Social Media

Administrație

Brăila 650, nouă zile de sărbătoare pur românească de Centenarul Marii Uniri

Timp de citire: 12 minute

• deşi, din cauza frigului pătrunzător, au ieşit la paradă mai puţini brăileni faţă de anii trecuţi, cei prezenţi au trăit din plin bucuria Centenarului, prinzându-se în hore şi sârbe • Târgul de Iarnă de lângă Primărie aşteaptă vizitatori pe tot parcursul acestei săptămâni • de asemenea, programele artistice începute pe 1 Decembrie vor continua, în fiecare seară, până pe 9 decembrie • iluminatul de sărbători a fost pornit pe 1 Decembrie, dar deocamdată este incomplet, pe câteva străzi instalaţiile urmând să fie puse în funcţiune în zilele care urmează
 
Chiar dacă temperatura a fost ca în luna lui Gerar, măcar norii s-au risipit, iar Sărbătoarea Centenarului Marii Uniri a venit la Brăila cu cer limpede şi senin, parcă promiţând un viitor mai luminos pentru următoarea sută de ani a naţiunii. Frigul pătrunzător a avut, însă, un cuvânt de spus, astfel că în acest 1 Decembrie au fost ceva mai puţini brăileni în stradă faţă de anii trecuţi. Suficienţi, totuşi, pentru a se creea o atmosferă de sărbătoare adevărată.
Ceremoniile dedicate Zilei Naţionale au început la ora 10.00, pe platoul din Piaţa Independenţei, cu tradiţionala slujbă religioasă şi cu discursul prefectului Brăilei. În mare, manifestările au fost la fel ca în anii trecuţi. Au existat, însă şi elemente noi. Astfel, s-a putut remarca un uriaş tricolor amplasat pe faţada Casei Tineretului. De asemenea, defilarea de anul acesta a fost diferită prin faptul că militari din toate structurile Garnizoanei Brăila au purtat un drapel lung de circa 100 de metri, fiind aplaudaţi de sutele de privitori aflaţi de-a lungul Căii Călăraşilor. Un moment aparte a fost şi sosirea militarilor care au alergat de la Galaţi până la Brăila în cinstea Zilei Naţionale, dar şi pentru a atrage atenţia asupra campaniilor umanitare organizate pentru doi colegi aflaţi în suferinţă, care au mare nevoie de ajutorul semenilor. Este vorba despre caporalul Marcel Roşu din cadrul Batalionului 300 Infanterie Mecanizată “Sfântul Andrei” Galaţi şi despre pompierul brăilean Viorel Dima. În total, 17 militari din cadrul structurilor MApN şi MAI au alergat cale de 35 de kilometri, de la Poligonul Smârdan din Galaţi până în Piaţa Independenţei din Brăila. Au fost 10 militari din Galaţi, şase din Brăila, dar şi o tânără sublocotenent din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă de la Bucureşti, care ne-a spus că, după ce a aflat de cele două cazuri umanitare, a ţinut să participle şi ea la această cursă. În ciuda dimineţii geroase, toţi alergătorii  au terminat cursa cu bine, fiind întâmpinaţi de oficialităţile brăilene, care le-au mulţumit pentru gest şi le-au oferit diplome. “Prin această acţiune, am vrut să fim alături de colegii noştri. Nu a fost o cursă grea, chiar dacă a fost foarte frig. E bine că a ieşit, totuşi, soarele”, ne-a declarat Laurenţiu Cobzaru, organizatorul cursei.
 
