Politică
EXCLUSIVITATE | Ministrul Muncii, plan bun pentru tinerii fără ocupație
• social-democratul Petre-Florin Manole a avut inițiativa unei Ordonanțe de Urgență care va stimula atât angajarea tinerilor, cât și implicarea angajatorilor • astfel, tinerii care accesează primul loc de muncă pe durată nedeterminată, vor primi o primă de stabilitate, neimpozabilă, în cuantum total de 27.000 lei • ordonanța se adresează și altor categorii vulnerabile • în același act normativ, și angajatorii vor primi stimulente • condițiile care trebuie îndeplinite de beneficiarii acestor stimulente precum și argumentele adoptării în regim de urgență a Ordonanței de Guvern, le prezentăm mai jos
La inițiativa social-democratului Petre-Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Ordonanță de Urgență se modifică și completează Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Mai precis, este vorba despre adoptarea unor măsuri care, simultan, vor genera interes crescut de angajare în cazul tinerilor de sub 30 de ani, dar și oportunități pentru angajatorii din sectoarele deficitare, în condițiile în care de la an la an crește ”importul” de forță de muncă din afara UE.
”Necesitatea modificării și completării cadrului normativ rezultă atât din angajamentele asumate de România prin Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021–2027, în concordanță cu recomandările specifice de țară formulate de Comisia Europeană, cât și din obiectivele asumate prin Programul de guvernare referitoare la promovarea ocupării durabile și la consolidarea mecanismelor de incluziune socială”, susține ministrul Muncii. ”Solidaritatea nu este doar un cuvânt. Este o obligație. Iar prin aceste măsuri, ne asumăm responsabilitatea de a proteja demnitatea și siguranța celor mai vulnerabili”, ne-a declarat Petre – Florin Manole. Sursa citată punctează că Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021 – 2027 prevede, între direcțiile sale de acțiune, creșterea gradului de ocupare a persoanelor vulnerabile și a tinerilor NEET (persoane cu vârsta între 15-29 de ani care nu sunt încadrate profesional, nu urmează nicio formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională-n.n), precum și consolidarea rolului economiei sociale în integrarea acestora. Brăileanul Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, fost premier al României, fost ministru al Economiei salută măsurile de sprijin propuse de ministrul Muncii, în concordanță cu pachetele de solidaritate și redresare economică susținute în coaliție de social-democrați. ”Am spus-o și-o repet: fără ele, România riscă instabilitate socială și blocaj economic”, poziție susținută implicit și de ultimele declarații ale lui Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, care a avertizat că ne aflăm pe o ”gheață subțire”.
Introducerea unei prime de stabilitate pentru tinerii NEET
Astfel, se instituie o primă de stabilitate destinată tinerilor NEET care accesează primul loc de muncă pe durată nedeterminată, în cuantum total de 27.000 lei, acordată în două tranșe: 1.000 lei lunar în primele 12 luni și 1.250 lei lunar în următoarele 12 luni.
Prima este neimpozabilă, nu se datorează contribuții sociale obligatorii, și se acordă proporțional cu menținerea raportului de muncă, constituind astfel un stimulent direct pentru integrarea și fidelizarea tinerilor pe piața muncii.
”Introducerea primei de stabilitate va contribui semnificativ la reducerea șomajului în rândul tinerilor NEET, categorie care, potrivit datelor Eurostat, înregistra o rată a șomajului pentru grupa de vârstă 15-29 ani de 18,5% în trimestrul II al anului 2025”, a explicat ministrul Muncii.
Alte categorii de persoane vulnerabile
Așa cum rezultă din proiectul de OUG se lărgește sprijinul pentru persoane vulnerabile astfel:
- mame cu cel puțin 3 copii în întreținere, până la împlinirea vârstei de 18 anipersoane care au executat o pedeapsă privativă de libertate, o măsură educativă sau alte măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciareșomeri cu vârsta de peste 50 de ani
Conform reglementărilor în vigoare, șomerii de lungă durată sunt persoanele aflate în șomaj mai mult de 12 luni (pentru cei cu vârsta de peste 25 de ani) sau mai mult de 6 luni (pentru tinerii între 16 și 25 de ani).
Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv cele care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, trebuie să se înregistreze la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și să își reînnoiască cererea la intervale de șase luni, pentru a-și păstra eligibilitatea în vederea medierii și consilierii profesionale. Serviciile prevăzute de lege care conduc lacreşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă constau în: informare şi consiliere profesională; mediere a muncii; formare profesională; evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale; consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri.
