Social
Cât costă întreținerea unei mașini în 2026
• pentru cei mai mulți români, mașina a devenit parte din viața de zi cu zi • fie că vorbim despre mersul la serviciu, drumurile cu copiii la școală, naveta sau plecările din weekend, puțini oameni își mai imaginează rutina fără un autoturism la dispoziție • dar costurile anuale de întreținere ale unui autovehicul nu sunt deloc neglijabile, iar mulți oameni descoperă acest aspect abia după achiziție: de la aproximativ 10.000 de lei pînă la peste 30.000 de lei pe an
În 2026, costurile anuale pentru întreținerea unei mașini propulsată de un motor pe combustie diferă de la un proprietar la altul. Contează vârsta șoferului, istoricul de daune, capacitatea cilindrică, orașul în care circulă, vechimea mașinii, tipul de combustibil și chiar marca automobilului.
Unii reușesc să se descurce cu cheltuieli relativ decente, în timp ce alții ajung să lase anual pe mașină sume care depășesc, fără să-și dea seama, câteva salarii bune. RCA-ul, combustibilul, reviziile, anvelopele sau reparațiile neprevăzute se adună mult mai repede decât pare la prima vedere.
RCA-ul, prima cheltuială serioasă și… obligatorie
Asigurarea obligatorie RCA este probabil cel mai fluctuant cost din ultimii ani. În 2026, diferențele dintre șoferi sunt foarte mari.
Un conducător auto de peste 40 de ani, cu istoric bun și bonus maxim, care conduce o mașină mică, de exemplu un model de 1.2 sau 1.4 litri, poate plăti între 1.000 și 1.500 de lei pe an pentru RCA.
În schimb, un șofer tânăr, sub 30 de ani, cu motor de peste 2 litri și fără istoric de bonus, poate ajunge ușor la 3.500–5.000 de lei anual. În unele cazuri, pentru mașini puternice sau șoferi considerați cu risc ridicat, tarifele pot trece chiar și de acest prag.
Clasele de bonus-malus dictează prețul final al unei polițe de asigurăre. Un șofer fără accidente în ultimii ani poate avea reduceri consistente, în timp ce unul implicat în daune plătește rapid cu 30-80% mai mult.
Asigurarea CASCO este opțională, dar recomandată celor care dețin auto noi sau cu o valoare ridicată
Mulți proprietari de mașini noi aleg și o poliță CASCO, mai ales dacă automobilul este cumpărat prin leasing sau credit.
Și aici costurile diferă mult. Pentru o mașină de 15.000–20.000 de euro, CASCO-ul poate costa între 3.000 și 6.000 de lei pe an, în funcție de valoarea mașinii, franșiză și profilul șoferului. La automobile premium sau SUV-uri scumpe, suma poate depăși lejer 10.000 de lei anual.
De regulă, proprietarii de mașini vechi de peste 10 ani renunță la CASCO, deoarece costul nu mai justifică valoarea automobilului. Tocmai de aceea, în România există o diferență foarte mare între costurile reale ale unei mașini noi și cele ale uneia second-hand.
Reviziile și consumabilele
Indiferent cât de puțin circulă, orice mașină are nevoie de revizie periodică, anuală. Schimburile de ulei, filtrele, lichidele și verificările de bază reprezintă costuri inevitabile.
Pentru un automobil de clasă mică sau compactă, revizia anuală poate costa între 700 și 1.500 de lei într-un service independent.
În cazul mărcilor premium sau al reprezentanțelor oficiale, costurile cresc rapid. O revizie banală la un model BMW, Audi sau Mercedes poate trece de 2.000–3.000 de lei.
La acestea se adaugă consumabilele care apar constant:
- anvelope;
- plăcuțe și discuri de frână;
- baterie;
- amortizoare;
- distribuție;
- climatizare;
- ștergătoare și becuri.
Mulți șoferi nu includ aceste cheltuieli în calculele inițiale, însă ele apar inevitabil pe parcursul anilor.
Mașina veche poate deveni mai scumpă decât una nouă
Una dintre cele mai mari capcane este impresia că o mașină veche este automat mai ieftină.
În realitate, un automobil de 15-20 de ani poate genera costuri anuale serioase prin reparații repetate. Problemele la suspensie, turbină, injectoare, cutie de viteze sau sistemul electric pot transforma rapid o mașină „ieftină” într-o gaură constantă în buget.
Pentru multe modele diesel mai vechi, doar o reparație la filtrul de particule sau sistemul de injecție poate costa câteva mii de lei.
Statistic, proprietarii de mașini vechi ajung adesea să plătească anual între 3.000 și 8.000 de lei doar pentru reparații și întreținere neprevăzută.
În schimb, o mașină nouă are costuri mai predictibile, însă vine cu cheltuieli mari prin CASCO, rate sau depreciere.
