ECONOMIC
Captivi între sloiuri timp de o lună
• echipajele a trei nave, sub pavilion slovac, ucrainean, respectiv sârbesc, au fost blocate, de la începutul lunii ianuarie, pe sectorul brăilean al Dunării, în zona comunei Chiscani • agentul din România al armatorilor navelor în cauză le-a dus de două ori provizii, cu un remorcher pus la dispoziţie de Navrom Galaţi • când unul dintre marinari a alunecat pe punte şi s-a lovit la cap, a fost nevoie de un elicopter pentru a-l ridica de la bord, pentru a putea fi transportat la spital • de câteva zile, gheaţa de pe Dunăre a început să se topească, însă restricţiile de navigaţie încă nu au fost ridicate • pagubele suportate de armatori, inclusiv de firmele brăilene care deţin nave fluviale, sunt de ordinul zecilor de mii de euro
Sloiurile care au blocat, timp de aproape o lună, navigaţia pe Dunăre au început să se topească. Pe anumite porţiuni, şenalul este complet dezgheţat, pe altele încă mai persistă gheaţă, în special la mal. Navigaţia pe fluviu continuă să fie blocată, însă, în contextul în care, în amonte de Brăila, încă mai sunt sloiuri. Din acest motiv, după cum ne-a explicat Căpitănia Brăila, încă nu a fost ridicată interdicţia de navigaţie impusă, la începutul lunii ianuarie, de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi.
Aşa se face că, în dreptul comunei Chiscani, încă mai stă pe loc, de această dată la ancoră, împingătorul BGTR10, navă sub pavilion Slovacia, care are ataşate trei barje încărcate, în total, cu 1.825 tone de marfă ce trebuie transportată spre Rusia. Până în urmă cu două-trei zile, împingătorul slovac stătea exact în acelaşi loc, însă nu avea nevoie de ancoră pentru că era prins în podul de gheaţă format pe Dunăre.
În aceeaşi zonă, la câteva zeci de metri distanţă una de alta, au mai fost captive în sloiuri încă două nave: şlepul motor Svetâi Petro, cu o barjă ataşată, pavilion Ucraina, şi tancul petrolier Kvins, pavilion Serbia. Potrivit Căpităniei Brăila, şlepul ucrainean transportă 827 tone de laminate şi are un echipaj format din 10 membri, iar tancul petrolier sârbesc are echipaj de patru oameni. La începutul acestei săptămâni, după ce gheaţa de pe sectorul brăilean s-a dispersat, cele două nave s-au pus în mişcare şi au venit în portul brăilean, pentru a aştepta aici ridicarea restricţiilor de navigaţie care să le permită să plece spre destinaţie. Astfel, după o lună de zile de stat la bord, marinarii au putut, în sfârşit, să urce pe mal.
În zona Chiscani, la kilometrul fluvial 180, a mai rămas doar împingătorul BGTR10, sub pavilion slovac, cu un echipaj format din 5 oameni. Aceştia aşteaptă la bordul navei ţinută la ancoră să primească undă verde pentru a putea naviga spre portul de destinaţie.
În cele patru săptămâni cât cele trei nave au stat între gheţuri, marinarii au trebuit să se descurce cu proviziile de la bord, iar când acestea s-au terminat, au apelat la armatori să le trimită altele. De aprovizionarea împingătorului BGTR10 şi a şlepului Svetâi Petro s-a ocupat firma “Livamex” Tulcea, agentul din România al armatorilor din Slovacia, respectiv Ucraina. “Am făcut două transporturi cu alimente, cu ajutorul remorcherului Târgu Ocna, pe care ni l-a pus la dispoziţie Navrom Galaţi. Iniţial, am încercat să ajungem la cele două nave cu ajutorul unor localnici din comuna Chiscani. Gheaţa era suficient de groasă pentru a susţine greutatea unui om, însă dacă acesta ar fi cărat un bax cu apă minerală sau un sac cu cartofi, operaţiunea ar fi fost prea riscantă. Din acest motiv s-a apelat la remorcherul Târgu Ocna, care avea capacitatea de a-şi croi drum prin gheaţă până la cele două nave. La primul transport, s-a cărat jumătate de tonă de alimente, la al doilea am dus o tonă, cu tot ce era nevoie la bord: apă, pâine, carne, legume”, ne-a informat Valentina Tătaru, agent în cadrul “Livamex” Tulcea.