Târg de Iarnă cu de toate
Începând cu ora 10.00, brăilenii au putut vizita Târgul de Iarnă amenajat în parcarea de lângă Palatul Administrativ, unde circa 50 de meşteri populari şi comercianţi expun la vânzare, în perioada 1 – 9 decembrie, tot felul de mărfuri de sezon, în căsuţele din lemn puse la dispoziţie de Primărie. La fel ca şi anul trecut, pot fi găsite acolo obiecte din lemn, ţesături, blănuri, obiecte decorative pentru Crăciun şi multe sortimente de dulciuri. Pe 1 Decembrie, mulţi dintre meşterii populari veniţi din diferite zone ale ţării dar şi din Republica Moldova au purtat costume tradiţionale, gest apreciat de muşterii care au dat, astfel, mai multă atenţie mărfurilor expuse la vânzare.
Evident că, de Ziua Naţională, nu a fost uitată tradiţionala fasole cu cârnaţi. Cele circa 3.000 de porţii pregătite de Primărie s-au epuizat rapid, acestea împărţindu-se într-o manieră destul de civilizată, datorită felului cum a fost gestionată situaţia de către jandarmi.
În jurul orei 11.00, s-a dat startul distracţiei, printr-un concert de muzică populară susţinut de artistele brăilence Maria Ciocan şi Marta Oprea, care, prin melodiile vesele cântate, au reuşit cu brio să însufleţească atmosfera, aşa încât mulţi dintre spectatori nu s-au putut abţine să nu se prindă în horă sau să încingă sârbe săltăreţe. Veselia a durat mai bine de jumătate de oră, apoi registrul a fost schimbat de concertul lui Grigore Leşe care, cu glasul său inconfundabil, a “horit” ca în zona Ardealului, cu cântece patriotice, cam prea funebre, totuşi. De altfel, artistul a fost vizibil afectat de frigul pătrunzător, reuşind destul de greu să cânte la fluier. Acesta a fost şi motivul pentru care şi-a terminat reprezentaţia mai repede decât era prevăzut în program.
Atmosfera s-a înviorat din nou după ce a urcat pe scenă un ansamblu folcloric din Republica Moldova, ce i-a urnit iar la joc pe cei care încă se mai aflau pe platou. Ansamblul “Lozioara” din Străşeni şi ansamblul “Izvoraşul” din Cahul au făcut un spectacol foarte frumos, dar nici membrii ansamblului “Dunărenii” din Chiscani nu s-au lăsat mai prejos. Seara, începând cu ora 17.00, spectacolele de pe scenă au fost reluate, evoluând artişti din municipiu, din Însurăţei sau Gemenele, dar şi din Republica Moldova şi din judeţele Prahova sau Tulcea. Programele artistice vor continua în fiecare seară, până pe 9 decembrie, fiind invitate să urce pe scenă numeroase ansambluri şi formaţii din Brăila şi din alte zone ale ţării.
 
Iluminat feeric, dar deocamdată incomplet
Iluminatul de sărbători a fost pus în funcţiune sâmbătă seara, în jurul orei 17.00, conform programului anunţat de Primărie. Ca şi în anii trecuţi, cele mai multe şi mai frumoase instalaţii au fost montate pe Calea Călăraşilor, însă nici alte artere principale ale oraşului nu au fost ocolite de firma Luxten, cea care are contract cu Primăria pentru această operaţiune. Se remarcă în special instalaţiile montate pe şos. Vizirului, care imită motive populare tradiţionale.
Clădirea Primăriei este iluminată feeric şi în acest an, însă uriaşul brad de Crăciun montat pe Platoul Independenţei nu prea e pus în valoare de instalaţiile care i-au fost rezervate. De asemenea, şi Târgul de Iarnă amenajat în parcarea de lângă Palatul Administrativ lasă impresia că ar avea nevoie de un plus de lumină. Totuşi, Luxten încă nu a finalizat de montat toate instalaţiile programate pentru anul acesta. Pe strada Mihai Eminescu, de exemplu, luminile vor fi aprinse pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, patronul spiritual al municipiului Brăila. De asemenea, urmează să fie puse în funcţiune instalaţii luminoase şi pe strada Griviţei, pe Calea Călăraşilor, de la intersecţia cu bulevardul Independenţei până la Piaţa Traian, şi pe Calea Galaţi, de la Independenţei până la Dorobanţi.
 
Programul spectacolelor din această săptămână
Luni, 3 Decembrie
17.00 – Ansamblul “Spicul”- Siliştea
17.30 – Corul Armonia, Galbenu, Braila
17.50 – Taraful “Şuţesti” un grup de copii de la Şcoala Gimnazială Şuţeşti
18.20 – Ansamblul “Garofiţa”, Lanurile
18.50 – Spectacol susţinut de elevii Şcolii Populare de Arte “Vespasian Lungu”
19.30 – Moment susţinut de Asociaţia “Ştefania Botez”, cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor cu dizabilităţi
 