Combustibilul rămâne cea mai mare cheltuială
Combustibiulul consumat rămâne, cu siguranță, unul dintre costurile principale anuale, care, din păcate, a dovedit că în ultima perioadă nu mai poate fi unul predictibil, din cauza conflictului din Orient, conflict ce a dus la scumpirea prețului petrolului și implict al produselor rafinate.
Prețul la pompă a suferit un salt considerabil. De la la aproximativ o medie de 7.5 lei pe litru s-a ajuns în prezent la un preț care osicilează în jurul a 9 lei, neexistând o stabilitate, el putând suferi modificări în funcție de factori politici internaționali.
Așadar, în prezent, un român care parcurge aproximativ 15.000 de kilometri pe an, cu un consum mediu de 7 litri la 100 km, poate cheltui chiar si 10.000 de lei anual doar pe carburant.
La motoarele mari, SUV-uri sau mașini conduse preponderent urban, suma poate depăși ușor 15.000 de lei.
Taxe, ITP și alte cheltuieli ignorate
Pe lângă costurile evidente, există și multe cheltuieli mici care, adunate, devin importante:
- impozitul anual – costurile sunt diferite, în funcție de localitate dar și de capacitatea cilindrică a motorului. Pornind de la aproximativ 50 de lei, ar putea ajunge chiar și la peste 3000 de lei în cazul motoarelor mari. De menționat este faptul că începând cu anul 2026, anumite scutiri sau reduceri de taxe pentru motoarele hibride au fost eliminate.
- inspecția tehnică periodică – aproximativ 300 de lei
- rovinieta – în prezent, pentru un autotursim se plătește 255 de lei, dar autoritățile iau în calcul majorarea ei începând cu data de 1 iulie la 330 de lei.
- spălătoria – se poate opta pentru serviciile self sau servicii dedicate. Cele self sunt, evident, mai ieftine, 20 – 30 de lei, în schimb cele dedicate pot depăși 100 de lei.
- schimburile sezoniere de anvelope – În atelierele de specialitate, această operație poate costa între 200 și 300 de lei.
Cât ajunge, în medie, costul anual
Privind toate aceste cheltuieli la un loc, se conturează câteva scenarii relativ clare:
Cost minim
Un șofer experimentat, fără istoric negativ RCA, cu mașină mică, fără CASCO și fără reparații majore:
- RCA: 1.200 lei;
- revizii și consumabile: 1.500 lei;
- combustibil: 6.000–7.000 lei;
- taxe și alte cheltuieli: 1.000 lei.
Total estimat: aproximativ 10.000–11.000 de lei pe an.
Cost mediu
Mașină compactă de familie, veche de câțiva ani, utilizare normală:
- RCA: 2.000 lei;
- CASCO: 4.000 lei;
- revizii și consumabile: 3.000 lei;
- reparații neprevăzute: 2.000 lei;
- combustibil: 8.000–10.000 lei;
- taxe și alte costuri: 1.500 lei.
Total estimat: 20.000–22.000 de lei anual.
Cost ridicat
SUV sau mașină premium, șofer tânăr, utilizare intensă:
- RCA: 4.000–5.000 lei;
- CASCO: 8.000–12.000 lei;
- întreținere și revizii: 5.000 lei;
- reparații: 4.000–6.000 lei;
- combustibil: peste 12.000 lei;
- taxe și parcări: 3.000 lei.
Totalul poate depăși ușor 30.000 de lei pe an.
Vreau să cumpăr o mașină, dar pot să o întrețin?
De multe ori, cheltuielile care apar după cumpărare ajung să fie mai apăsătoare decât rata sau prețul mașinii în sine. Iar mulți șoferi își dau seama de asta abia după primul an.
Pentru cineva cu o mașină modestă și puțini kilometri făcuți anual, costurile pot rămâne suportabile. În schimb, la o mașină mai nouă, mai puternică sau folosită intens, suma care se duce anual pe asigurări, service, combustibil și reparații poate ajunge fără probleme la nivelul unei vacanțe serioase sau chiar al avansului pentru alt autoturism.
O întrebare la care trebuie să-și răspundă fiecare roman este nu dacă își permite să cumpere o mașină, ci cât costă să o întreții pentru a te folosi de ea.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
Social
Se poate cere ajutorul pentru încălzire și după începerea sezonului rece. Ce trebuie făcut pentru a beneficia de sprijin
Românii cu venituri mici pot solicita ajutorul pentru încălzirea locuinței chiar dacă sezonul rece a început deja. Pentru a beneficia de sprijin începând din luna noiembrie, cererile trebuie depuse până la data de 20 noiembrie 2026, inclusiv. Cei care depun documentele după acest termen vor primi, dacă îndeplinesc condițiile legale, ajutorul începând din luna următoare.
Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în sezonul rece 2026-2027, în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027, familiilor și persoanelor singure care au venituri reduse și nu dețin bunuri care le-ar putea exclude de la acordarea sprijinului.
Potrivit Legii nr. 226/2021, termenul obișnuit pentru depunerea solicitărilor este 15 octombrie. Totuși, legislația permite depunerea dosarelor și după această dată, inclusiv pe parcursul sezonului rece.