Viaţa la bordul celor două nave rămase captive între sloiuri atâtea săptămâni nu a fost lipsită de riscuri, şi asta nu doar din cauza frigului sau, de ce nu, a pericolului reprezentat de hoţii care ar fi riscat să meargă pe gheaţă pentru a fura din încărcătura din barje. Pericolul a fost mare şi în contextul în care accesul echipajelor de salvare era extrem de dificil, în cazul unor situaţii de urgenţă. Asta s-a dovedit vineri, 3 februarie, când căpitanul şlepului ucrainean a avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce a alunecat pe punte şi s-a lovit puternic la cap. Pentru că echipajele SMURD nu aveau cum să ajungă la navă, s-a apelat la un elicopter al Ministerului de Interne care a venit de la Tulcea şi a ridicat rănitul cu o şufă specială, transportându-l astfel până la mal, unde a fost preluat de paramedicii care l-au dus la Secţia Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean.
Pagube de zeci de mii de euro pentru armatori
Blocada impusă pe Dunăre de sloiurile de gheaţă le-a provocat mari daune economice armatorilor ale căror nave au rămas la mal sau sau au fost prinse între sloiuri. Şi armatorii brăileni au suferit pierderi considerabile în această perioadă. Actualul consilier judeţean Florin Cârligea este patronul unei firme care deţine mai multe nave şi drage fluviale. “Navele de transport le-am avut la mal în toată această perioadă. În schimb, am avut prinse în sloiuri două drage, cu câte şase oameni la bord, în zona Hârşova. Le-am aprovizionat permanent cu alimente, dar şi cu combustibilul necesar. Am dus proviziile pe gheaţă”, ne-a spus Cârligea. Cât priveşte pierderile suferite din cauza faptului că Dunărea a fost îngheţată atâtea săptămâni, omul de afaceri brăilean afirmă că acestea au fost de ordinul zecilor de mii de euro. “Vreo 30 – 40.000 de euro au fost doar salariile plătite suplimentar. Deocamdată, nu am un calcul exact al pierderilor, dar pot să zic că au fost destul de mari, per total”, ne-a mai spus Florin Cârligea.
ECONOMIC
Parteneriat strategic important. România, poarta de intrare în UE pentru Kawasaki
* este vorba despre un memorandum semnat la Tokyo între Transgaz, prin semnătura directorului general, Ion Sterian și Kawasaki Heavy Industries, prin
Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki * companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est
Săptămâna trecută, mai exact pe data de 20 octombrie, la Tokyo, în Japonia, în cadrul Forumului pentru Inovare România – Japonia, SNTGN Transgaz SA și Kawasaki Heavy Industries au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului.
Din partea Transgaz, Memorandumul a fost semnat de brăileanul Ion Sterian, Director General al SNTGN Transgaz SA, iar din partea Kawasaki Heavy Industries de Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki. Memorandumul de Înțelegere a fost semnat în prezența oficialilor guvernamentali din Japonia și România.
Prin semnarea acestui memorandum, companiile stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii energetice conexe și al dezvoltării de proiecte comune România–Japonia.
Mai exact, companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est. Ca primă fază a acestei colaborări, Kawasaki intenționează să înceapă testele demonstrative în România pentru transportul onshore al hidrogenului pur folosind compresorul său de hidrogen centrifugal (KM Comp-H 22).
Această demonstrație va fi prima inițiativă din lume care vizează realizarea transportului pe scară largă de gaze cu hidrogen prin conducte. Demostrația se va desfășura în cadrul proiectului intitulat “România / Proiect demonstrativ de studiu de fezabilitate privind lanțul de aprovizionare cu hidrogen: Compresor centrifugal pentru transportul terestru al hidrogenului gazos”. Proiectul a fost selectat pentru a face parte din programul “Co-creare orientată spre viitor cu Sudul Global” (inclus în bugetul suplimentar pentru anul fiscal 2024 al Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia – METI), care vizează sprijinirea reconstrucției Ucrainei și consolidarea colaborării cu țările din Europa Centrală și de Est.
Prin intermediul acestui proiect demonstrativ, Kawasaki își va valorifica expertiza acumulată de-a lungul anilor în domeniul compresoarelor centrifuge pentru hidrogen, contribuind astfel la realizarea unui transport terestru eficient al hidrogenului gazos, precizează compania.
„Reducerea costurilor de furnizare a hidrogenului este esențială pentru adoptarea pe scară largă a energiei pe bază de hidrogen la nivel mondial. Ca un mijloc de a realiza acest lucru, așteptările cresc pentru conductele onshore capabile să transporte eficient volume mari de hidrogen. Una dintre provocările cheie pentru realizarea unor astfel de conducte este nevoia de tehnologie care poate comprima în mod eficient volume mari de gaz hidrogen pur la presiuni ridicate într-un spațiu limitat.