Marţi, 4 Decembrie
17.00 – Ansamblul “La lina Fantana”, Ciocile
17.30 – Ansamblul “Florile Racovitei”, Racoviţa
18.00 – Ansamblul “Sălcioara”, Frecăţei
18.30 – Spectacol susţinut de elevii Palatului Copiilor Brăila
19.30 – Spectacol susţinut de membrii Asociaţiei Brăila-Siliştea
 
Miercuri, 5 Decembrie
17.00 – Ansamblul “Sărăţeanca”, Ianca
17.30 – Ansamblul “Grădiştenii”, Grădiştea
18.00 – Ansamblul “Romaniţa”, Romanu
18.30 – Grupul Vocal “Nectar”, Viziru
19.00 – Ansamblul “Floricica”, Gropeni
19.30 – Ansamblul “Constantin Condruz” Gemenele
 
Joi, 6 decembrie – Ziua Patronului Spiritual al Municipiului Brăila “Sf. Ierarh Nicolae”
17.00 – Spectacol susţinut de elevii Liceului de Arte “H. Darclee”
17.40 – Spectacol susţinut de elevii Şcolii Populare de Arte “Vespasian Lungu”
18.20 – Spectacol susţinut de elevii Palatului Copiilor Brăila
19.20 – Spectacol susţinut de Ansamblul “Moineşteanca”, Bacău
 
Vineri, 7 decembrie
14.00 – Cununa Interculturalităţii- Festival Regional (Scoala I.L.Caragiale)
16.00 – Parada Portului Popular, pe traseul: SC Agricost SA Brăila (Radu Negru) – Calea Călăraşilor – Bariera Călăraşilor – Piaţa Independenţei
17.00 – Desfăşurare târg : Ansamblul “Mugurelul Mărgineanca” – Dorohoi, Botoşani; Ansamblul “Mugurelul” – Sighetu Marmaţiei; Ansamblul “Cibinul” – Sibiu; Ansamblul “Brâuleţul”- Pârşcoveni, Olt; Ansamblul “Ciobănaşul” – Rădăuţi; Ansamblul “Cununa Someşeană” – Sângiorzi Băi, Bistriţa Năsăud; Ansamblul “Hai la clacă-n Vânători” – Vânători, Neamţ; Ansamblul “Mureşul” – Ilia, Hunedoara; Spectacol “Art Canto Morena” – Moreni, Dâmboviţa; Ansamblul “Moineşteanca” – Moineşti, Bacău; Ansamblul “Mureşul” – Ilia, Hunedoara; 
 
Sâmbătă, 8 decembrie
16.00 – Parada Portului Popular, pe traseul: Piaţa Mare – B-dul Dorobanţilor – Bariera Călăraşilor – Calea Călăraşilor – Piaţa Independenţei
16.30 – Ansamblul Parnassos al Comunităţii Elene din Brăila
17.00 – Ansamblul “Mugurelul Mărgineanca” – Dorohoi, Botoşani; Ansamblul “Cibinul” – Sibiu; Ansamblul “Ciobănaşul” – Rădăuţi; Ansamblul “Mugurelul” – Sighetu Marmaţiei; Ansamblul “Brâuleţul”- Pârşcoveni, Olt; Ansamblul “Hai la clacă-n Vânători” – Vânători, Neamţ; Ansamblul “Cununa Someşeană” – Sângiorzi Băi, Bistriţa Năsăud; Ansamblul “Moineşteanca” – Moineşti, Bacău; Spectacol “Art Canto Morena” – Moreni, Dâmboviţa
 
Duminică, 9 decembrie
15.30 – Corul Macabi
16.00 – Ansamblul “Astras”, Constanţa
16.30 – Ansamblul “Ca pe baltă” Tufeşti
16.50 – Ansamblul “Art Canto Morena” – Moreni, Dâmboviţa
17.20 – Ansamblul “Moineşteanca” – Moineşti, Bacău
17.50 – Şcoala “Radu Vodă” – Bărăganu
18.05 – Ansamblul “Bordeiaşul” – Bordei Verde
18.35 – Grupul “Steluţe Dunărene”
 
