Elveția din câte am înțeles. Poate ne înțelegem cu ei, să cedeze primăriei fostul conac, ca să ne putem ocupa de reabilitarea lui”, ne-a declarat primarul Abăseacă. Întrebat dacă Primăria Traian ar fi dispusă să cumpere conacul de la actualii proprietari, în cazul în care aceștia nu ar fi dispuși să îl doneze, edilul ne-a spus că, dacă suma ar fi prea mare, e puțin probabil ca achiziția să poată fi făcută doar cu bani de la bugetul local. ”Noi sperăm la o donație, că oricum acea proprietate e abandonată de ani de zile. Dacă se pune problema unei achiziții cu bani și se cere o sumă mare, poate ne ajută și Consiliul Județean”, spune primarul.

Problema cu conacul Orezeanu este că timpul nu prea mai are răbdare cu toate procedurile birocratice ce trebuie parcurse până la reabilitarea propriu-zisă. Clădirea se ruinează pe zi ce trece, iar ziduri care până mai ieri erau în picioare, azi sunt năruite efectiv și cărămizile – atâtea câte au scăpat din mâinile hoților – zac împrăștiate pe locul unde odinioară erau podelele cu parchet de lux. În ritmul acesta, nu va mai dura mult până când întreaga clădire se va transforma într-un morman de moloz. Un sfârșit trist pentru o adevărată perlă a arhitecturii de început de secol XX, care odinioară atrăgea ca un magnet protipendada de la București!

„Lângă comuna brăileană Traian, se pot vedea și astăzi ruinele unui conac boieresc renumit în perioada interbelică. Toate personalitățile României din acele vremuri veneau la Conacul Orezeanu, să participe la partide de vânătoare, serate, baluri și alte petreceri. Familia boierului Orezeanu i-a avut ca invitați aici, printre alte nume sonore, pe fostul ministru de externe Nicolae Titulescu și pe fostul prim-ministru Armand Călinescu”, explică muzeograful arheolog Viorel Stoian, șeful Secției Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”, pe care l-am mai citat într-un articol pe această temă, publicat în urmă cu doi ani.

Potrivit sursei citate, conacul de la Traian a fost construit la începutul secolului XX, în preajma anului 1908, de moșierul Filip Orezeanu, care avea moșii în mai multe județe ale României, inclusiv la Brăila. Clădirea ieșea în evidență prin stilul arhitectonic impresionant și prin decorațiunile ceramice de pe zidurile exterioare, având destinația de casă de vacanță a familiei Orezeanu. Camerele spațioase ale conacului aveau sobe de porțelan și mobilier de lux, iar în grajdurile boierești erau cai de rasă pentru plimbările membrilor familiei dar și ale oaspeților.

Vara, oaspeții sosiți la Conacul Orezeanu de la Traian se puteau răcori într-o piscină de dimensiuni generoase. Tot aici, exista o cramă amenajată într-o movilă de pământ și un pavilion din fier forjat unde se puteau purta discuții, la o cafea sau un pahar de vin nobil. Curtea conacului boieresc, care se întindea pe aproape 4 hectare, arăta mai degrabă a grădină englezească, cu fântână arteziană și specii de plante exotice aranjate impecabil în jardiniere de piatră în formă de lalele, după moda apuseană.

Acum, totul e ruină, dar urmele luxului de altădată încă sunt perfect vizibile. Vechea piscină e pe poziție, aproape intactă, mărturie a calității betonului din care a fost realizată. Și movila sub care se afla crama încă e la locul ei, chiar dacă zidurile din interior s-au prăbușit. Fântâna arteziană are și ea bazinul parțial distrus, iar locul plantelor nobile din vechea grădină englezească e luat acum de scaieții care au năpădit toată curtea, așa cum locul proprietarilor cu obraz subțire și educație aleasă a fost luat cu japca de ruși, în timpul războiului, și de comuniștii pe care aceștia i-au adus la putere.

„Declinul a început atunci când conacul a fost sechestrat de armata rusă, care și-a amenajat aici un punct strategic de observație, dată fiind apropierea de calea ferată. În acele vremuri, familia Orezeanu și-a luat tot ce era mai ușor de transportat și a fugit în străinătate. Conacul a început să decadă după naționalizare și s-a degradat treptat până la distrugerea, aproape completă, din zilele noastre”, precizează muzeograful Viorel Stoian.

După ce a fost confiscat de comuniști („expropriere”), Conacul Orezeanu a devenit sediul unei Stațiuni de Mașini Agricole (SMA) iar după 1989 a fost preluat de SC Agromec SA, urmașa SMA-ului de la Traian. Cam tot atunci, în anul 1992, un urmaș al boierului Orezeanu, Ion Cristescu Orezeanu, stabilit în Elveția, a revendicat conacul și 170 de hectare din zona comunei Traian. După decesul acestuia, au apărut mai mulți moștenitori care au revendicat în continuare conacul și terenurile. Retrocedat într-un târziu, dar fără anexe și fără cele câteva sute de hectare pe care le revendicaseră urmașii marelui proprietar Orezeanu, conacul de la Traian a fost abandonat, iar procesul de degradare continuă nestingherit.