Ce-i bun și ce-i rău la Spitalul Județean

Nu este doar medic ci și inginer, cu un CV impresionant în comparație cu ceilalți directori care s-au aflat de-a lungul anilor la cârma Spitalului Județean de Urgență!

Într-un interviu acordat ziarului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, dr. Dorel Bratu vorbește, fără ocolișuri, despre maniera cel puțin controversată în care a fost condus SJU în condițiile în care, încă de pe vremea când Gheorghe Bunea Stancu era șeful CJ Brăila, s-au investit sume uriașe în dotări. Ca să nu mai vorbim că în toate mandatele actualului președinte al CJ, Francisc Chiriac, cea mai mare unitate spitalicească a județului Brăila a beneficiat de o atenție deosebită. Cu toate acestea, pacienții sunt extrem de nemulțumiți, iar lipsa acută a medicilor și timpii lungi de așteptare la UPU sunt realități de necontestat. Ce perspective are un medic tânăr la Brăila, cum au stat nefolosite ani în șir aparate moderne, de ce apar probleme în  de aprovizionarea cu medicamente și multe altele sunt subiecte abordate de managerul SJU.

– În ultima ședință a Consiliului Județean Brăila ați declarat în fața consilierilor că ați fost impresionat de dotările Spitalului județean și chiar ați enumerat o parte. În acest context, aceste noi dotări sunt folosite la capacitate? Toate?

– Vă mulțumesc pentru întrebare! Îmi mențin afirmația făcută în fața consilierilor județeni și anume că dotările făcute prin CJ, de care dispune spitalul, în prezent, sunt într-adevăr impresionante și reprezintă un salt calitativ major pentru asistența medicală din județul nostru. Referitor la utilizarea acestora, este important să facem o distincție între disponibilitate și capacitate maximă dintr-o perspectivă medicală. În medicină, utilizarea echipamentelor nu funcționează ca într-o linie de producție industrială. Utilizarea lor este dictată strict de nevoile clinice ale pacienților și de protocoalele medicale de siguranță. Echipamentele esențiale (precum cele de diagnostic imagistic, aparatura de monitorizare din ATI sau dotările din blocurile operatorii) sunt utilizate la un volum ridicat, acoperind întreaga cerere venită din partea pacienților noștri.

Gradul de utilizare al fiecărui echipament este optimizat permanent, dar acesta depinde de:

• – necesitatea medicală – nu supunem pacienții la investigații doar pentru a folosi aparatura, ci doar atunci când tabloul clinic o impune;

– resursa umană – lucrăm continuu pentru a asigura personalul specializat necesar care să opereze aceste tehnologii de aproape ultimă generație;

– mentenanță – orice echipament medical performant necesită perioade de calibrare și mentenanță preventivă pentru a garanta siguranța actului medical.

Totuși, onestitatea față de cetățeni mă obligă să menționez că am identificat și situații inacceptabile pe care le corectez acum. Spre exemplu, am descoperit în inventarul spitalului un angiograf achiziționat încă din anul 2014, care nu a fost pus niciodată în funcțiune de la acea dată. Este o resursă medicală de înaltă performanță care a stat neutilizată timp de un deceniu. În acest moment, am dispus o evaluare tehnică a acestuia și facem toate demersurile legale și administrative pentru a-l operaționaliza. Obiectivul meu este ca nici o investiție din bani publici să nu mai stea sub lacăt, ci să fie pusă în serviciul direct al pacienților.

În concluzie, obiectivul meu ca manager este ca aceste investiții să fie folosite optim. Ne asigurăm că nici un pacient care are nevoie de aceste dotări nu este refuzat și că tehnologia este pusă în valoare prin expertiza medicilor noștri. Suntem într-un proces constant de monitorizare a fluxurilor pentru a crește accesibilitatea pacienților la aceste dotări moderne.

Mesaj pentru medicii care aleg să vină la noi:  ”La Brăila nu sunteți doar un nume pe o listă de gardă”

– Spitalul județean are nevoie de medici! La acest moment, de ce ar trebui să aleagă Brăila? Ce facilități primesc?

