Social
Când se prescriu datoriile la întreținere și de ce nu dispar automat
Proprietarii de apartamente care au acumulat datorii la întreținere trebuie să știe că legea prevede, în principiu, un termen de prescripție de trei ani pentru recuperarea lor. Asta nu înseamnă însă că sumele restante se șterg automat după această perioadă sau că asociația de proprietari nu mai poate solicita plata lor.
Regula este prevăzută de Codul civil și se aplică în situațiile în care nu există un termen special stabilit prin lege. Pentru a stabili dacă o datorie este prescrisă, trebuie analizate data scadenței, eventualele demersuri făcute pentru recuperarea banilor și celelalte împrejurări care pot influența calculul termenului legal.
Când se prescriu datoriile la întreținere
Potrivit articolului 2.517 din Codul civil, termenul general de prescripție este de trei ani, dacă legea nu prevede un alt termen. În cazul restanțelor către asociațiile de proprietari, acest interval se calculează, în principiu, separat pentru fiecare obligație ajunsă la scadență.
Astfel, o restanță acumulată într-o anumită lună poate avea un termen de prescripție diferit de cel al unei datorii înregistrate ulterior. Data de la care începe să curgă termenul depinde de momentul în care suma trebuia achitată, potrivit regulilor aplicabile.
Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari stabilește, la articolul 77, că termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației este de maximum 30 de zile calendaristice de la data afișării listei lunare de plată.
În cazul în care proprietarul nu își achită obligațiile în acest interval, restanța poate fi urmărită de asociație prin mijloacele prevăzute de lege. Totuși, pentru a stabili dacă s-a împlinit termenul de prescripție, trebuie verificată situația concretă a fiecărei datorii.
Datoriile nu dispar automat după trei ani
Simpla trecere a trei ani nu înseamnă că restanțele sunt șterse din evidențele asociației sau că proprietarul este automat scutit de plata acestora.
Potrivit Codului civil, prescripția trebuie invocată de persoana în folosul căreia curge. Instanța nu o aplică din oficiu, astfel că proprietarul trebuie să o invoce în condițiile și la momentul prevăzute de lege, dacă este chemat în judecată pentru recuperarea unor datorii.
În plus, termenul de prescripție poate fi influențat de anumite împrejurări. Unele acte sau demersuri juridice pot întrerupe ori suspenda cursul prescripției, motiv pentru care vechimea unei restanțe nu este suficientă, singură, pentru a concluziona că aceasta nu mai poate fi recuperată.
Asociațiile de proprietari au dreptul să solicite plata sumelor restante și să recurgă la instanță pentru recuperarea acestora. În același timp, proprietarii care consideră că anumite datorii sunt prescrise pot cere verificarea situației și pot invoca prescripția, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Ce cheltuieli trebuie să achite proprietarii
Obligațiile financiare ale proprietarilor nu se limitează la consumul individual de apă sau energie. În funcție de situație și de criteriile prevăzute de lege, lista de plată poate cuprinde cheltuieli pentru serviciile comune, întreținerea și repararea părților comune ale imobilului, precum și contribuții la fondurile asociației.
Repartizarea acestor sume se face potrivit regulilor stabilite de Legea nr. 196/2018, în funcție de natura cheltuielilor și de criteriul legal aplicabil. Proprietarii nu pot refuza unilateral plata unei cheltuieli comune doar pentru că apreciază că nu beneficiază direct de serviciul respectiv.
Restanțele acumulate pot afecta inclusiv capacitatea asociației de a achita facturile către furnizori și de a asigura serviciile necesare întregului imobil. Din acest motiv, recuperarea datoriilor la timp este importantă atât pentru asociație, cât și pentru proprietarii care își plătesc obligațiile.
În concluzie, termenul general de prescripție de trei ani poate fi aplicabil datoriilor la întreținere, însă nu reprezintă o ștergere automată a restanțelor. Pentru fiecare situație trebuie verificate scadențele, eventualele acte care au influențat prescripția și condițiile în care aceasta poate fi invocată.
Social
Dependența de droguri, alcool și jocuri de noroc, în atenția Bisericii. Preoții învață cum să-i ajute pe cei căzuți în patima dependențelor
• cursurile s-au desfășurat în perioada 19-22 octombrie, la Așezământul „Sf. Mare Mucenic Pantelimon”, din Stațiunea Lacu Sărat • au participat 30 de preoți din Arhiepiscopia Dunării de Jos și Episcopia Tulcii, alături de personal de specialitate
Dependența de droguri, alcool și jocuri de noroc, fenomene nocive care au luat amploare din ce în ce mai mult în societate și care afectează mii de oameni, au intrat în atenția Bisericii.
În perioada 19-22 octombrie 2026, Federația Filantropia – organizație non-guvernamentală a Patriarhiei Române și furnizor acreditat de formare profesională a adulților – a desfășurat prima sesiune a modulului teoretic din cadrul cursului de specializare „Consilier în domeniul adicțiilor” la Așezământul socio-medical „Sf. Mare Mucenic Pantelimon”, din Stațiunea Lacu Sărat.
„Prima sesiune de formare a fost inaugurată în Sala „Sfântul Ioan Evanghelistul” a așezământului, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a doamnei Olivia Vișan, coordonator de proiecte în cadrul Federației „Filantropia” şi a unui grup de 30 de participanți (20 de clerici din Arhiepiscopia Dunării de Jos și opt clerici din Episcopia Tulcii, alături de personal de specialitate). Programul se derulează sub îndrumarea a doi formatori cu experiență în domeniul asistenței sociale și al psihoterapiei adicțiilor: doamna Olivia Vişan și doamna Nicoleta Bobe”, a precizat prutătorul de cuvânt al Eparhiei Dunării de jos, părintele Rareș Bucur.