Până când se poate depune cererea pentru a primi ajutorul din noiembrie
Data la care este înregistrată cererea influențează perioada pentru care se acordă sprijinul financiar.
Conform articolului 17 din Legea nr. 226/2021, persoanele care depun documentele până pe data de 20 a lunii, inclusiv, pot beneficia de ajutor începând cu luna respectivă. Dacă solicitarea este înregistrată după această dată, dreptul se stabilește, de regulă, din luna următoare.
Astfel, pentru sezonul rece actual, există două situații:
- Dosar depus până pe 20 noiembrie 2026: ajutorul poate fi acordat din noiembrie până în martie 2027, pentru toate cele cinci luni.
- Dosar depus după 20 noiembrie: sprijinul se acordă începând din decembrie 2026, pentru cele patru luni rămase din sezonul rece.
Ajutorul se acordă pentru un singur sistem de încălzire, respectiv cel utilizat ca sursă principală în locuință. Sunt eligibile persoanele care se încălzesc cu gaze naturale, energie electrică, energie termică furnizată în sistem centralizat sau combustibili solizi și petrolieri.
Cine poate primi ajutorul de la stat pentru încălzire
Pentru sezonul rece 2026-2027, plafonul de venit este de 1.386 de lei net lunar pentru fiecare membru al familiei și de 2.053 de lei în cazul persoanelor singure.
Valoarea sprijinului nu este aceeași pentru toți beneficiarii. Aceasta se calculează în funcție de venitul net lunar și de sistemul de încălzire utilizat.
În cazul ajutorului pentru încălzire, compensarea poate acoperi între 10% și 100% din valoarea de referință, în funcție de veniturile beneficiarului. Pentru persoanele cu cele mai mici venituri, sprijinul poate ajunge la nivelul maxim prevăzut de lege.
Nu sunt însă eligibile toate persoanele care se încadrează în plafoanele de venit. Legea prevede și o listă de bunuri și proprietăți care pot duce la pierderea dreptului la ajutor.
Printre acestea se numără:
- Deținerea unei alte clădiri sau a unui alt spațiu locativ în afara locuinței de domiciliu.
- Deținerea unui teren intravilan care depășește 1.200 de metri pătrați în mediul urban sau 2.500 de metri pătrați în mediul rural, cu excepțiile prevăzute de lege.
- Deținerea unui autovehicul cu o vechime mai mică de 10 ani, cu anumite excepții, sau a mai multor autovehicule mai vechi de 10 ani.
- Deținerea unor ambarcațiuni precum șalupe, bărci cu motor sau iahturi.
- Deținerea unor conturi bancare sau depozite ale căror sume depășesc de trei ori câștigul salarial mediu brut prevăzut de legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Ce bani pot primi românii pentru încălzirea locuinței
Pe lângă ajutorul pentru încălzire, persoanele eligibile pot solicita și suplimentul pentru energie, care se acordă lunar, pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul rece.
Cuantumul suplimentului diferă în funcție de sursa de energie utilizată:
- 30 de lei pe lună pentru energia electrică;
- 10 lei pe lună pentru gazele naturale;
- 10 lei pe lună pentru energia termică;
- 20 de lei pe lună pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.
În situația în care energia electrică este singura sursă de energie utilizată, suplimentul este de 70 de lei pe lună.
Suplimentul pentru energie poate fi solicitat împreună cu ajutorul pentru încălzire sau separat, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Unde se depun actele și ce documente sunt necesare
Cererile și declarațiile pe propria răspundere se depun la primăria localității în care se află locuința solicitantului. Documentele pot fi depuse direct de beneficiar sau prin intermediul asociației de proprietari ori de locatari.
Dosarul trebuie să conțină cererea și declarația pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile realizate, bunurile deținute și sistemul de încălzire utilizat.
În funcție de situație, primăria poate solicita:
- Actele de identitate ale membrilor familiei;
- Documente privind veniturile realizate;
- Acte care dovedesc dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței;
- Factura de gaze, energie electrică sau energie termică, după caz.
Ajutorul se acordă în baza unei dispoziții emise de primar, prin care sunt stabilite cuantumul și perioada pentru care beneficiarul primește sprijinul financiar.
Pentru încălzirea cu gaze naturale, energie electrică și energie termică în sistem centralizat, ajutorul se scade din factura lunară. În cazul combustibililor solizi și petrolieri, suma aferentă sezonului rece sau lunilor rămase se acordă integral, într-o singură tranșă, în luna decembrie.
Prin urmare, persoanele care îndeplinesc condițiile de venit și de eligibilitate, dar nu au depus încă dosarul, mai au posibilitatea să solicite sprijinul. Pentru a beneficia de ajutor începând din noiembrie, cererea trebuie înregistrată la primărie cel târziu pe 20 noiembrie 2026.
CELE MAI CITITE