– Este o realitate că sistemul sanitar românesc se confruntă cu o criză de personal, dar la Brăila am transformat această provocare într-o prioritate de management. De ce să aleagă un medic Spitalul Județean de Urgență Brăila? Răspunsul are trei piloni:

– tehnologie de ultimă generație, suntem un spital în plină modernizare: un medic tânăr sau un specialist dorește să practice medicina la standarde europene. Așa cum am menționat, avem dotări impresionante – de la aparatură de imagistică performantă până la investiții masive în blocurile operatorii. Inclusiv acel angiograf pe care l-am găsit neutilizat va deveni un instrument de lucru activ. Oferim medicilor contextul în care să își exercite profesia fără frustrarea lipsei de echipamente;

– facilități concrete și sprijin logistic: un medic are nevoie de stabilitate pentru a se concentra pe actul medical. În colaborare cu Consiliul Județean Brăila, oferim locuințe în chirie pentru medici sau sprijin în identificarea unor soluții de cazare. Voi propune Consiliului Județean Brăila să ia în calcul acordarea unor facilități gen decontarea transportului pentru medicii care fac naveta, precum și acordarea anumitor avantaje financiare (primă de instalare și alte bonificații);

– dezvoltare profesională și echilibru: Brăila oferă un volum de cazuistică diversificat, esențial pentru evoluția carierei. Totodată, orașul nostru oferă un cost al vieții mai scăzut față de marile centre universitare, o comunitate primitoare și o poziție geografică strategică.

Mesajul meu pentru medici este simplu: La Brăila nu sunteți doar un nume pe o listă de gardă. Sunteți parteneri în reconstrucția unui sistem medical de elită, aveți acces la tehnologie și beneficiați de tot sprijinul meu administrativ pentru a vă desfășura activitatea în condiții de demnitate și respect.

– Cu ce spitale vă ”bateți” în regiunea de Sud-Est a României? Aveți idee cu ce facilități vin aceste unități medicale pentru a atrage medicii?

– Termenul de ”bătaie” este poate puțin cam dur pentru un domeniu în care misiunea noastră comună este salvarea de vieți, dar, într-adevăr, există o competiție reală pentru resursa umană. În regiunea de sud-est, ne uităm cu respect, dar și cu ambiție, către centre precum Galați (fiind centru universitar) și Constanța. De asemenea, județe precum Buzău, Tulcea sau Vrancea sunt foarte active în atragerea medicilor. Cunosc faptul că la Buzău se acordă stimulente financiare medicilor nou angajați în Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, cu prioritate în secțiile deficitare ale unității medicale, la nivelul a două salarii (este vorba despre cel minim brut lunar pe țară) pentru o perioadă de 6 luni de la data angajării cu condiția ca medicii să semneze un angajament că vor desfășura activitatea în spital cel puțin doi ani, în caz contrar vor fi obligați la restituirea stimulentelor financiare acordate și încasate.

Dacă facilitățile logistice (casă, masă, bani) tind să se egalizeze la nivel național, diferența la Brăila o face mediul de lucru și debirocratizarea. Într-un centru universitar mare, un medic tânăr poate aștepta ani de zile până să primească acces la o tehnologie de vârf sau să coordoneze o echipă. La Brăila, dacă ești un specialist ambițios, primești ”cheile cabinetului” și susținerea mea totală imediat. Exemplul angiografului este elocvent: căutăm oameni care să pună în funcțiune tehnologia, nu să o țină sub inventar. Construiesc o cultură organizațională în care medicul este partenerul managerului. Nu ne batem doar în ziduri și aparate, ci în respectul față de timpul și cariera specialistului.

Oferim posibilitatea de a profesa în specialitate, având autonomie profesională pe care în marile centre o obții mult mai greu.

– Ați reușit să ”stabilizați” secția de Pediatrie! De unde sunt medicii noi, ce vârstă au, când îi putem cunoaște și prezenta brăilenilor?

– Meritul aparține în totalitate șefului secției Pediatrie, respectiv al doamnei medic primar Pîrlog Georgescu Geanina. Prin eforturile dumneaei s-a reușit aducerea unor medici tineri dedicați profesiei, care să facă gărzi în secția de Pediatrie. La următoarea dvs. vizită în spital vă invit să discutați cu acești minunați medici, direct în Secția de Pediatrie situată în corpul C al spitalului.

”Atunci când ești în durere, fiecare minut de așteptare pare o oră”

– Mulți pacienți se plâng de timpul de așteptare la UPU. Tot deficitul de medici a fost întotdeauna problema. Cum stați acum?