Stimulente pentru angajatori
Angajatorii care încadrează persoane din anumite categorii vulnerabile – precum șomerii în vârstă de peste 45 de ani, șomerii de lungă durată, tinerii NEET sau părinții unici susținători ai familiilor monoparentale, persoane care nu au putut ocupa loc de muncă şi sunt victime ale violenţei domestice protejate prin ordin de protecţie, ori ale traficului de persoane, beneficiază de o sumă lunară fixă de 2.250 lei pentru fiecare persoană angajată, cu obligația menținerii raporturilor de muncă pentru cel puțin 18 luni. Facilitățile se acordă și în situațiile în care, pe durata stimulentelor, persoanele beneficiare își modifică statutul (de exemplu, nu mai sunt părinți unici sau persoane cu handicap). Angajatorii aflați în insolvență sau cu activitățile suspendate sunt excluși de la aceste facilități.
”Măsura contribuie la reducerea fluctuației timpurii a personalului tânăr, la creșterea stabilității locurilor de muncă și la dobândirea experienței profesionale, în acord cu Recomandarea Consiliului UE privind Garanția pentru Tineret consolidată (2021).
Totodată vizează creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă realizate de către ANOFM prin completarea veniturilor salariale ale angajaţilor și prin stimularea mobilităţii forţei de muncă, precum și stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor prin subvenţionarea locurilor de muncă”, argumentează ministrul Manole.
Măsurile specifice pentru tinerii cu risc de marginalizare socială
Este vorba despre tinerii cu vârste între 16 și 26 de ani care se confruntă cu dificultăți majore de integrare socială și profesională, având nevoie de sprijin specializat pentru a se angaja și a evita excluziunea. Promovarea acestora pe piața muncii se realizează prin activități de informare, prin promovarea intereselor acestora în rândul angajatorilor, precum și prin servicii de acompaniament social personalizat oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prin agențiile teritoriale.
Acompaniamentul social se desfășoară în baza unui contract de solidaritate, pe o durată de unu până la trei ani, și constă într-un ansamblu de servicii acordate gratuit. ”Angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială – denumiți angajatori de inserție – beneficiază de o sumă lunară din bugetul asigurărilor pentru șomaj egală cu salariul de bază al persoanei angajate, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referință (valoarea ISR este de 660 lei – n.n)”, a explicat ministrul Muncii.
Locul de muncă trebuie să fie vacant și comunicat agenției teritoriale. Angajatorii aflați în insolvență sau cu activitățile restricționate nu pot beneficia de aceste stimulente.
În cazul în care raportul de muncă încetează înainte de expirarea contractului de solidaritate din motive imputabile angajatorului, sumele primite trebuie restituite integral, cu dobânda de referință a Băncii Naționale a României.
După expirarea contractului de solidaritate, dacă angajatorul menține raportul de muncă, acesta primește lunar o sumă echivalentă cu 50% din indemnizația de șomaj ce ar fi fost datorată persoanei, dacă raportul de muncă s-ar fi încheiat din motive neimputabile acesteia. Tinerii care își încetează raportul de muncă pot fi reîncadrați la un alt angajator de inserție, fie pe perioadă determinată, fie pe perioadă nedeterminată, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.
Important: persoanele care au beneficiat de măsuri de stimulare a ocupării și ale căror raporturi de muncă au încetat prin demisie nu pot accesa din nou astfel de măsuri mai devreme de 12 luni.
De unde vor fi bani?
”Costurile estimate pentru implementarea acestor măsuri se vor reflecta în principal în alocări bugetare din bugetul asigurărilor pentru șomaj, proporționale cu extinderea categoriilor de beneficiari și cu durata contractelor de solidaritate. Aceste costuri sunt, însă, compensate pe termen mediu și lung prin reducerea cheltuielilor cu prestațiile sociale pasive, creșterea veniturilor la bugetul de stat și consolidarea ocupării durabile”, declară ministrul Muncii. Cu alte cuvinte, ”Prin stimularea angajării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, se contribuie la lărgirea bazei de contribuabili la bugetul asigurărilor sociale și la bugetul general consolidat, diminuând presiunea asupra cheltuielilor publice cu asistența socială”. Mai mult, sursa citată susține că acest act normativ permite accesarea fondurilor europene pentru tipuri de sprijin deja eligibile conform regulamentelor europene (FSEÂ, în perioada 2021–2027); răspunde recomandărilor Comisiei Europene privind utilizarea integrată a fondurilor pentru sprijinirea ocupării, cu respectarea principiului adiționalității; contribuie la utilizarea eficientă a bugetului asigurărilor pentru șomaj, prin atragerea de surse externe.
”Totodată, neadaptarea imediată a legislației naționale la noile regulamente europene aplicabile perioadei de programare 2021–2027 creează riscul neeligibilității cheltuielilor, al aplicării de corecții financiare și al pierderii fondurilor externe nerambursabile destinate sprijinirii ocupării forței de muncă”, a mai punctat Petre-Florin Manole.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