România 2118 – Brăileanul Stoica Cristinel Popa, unul dintre cei 200Â români extraordinari
Liliana NISTOR
La 1 Decembrie 1918 au sosit la Alba Iulia 1.228 de delegaţi. Aceştia au prezentat „credenţionale” pentru a participa la Marea Adunare Naţională Română, pentru a „contribui cu votul lor la deciderea sorţii viitoare a neamului românesc”. Au fost acolo, au participat şi au votat. Şi au scris istorie. Datorită lor, putem sărbători astăzi un secol de Românie unită.
Centenarul României este un prilej de aducere aminte a trecutului, dar şi o ocazie de a transmite un mesaj viitorului. Proiectul „România 2118” reuneşte mesajele a 200Â români extraordinari din întreaga lume. Aşa cum au făcut înaintaşii lor acum 100 de ani, fiecare dintre cei aleşi a prezentat un „credenţional” – un mesaj din România anului 2018 pentru România anului 2118.
Acestea a fost adunate şi introduse în Capsula Timpului „România 2118”, o semisferă din bronz, pe un soclu din calcar. În faţa semisferei a fost aşezată o carte deschisă, cu un mesaj simbolic. Ambele sculpturi au fost realizate din bronz şi au fost aşezate într-un loc simbolic la Alba Iulia, capitala sufletului românesc.
După exact 100 de ani, pe 1 Decembrie 2118, Capsula Timpului se va desigila, iar mesajele vor fi citite pentru prima oară.
Între cei 200Â români extraordinari a fost ales şi brăileanul Stoica Cristinel Popa, preşedintele Asociaţiei Euroteens din Brăila şi absolvent al Stanford University, Harvard University şi University of Texas. Cu burse ce însumează peste jumătate de milion de dolari, Stoica Cristinel Popa a participat la programe educaţionale, de cercetare şi voluntariat în 28 de ţări pe 5 continente.
“Să fiu invitat să particip în cadrul acestui proiect remarcabil a fost o mare onoare, un gest care m-a mişcat până la lacrimi. Mulţi dintre românii incluşi în acest proiect, de la Ivan Patzaichin până la Eugen Doga, erau deja mari personalităţi acum 30 de ani când m-am născut eu. Pentru România, recunoaşterea meritelor românilor educaţi în afara ţării la universităţi de prestigiu ar fi o reîntoarcere la normalitate, la meritocraţia limitată, dar consistentă din Perioada Interbelică. Mă bucur nespus de mult de faptul că voi fi un reprezentant al Brăilei în acest moment de importanţă istorică maximă pentru poporul roman. Sper ca mesajul meu pentru România anului 2118 să surprindă şi să îi facă mândri pe brăilenii care vor participa la desigilarea Capsulei Timpului peste 100 de ani”, a spus Stoica Cristinel Popa.
Acesta a participat personal la inaugurarea monumentului Capsula Timpului la Alba Iulia, vineri, 30 noiembrie, cu ocazia festivităţilor dedicate Centenarului Marii Uniri.
Proiectul “Romania 2118” este organizat de către Fundaţia CAESAR, Liga Studenţilor Români din Străinatate şi Primăria Municipiului Alba Iulia.

Administrație

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

• consilierii municipali au aprobat, recent, atribuirea acestei denumiri drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635 • solicitarea a venit din partea societății Leroy Merlin România SRL, dar și a unui cetățean • consilierul municipal SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a precizat că deși Brăila este oraș martir, încă nu are nicio denumire de stradă legată de evenimentele din Decembrie 1989 • primarul Marian Dragomir s-a arătat deschis către această idee și a precizat că va analiza posibilitatea de a redenumi o zonă cu un nume legat de Revoluție

Publicat

în

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

Municipiul Brăila are în nomenclator o nouă stradă. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat atribuirea denumirii ”Strada Munteniei” drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, situat între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635.

Totodată au votat și includerea străzii în nomenclatorul stradal al Municipiului Brăila. Mai mult, consilierii au stabilit și că accesul stradal va fi permis necondiționat tuturor operatorilor serviciilor de utilitate publică, precum și celor specializați pentru situații de urgență.

După cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, acest demers a pornit ca urmare a unei adrese venite din partea societății Leroy Merlin România SRL, care a solicitat atribuirea unei denumiri de arteră și inventarierea în Domeniul  Public al Municipiului Brăila, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ”Schimbare Funcțiune CS2 și M1A și construire Complex Comercial Bricolaj Leroy Merlin; Gospodărire Apa, Împrejmuire și Porți, Drumuri, Alei, Spații Verzi, Organizarea Lucrărilor de Execuție”, aprobat printr-o hotărâre a CLM Brăila din 22 ianuarie 2025, dar și în urma unei cereri transmise de către un cetățean privind necesitatea atribuirii unei denumiri străzii respective.