– Aceasta este o problemă care mă preocupă zilnic și înțeleg perfect frustrarea pacienților sau a aparținătorilor. Atunci când ești în durere, fiecare minut de așteptare pare o oră. Totuși, trebuie să fim foarte clari în a explica cum funcționează un serviciu de urgență, pentru a gestiona corect așteptările.

În UPU nu se intră în ordinea sosirii, ci în ordinea gravității. Există codurile de culori: Roșu (stop cardio-respirator, traumă majoră – intervenție imediată) și Galben (risc de agravare rapidă). Pacienții de pe codurile Verde, Albastru sau Alb (cazuri care nu pun viața în pericol imediat) sunt cei care, din păcate, așteaptă cel mai mult. Dacă în timp ce un pacient cu o problemă minoră așteaptă, este adusă o victimă dintr-un accident rutier, echipa medicală se concentrează instantaneu pe salvarea vieții acelei persoane.

O mare parte din aglomerația de la UPU este cauzată de faptul că mulți cetățeni vin aici pentru afecțiuni care ar putea fi tratate de medicul de familie sau în ambulatoriul de specialitate (policlinică). Aproximativ 80% dintre prezentări sunt cazuri de cod albastru și alb. Această presiune sufocă sistemul și crește timpii de așteptare pentru toată lumea.

Ce facem concret pentru a îmbunătăți situația? Depunem eforturi constante pentru a atrage medici urgentiști, astfel încât să putem acoperi mai multe linii de gardă și să scurtăm timpii de așteptare a pacienților. La UPU situația încadrării cu medici este de aproape 50%, avem 9 medici din 19, deci avem nevoie ca de aer de medici în UPU. Lucrăm la îmbunătățirea modului în care personalul de la triaj comunică cu cei din sala de așteptare, astfel încât pacienții să fie informați constant despre stadiul în care se află.

Vreau să îi asigur pe brăileni că nicio secundă de așteptare nu este cauzată de indiferență, ci de necesitatea de a prioritiza cazurile critice. Prioritatea noastră este ca nimeni să nu plece din UPU fără un diagnostic corect și un tratament adecvat.

– Multe spitale din țară se plâng de specialiști în secțiile de Neurologie. Brăila cum stă la acest capitol, având în vedere AVC-urile tot mai frecvente și de la vârste tot mai scăzute?

– Aveți perfectă dreptate, neurologia, ca și cardiologia, este astăzi unul dintre cele mai fierbinți puncte de pe harta medicală a României. Din păcate, vedem tot mai des pacienți tineri, la 40-50 de ani, care suferă accidente vasculare cerebrale, ceea ce pune o presiune imensă pe specialiștii noștri. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, secția de Neurologie funcționează la o capacitate care ne permite să gestionăm urgențele, dar, ca orice spital județean mare, resimțim nevoia de a ne consolida echipa. Nu ne ascundem după deget: deficitul de neurologi este o problemă națională, dar noi am reușit să menținem liniile de gardă active prin efortul supraomenesc al medicilor pe care îi avem deja și cărora le mulțumesc public.

Cea mai mare realizare pe care vrem să o consolidăm este capacitatea de a efectua tromboliza intravenoasă (procedura care poate dizolva cheagul de sânge și poate salva pacientul de la paralizie dacă se intervine în primele 4-5 ore). Avem specialiști care stăpânesc această tehnică.

Suntem în dialog constant cu medici rezidenți aflați în ultimii ani de pregătire. Brăila nu este ”descoperită” pe neurologie, dar suntem într-o alertă continuă pentru a atrage noi specialiști. Siguranța pacientului cu AVC este o prioritate zero, pentru că știm că în aceste cazuri, succesul depinde de o echipă completă și de o intervenție ultra-rapidă.

Despre medicamente: ”Am găsit o situație care explică multe dintre nemulțumirile justificate ale pacienților”

– Concret, în Ambulatoriul  Spitalului Județean cum pot face pacienții programări la anumiți medici?