Prin acest proiect demonstrativ, Kawasaki își va folosi expertiza în compresoarele de hidrogen centrifuge dezvoltate de-a lungul anilor pentru a ajuta la realizarea unui transport eficient pe gaz pe bază de hidrogen onshore”, transmite grupul japonez. Kawasaki își propune să stabilească transportul pe gaz pe bază de hidrogen la scară largă prin conducte și, prin legarea acestei tehnologii cu gama sa diversă de produse pe bază de hidrogen (turbine, motoare, nave de transport, rezervoare etc.), să construiască un lanț de aprovizionare cu hidrogen, contribuind astfel la realizarea unei lumi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Potrivit directorului general al Transgaz, colaborarea dintre cele două companii, susținută de guvernele României și Japoniei, este estimată la 21 de milioane de euro, valoare care include echipamentele, tehnologiile și activitățile de cercetare și testare.
„Prin semnarea acestui MoU, atât Transgaz, cât și Kawasaki Heavy Industries își propun să materializeze conceptul Transgaz privind transportul de hidrogen gazos la scară largă prin conducte terestre utilizând compresorul centrifugal de hidrogen al KHI, într-un sistem sigur, în buclă închisă”, a explicat Ion Sterian.
ECONOMIC
Începe vaccinarea gratuită la ovine și caprine în județul Brăila
• după ce a decimat peste 8.000 de oi și capre din șapte localități ale județului Brăila și a ruinat mai mulți proprietari de animale, virusul variolei ovine mai este activ doar în Urleasca, unde sunt în curs de sacrificare circa 450 de oi • de miercuri, 28 octombrie, se începe vaccinarea gratuită a animalelor din localitățile Măxineni, Salcia Tudor și Siliștea, informează DSVSA Brăila
Vești bune pentru zootehniștii din județul Brăila! Au sosit dozele de vaccin împotriva variolei ovine și caprine.
Apărut, pentru prima dată, la Măxineni, virusul variolei ovine și caprine a făcut ravagii în mai multe localități ale județului Brăila, spulberând afaceri de familie și ducând la uciderea a peste 8.000 de oi și capre din mai multe exploatații de animale.
După Măxineni, au fost confirmate focare de variolă ovină și caprină în localitățile Gemenele, Râmnicelu, Tufești, Romanu, Tudor Valdimirescu, Unirea și, recent, la Urleasca, unde sunt în curs de ucidere circa 450 de capete ovine de la o stână cu mai mulți proprietari, precizează surse din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brăila.
Practic, ploaia de marți, 27 octombrie, i-a împiedicat pe medicii veterinari să ducă la bun sfârșit acțiunea demarată.
Duminică, 25 octombrie 2026, au sosit la Brăila 25.000 de doze de vaccin împotriva variolei ovine și caprrine (VOC), după ce, săptămâna trecută, primele doze de vaccin au fost trimise în județele Tulcea și Constanța – cele mai afectate de temutul virus.
La Brăila, vor avea prioritate la vaccinare zonele în care au existat focare de variolă, astfel că, într-o primă etapă, vor fi vaccinate animalele din localitățile Măxineni, Salcia Tudor și Scorțaru Nou.
Este vorba de vaccinarea profilactică de urgență, în baza căreia sunt trimise în România, de către Comisia Europeană, circa 1,3 milioane de doze de vaccin – prea puține, ținând cont de faptul că, în toată țara, sunt peste 11 milioane de capete ovine și caprine. Numai în județul Brăila sunt peste 300.000 de oi.
Potrivit DSVSA Brăila, singurul focar activ de variolă este cel de la Urleasca, dar, cu toate acestea, măsurile adoptate de autorități pentru eradicarea virusului rămân în vigoare la nivelul întregului județ. Sunt vaccinate, cu precădere, cu titlu gratuit, animalele din exploatațiile/stânele situate în jurul focarelor, autoritățile urmând să definitiveze, totodată, dosarele pentru despăgubirea proprietarilor afectați.
Din păcate, aceștia vor primi despăgubiri doar pentru animalele identificate cu crotalii. Pe de altă parte, la ora actuală sunt permise doar transporturile de animale vii către abatoare, însoțite de avize și documente sanitar-veterinare emise de medicii de circumscripție și avizate de DSVSA Brăila.Exporturile de ovine și caprine sunt în continuare blocate.
Eradicată încă din anul 1957, variola ovină și caprină (VOC) a reapărut, anul acesta, în mai multe state europene, inclusiv în România. Impactul a fost unul devastator, pentru că a afectat exporturile de animale, dar și micile afaceri. Odată confirmat focarul de variolă, toate oile și caprele din exploatația/stâna afectată sunt ucise, potrivit procedurilor.
CELE MAI CITITE