”Având în vedere modificarea în timp a geometriei imobilelor existente și organizarea urbanistică în această zonă, și că în prezent sunt deținători de imobile cu acces din drumul identificat cu NC 103568, se impune atribuirea unei denumiri de stradă și includerea acesteia în Nomenclatorul Străzilor din Municipiul Brăila. Prin atribuirea de denumire de arteră a drumului de acces, în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și Anexa I cu Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, precum și atribuirea de numere administrative loturilor aferente, acestea vor avea adrese administrative și vor putea fi înscrise fiscal de către deținătorii acestora, precum și faptul că vor putea solicita autorizații de construire și branșamente la rețelele de utilități publice”, se menționează în raportul de specialitate.

Suprafața arterei respective este de 4.341 mp, iar limitele sunt: Municipiul Brăila – Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cu NC 101247 și NC 1635, conform planului de încadrare în zonă, după cum se mai menționează în proiect.

Discuții despre o stradă dedicată Revoluției din 1989

La momentul votului proiectului, președintele SOS România, organizația județului Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit în plen pentru a atrage atenția că municipalitatea ar trebui să stabilească denumirea unei străzi dedicate Revoluției din 1989, având în vedere că Brăila este oraș martir.

”Stimați colegi, atât noi, cât și Comisia de urbanism, ar trebui să fim atenți când apar astfel de situații privind atribuirea unor denumiri de străzi, ținând cont de faptul că aceste denumiri trebuie să reflecte și unele aspecte din istoria Brăilei. Mă refer la istoria recentă. De exemplu, noi nu avem nicio denumire legată de evenimentele din 1989. Am avut aici 43 de morți și 99 de răniți. Vă dați seama, o pierdere importantă! Brăila este oraș martir și totuși nu are o denumire semnificativă pentru o stradă, o alee, un parc, legat de acest eveniment.

Ca să nu mai dau și un alt exemplu, nu știu dacă în Brăila, există vreo stradă legată de Hariclea Darclée, cea mai mare personalitate a Brăilei din secolul XIX. Ar trebui, deci, să fim atenți și să ținem cont de astfel de probleme, de astfel de aspecte, când apar posibilitățile de atribuire a denumirii unei străzi. Mulțumesc!”, a declarat Alexandru.

Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Ulterior, în cadrul ședinței, în timpul numărării voturilor secrete pentru alte proiecte, consilierii au purtat câteva discuții libere.

În acest context, primarul Marian Dragomir a dorit să puncteze că este de acord cu propunerea lui Alexandru și a menționat că o posibilă astfel de denumire ar fi ”Piața Revoluției”, însă nu ar dori ca modificarea numelui vreunei străzi să afecteze locuitorii din zonă sau comercianții, care să fie nevoiți să își schimbe cărțile de identitate, documente oficiale și așa mai departe.

Acesta a transmis totuși că secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan va verifica situația în teren și dacă va fi posibil, se va încerca atribuirea unei astfel de denumiri pentru o arteră din oraș.

Citește articolul complet

Administrație

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

• în județul Brăila sunt 5 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori • dintre acestea, 4 sunt conduse de liberali și una de un primar PSD, în vreme ce la nivel național social-democrații au mai multe primării care se ”califică” pentru comasare • în această săptămână proiectul va intra în dezbatere publică astfel încât se va încheia, cel puțin teoretic, perioada speculațiilor

Publicat

în

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului, informează Radio România Actualități.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele administraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale.

„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să comaseze voluntar, cu sprijin, și inclusiv și pentru cetățeni reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comanseze. Noi am început deja primele demersuri, îmi doresc să vin cât mai repede cu acest program de finanțare pentru cei care doresc să facă această comansare voluntară și, bineînțeles, să putem să le ducem într-un timp cât mai scurt și dumnealor să inițieze demersurile pentru referendumuri locale, care vor avea loc până la 1 martie 2027. În fiecare județ avem deja discuții și avem și primari care doresc să facă această comansare voluntară”, a declarat Alexandru Stoica, postului național de radio.