– Accesul la medicii specialiști din Ambulatoriul (Policlinica) spitalului trebuie să fie cât mai simplu și civilizat. Lucrăm pentru a diversifica metodele de programare, astfel încât să venim în întâmpinarea tuturor categoriilor de vârstă. În acest sens am în proiect o nouă versiune a site-ului spitalului www.spitaljudeteanbraila.ro, astfel încât pacientul să vadă în timp real disponibilitatea fiecărui medic, pe specialități, și să își poate alege ora potrivită fără a mai sta la coadă sau la telefon. Este o metodă transparentă și disponibilă 24/7. Pentru cei care preferă interacțiunea directă sau nu au acces la internet, avem linii telefonice dedicate pentru cabinetele din Ambulatoriu, sau direct prin centrala spitalului 0239/692222. Rămâne valabilă și varianta clasică, prin prezentarea la ghișeul de recepție al Ambulatoriului, în intervalul orar de funcționare.

Pentru ca programarea să fie validată și consultația să fie gratuită (decontată de Casa de Asigurări), reamintesc pacienților că au nevoie de:

– Biletul de trimitere de la medicul de familie sau de la un alt medic specialist.

– Cardul de sănătate activ.

– Actul de identitate.

Un sfat pentru pacienți: vă recomand  să vă programați din timp, mai ales pentru specialitățile foarte solicitate. Obiectivul meu este să reduc aglomerația de pe holurile policlinicii și să se respecte ora programării, astfel încât actul medical să se desfășoare într-un mediu calm și profesionist.

– Sunt medicamente in spital?

– De la preluarea mandatului și până în prezent realizez o analiză (care este în curs de finalizare) a modului în care a fost administrat spitalul și trebuie să fiu onest: am găsit o situație care explică multe dintre nemulțumirile justificate ale pacienților. Din păcate, vorbim despre o gestionare care a tratat uneori simptomele, nu cauzele problemelor.

Problemele de aprovizionare cu medicamente pe care le-am găsit nu au fost întotdeauna cauzate de lipsa fondurilor, ci de o proastă planificare și o comunicare deficitară între secții, farmacia spitalului, serviciul achiziții și director economic. Un management pasiv a permis ca stocurile să ajungă aproape de limita critică. Lucrez acum la schimbarea întregului sistem de comenzi, pentru a trece de la ”reacție la criză” la aprovizionare predictibilă.

Nu am venit aici să pierd timpul uitându-mă doar în oglinda retrovizoare, dar pentru a construi trebuie să înțelegem de ce s-a bătut pasul pe loc. Mandatul meu este despre asumare și deblocare. Orice procedură greșită a fostei conduceri este acum sub lupă și este corectată. Brăilenii nu mai pot aștepta încă 10 ani ca un aparat să fie pornit sau ca un medicament de bază să fie disponibil în dulapul de pe secție.

”Empatia reprezintă ”ambalajul” uman al profesionalismului”

– Cât la sută dintr-un act medical reușit în ochii pacienților se datorează empatiei medicului și cât profesionalismului? Credeți că este nevoie de mai multă empatie?

– Fără profesionalism, empatia este insuficientă. Pacientul vine la spital pentru a fi vindecat. Competența medicului, acuratețea diagnosticului și precizia tratamentului reprezintă 100% din baza tehnică. Putem fi cei mai amabili oameni din lume, dar dacă nu avem rigoare profesională, nu ne îndeplinim misiunea de a salva viața. Totuși, în ochii pacientului, actul medical nu se termină la rețetă. Boala aduce cu sine frică, vulnerabilitate și incertitudine. Aici intervine empatia, care reprezintă ”ambalajul” uman al profesionalismului. Un medic empatic transformă un pacient speriat într-un partener în procesul de vindecare. Studiile arată că un pacient care are încredere în medicul său și se simte ascultat are o complianță mai mare la tratament și, implicit, șanse mai bune de recuperare.

Este nevoie de mai multă empatie? Sincer? DA. Întotdeauna este loc de mai bine la acest capitol. Trebuie să recunoaștem că sistemul public de sănătate a suferit mult timp de o ”răceală” instituțională. Burnout-ul medicilor, numărul mare de pacienți și birocrația au dus uneori la o robotizare a actului medical.

Viziunea mea pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila este să reumanizăm relația medic-pacient. Îmi doresc ca pacienții să simtă nu doar că avem cele mai bune aparate, ci și că sunt văzuți, auziți și respectați ca oameni. Profesionalismul aduce vindecarea corpului, dar empatia aduce liniștea necesară pentru a trece prin boală. Cele două nu sunt opționale, sunt complementare.