În cuvântul de învățătură adresat celor prezenți la eveniment, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a vorbit despre dependențele (adicțiile) privite ca o povară grea, ce necesită atât o înțelegere și o abordare duhovnicească, prin prisma Sfinților Părinți, cât și metode adaptate fiecărei persoane în parte.
Înaltpreasfinţia Sa a subliniat armonia dintre Biserică și clinică, îmbinând cele două laturi ale preoției – cea liturgică și cea pastoral-misionară – pentru a veni în sprijinul aproapelui căzut în neputințe.
Cursul dedicat preoților şi dezvoltat în urma consultărilor cu specialiști din diverse domenii, oferă, în opinia ierarhului, un sprijin extins pentru toți cei ce au nevoie de vindecare și despovărare.
Pentru a fi un sprijin real, slujitorul Altarului are nevoie de rugăciune și empatie duhovnicească, cât și de cunoștințe de specialitate care să-i permită să îndrume persoana suferindă către centre de recuperare și consiliere.
„Cursul oferă o abordare structurată de la general la particular şi urmărește oferirea de instrumente practice și noțiuni teoretice esențiale pentru identificarea timpurie, prevenirea și consilierea persoanelor confruntate cu diverse forme de adicție (alcool, substanțe psihoactive, jocuri de noroc sau dependențe digitale)”, a mai precizat pr. Rareș Bucur.
Principalele direcții abordate pe parcursul celor patru zile de curs au inclus:
- Nivelul actual al consumului de droguri în România, analizat atât la nivelul populației generale, cât și în rândul liceenilor de 16 ani, pe baza studiilor disponibile;
- Etapele evoluției adicției, de la primul consum experimental până la stadiul de dependență, precum și traseul invers, de la dependență către abstinență;
- Efectele negative generate de consumul de droguri, utilizarea excesivă a internetului/tehnologiei digitale și jocurile de noroc;
- Parcursul și pașii din lanțul terapeutic necesari unei persoane dependente pentru a obține și a menține starea de abstinență.
- La finalul programului de formare și în urma susținerii examenului de evaluare, participanții la curs vor primi certificatul de Consilier în domeniul adicțiilor, recunoscut la nivel național, ei devenind, astfel, repere de sprijin direct în comunitățile din care fac parte.
Social
Indexarea pensiilor în 2027. Ce majorare prevede legea și care este anunțul ministrului Muncii
Indexarea pensiilor prevăzută de lege nu a mai fost aplicată timp de doi ani. Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că va înainta Ministerului Finanțelor și premierului propunerea de a respecta actuala legislație, în condițiile în care costul majorării este estimat la aproximativ 9,5-9,6 miliarde de lei.
Potrivit formulei de calcul prevăzute de legea pensiilor, creșterea ar putea ajunge la aproximativ 7,7%. Procentul nu este însă definitiv, iar decizia privind aplicarea indexării urmează să fie luată la nivelul Guvernului.
„Vom înainta Ministerului de Finanțe și premierului propunerea de a respecta legea, pentru că după doi ani pentru pensionari nu se mai poate suporta”, a declarat Florin Manole, sâmbătă seara, la Alba Iulia.
Cu cât ar putea crește pensiile în 2027
Dacă va fi aplicată integral formula de indexare prevăzută de Legea nr. 360/2023, pensiile ar urma să crească în funcție de rata medie anuală a inflației și de o parte din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Conform calculelor prezentate de Antena 3, majorarea estimată ar fi de 7,7%. În acest scenariu, pensionarii ar primi următoarele sume suplimentare:
La o pensie de 2.000 de lei, majorarea ar fi de 154 de lei, iar pensia ar ajunge la 2.154 de lei.
- La o pensie de 3.000 de lei, creșterea ar fi de 231 de lei, până la 3.231 de lei.
- La o pensie de 4.000 de lei, majorarea ar fi de 308 lei, până la 4.308 lei.
- La o pensie de 5.000 de lei, creșterea ar fi de 385 de lei, până la 5.385 de lei.
Calculul de 7,7% rezultă din rata medie anuală a inflației din 2025, de 7,3%, la care se adaugă 0,4 puncte procentuale, reprezentând jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Ministrul Muncii a menționat anterior o estimare de aproximativ 7,3%, precizând că nu dorește să prezinte un procent definitiv înainte de clarificarea tuturor indicatorilor necesari calculului.
Ministrul Muncii spune că există bani pentru indexare
Florin Manole susține că resursele bugetare necesare majorării pensiilor ar putea fi asigurate. El a explicat că proiecția cheltuielilor pentru asistență socială în 2027 este de aproximativ 170 de miliarde de lei, cu 12 miliarde de lei peste execuția estimată pentru 2026.
În aceste condiții, ministrul consideră că suma necesară indexării, estimată la 9,5-9,6 miliarde de lei, s-ar putea încadra în bugetul prevăzut pentru anul viitor.
Totuși, declarațiile ministrului nu echivalează cu o decizie oficială de majorare. Procentul și modalitatea de aplicare vor depinde de deciziile Guvernului și de forma finală a bugetului pentru 2027.
Pensiile au rămas neindexate în 2025 și 2026, prin derogări de la mecanismul prevăzut de legislația în vigoare. Aplicarea formulei de indexare de la 1 ianuarie 2027 ar însemna reluarea majorării anuale prevăzute de lege.
CELE MAI CITITE