A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege.

”O să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contra”

”Totul se va desfășura ca-nainte. Chiar dacă primăria din zona respectivă o să treacă la cealaltă de lângă, acolo o să rămână un punct de informare, un punct de lucru, în care o să fie un angajat care o să-i ajute mereu: că au nevoie de o adeverință, că vin la plata taxelor. Deci totul va fi ca înainte și va fi un birou dotat cu tot ce înseamnă partea de digitalizare, ca să semneze în timp real anumite adeverințe. Deci o să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contră: o să vadă că se trage o țeavă de canalizare, că vine o rețea de alimentare cu apă.(…) Din contră, o să aibă mai multe beneficii. Eu cel puțin așa gândesc lucrurile, ca ei să aibă acces la mult mai multe servicii de de calitate”, a mai explicat ministrul Dezvoltării la Radio România Actualități.

Dacă la nivel național primăriile PSD sunt mai bine de jumătate din numărul total al localităților care ar intra la comasare, în Brăila din 5 localități, 4 edili sunt de la PNL. Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat un ”puls” tuturor primarilor care conduc comune cu mai puțin de 1500 de locuitori. Iată declarațiile:

Primarii vin cu argumente pertinente

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea:

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea

”Punctul meu de vedere este că dacă legislația și tot ceea ce vor pune dânșii la dispoziție va duce în această direcție, dacă dânșii hotărăsc comasarea, noi nu avem ce să facem. Statistic, la ora aceasta am 1.878 de locuitori. Dacă dânșii vor hotărî că Siliștea va trebui să intre la comasare, atunci va trebui să le explicăm oamenilor pe îndelete, situația care se va crea. Dacă mă întrebați pe mine, la Siliștea nu este o problemă din punct de vedere al finanțărilor vizavi de ceea ce se întâmplă la nivel de salarii.

Dar dacă legea-i lege, mi se pare corect să o respectăm. Și atunci vom vedea cum se va produce comasarea și cu cine. Nu știu cu cine ar putea să ne unească: cu Cazasu sau cu Romanu. Nu știu. Am citit și eu că se vor face evaluări, că vor fi niște criterii. La momentul acesta nu avem nimic concret. Să fi avut discuții cu privire la comunitățile noastre despre această comasare.

Probabil că și dânșii dacă vor găsi soluția care va trebui să fie adecvată pentru aceste comune și va fi evaluată fiecare din toate punctele de vedere, și al banilor care vin din diverse surse, pentru finanțare proprie, vor găsi soluția care să fie cea mai utilă pentru cetățeni. Dar vă spun: nimeni nu s-a născut primar. Nimeni nu va muri primar doar că așa s-a născut el. Eu spun că prioritățile pentru comunitate sunt esențiale!”

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița:

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița

”O astfel de intenție există de mult timp, dar nu s-a materializat cu nimic până acum. Legat de mine, ce să spun?! Dacă e musai, cu plăcere! Nu avem altă soluție. Ideea este că într-adevăr se face economie. Bani care s-ar fi dat primarilor, către vice și așa mai departe.

Dar trebuie să se țină cont și de populație. Pentru că oamenii sunt învățați pe sistemul acesta actual, cu regulile care sunt acum și, dacă nu le creezi posibilitatea să își desfășoare activitatea în continuare, or să creadă că această reformă este înspre binele statului și nu spre binele populației. Deci trebuie lucrat foarte atent la partea aceasta cu populația.

Dacă vorbim strict despre bani, într-adevăr se face economie. Cam așa văd eu. Pentru că la mine vin oamenii tot timpul cu orice problemă micuță. Nu știu cum or să o rezolve. Plus că este și întinderea aceasta de teren agricol. Fiecare în registrul agricol își știe părticica lui. Dacă se unesc… e greu.

Dar mă rog, poate că sunt oameni luminați acolo, poate au idei, știu să rezolve și problema aceasta cu locuitorii, ce să zic. Întinderea e mare. Plus că mai intervine și patriotismul local, ca să mă exprim așa. Păi, cel din comuna mare mai gândește el să investească și în sătucurile care mai rămân pe acolo?! Zic și eu așa. Automat, primarul va fi din localitatea cea mai puternică. Eu sunt sceptic că se va pune în aplicare curând așa. Dar v-am zis: dacă-i musai, cu plăcere!”

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

”Dacă iau profilul comunei mele nu o văd bine. Așa cum știți, comuna Frecăței face cât vreo șase – șapte localități din județ, ca suprafață teritorială. Aici trebuie să țină cont și de suprafață. Frecăței este a șaptea comună ca suprafață teritorială din România și nu-i ușor.

Iar mai mult decât atât, comuna Frecăței se autofinanțează. Bani de la Guvern nu primim, pentru că avem de unde. Deci eu nu consider că este o idee prea bună și trebuie să țină cont de mai multe criterii. Unul este acesta legat de suprafață, posibilitatea de a se autofinanța și abia după aceea numărul de locuitori. Ar fi mai multe criterii.

Acum, a anunțat domnul ministru, dar trebuie făcută o analiză destul de bună și să se ia o decizie de genul acesta. Nu ne-a consultat nimeni deocamdată. Doar ce am văzut prin presă, la televizor. Acestea sunt informațiile. E destul de greu. Nu e așa de simplu, doar să spui: localitățile cu populația sub 1.500 de locuitori. Acum văzusem undeva și la 3.000 de locuitori. Eu cred că trebuie făcută o analiză și abia apoi. Și luată fiecare localitate în parte. După profilul fiecărei comune. Potrivit ultimului recensământ eu am 1.200 de locuitori, 1.256 de locuitori, am văzut la sfârșitul lui 2025, cu domiciliul pe raza comunei. Mărașu are undeva peste 2.000. Deci împreună tot nu facem 5.000 de locuitori. Ce înseamnă asta? Să mă mai duc cu o altă comună. Care este aceasta? Bertești, Stăncuța?! Vă dați seama ce înseamnă? De aceea spun că trebuie făcută o analiză destul de bună, apoi să se ia o decizie. Și să ne consulte și pe noi în primul rând!”

”Văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari”

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

”Deocamdată totul este la nivel de discuție. Nu mă deranjează. Tot ce va fi, asta este! Nu o să fiu eu contra sistemului sau contra programului. Nu știu, oricum, noi am fost mult dezavantajați, dar nu de acum cu reorganizarea, ci pentru că de fiecare dată banii au fost alocați și de la Consiliul Județean și de la nivelul Ministerului de Finanțe, pe criterii de populație. Ceea ce nu este foarte normal. Pentru că noi suntem mici ca populație, dar o comună nu știu dacă foarte mare, dar mijlocie. Suntem în primele 20. Avem venituri proprii. Ca suprafață avem 10.000 de hectare, avem patru sate arondate.

Eu am spus multora: avem patru cimitire, patru cămine. Sunt comune care sunt mai mari ca populație, dar au unul sau două sate și cheltuielile sunt altele la ei. Ca suprafață au 5.000 mp, dau un exemplu. Dar asta este, mergem înainte. Nu avem ce face! Ca venituri proprii, noi avem venituri mult mai mari. Anul ăsta cred că am avut undeva la 20 de miliarde venituri proprii. Salariile, dacă verificați cred că sunt cele mai mici din județ în comuna noastră. Dar asta este, nu avem ce face. Cum va fi stabilit de sus așa ne vom adapta. Nu o să fim noi acum contra. Dar deocamdată nu se știe concret.

Vedeți și dumneavoastră că sunt discuții, cu 1.500, cu 3.000, acum cu 5.000. Nu vreau să fiu subiectiv. Este ok. Asta este. Nu e că îmi pare bine sau rău. Vă dați seama că este o comună îmbătrânită. Noi avem o relație cu cetățenii. Să te duci undeva la 10-15 km nu este ușor. Nu neapărat pentru noi, că nu ne gândim numai la noi. Eu mai am 3-5 ani și ies la pensie, dar sunt ceilalți care vin din urmă.

Ceva trebuie să se facă, dar văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari. Știți că este o lege și cineva i-a dat un titlu foarte frumos: «Lege pentru căței, dar nu pentru dulăi». Un ales local, de la județ în jos, să spunem, dacă pleacă din partid, pierde funcția. În Parlament, nu. Dumnealor se pot duce într-o legislatură la 5 partide și nu își pierd funcția. Cam așa este și acum cu această comasare”.

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

”N-am apucat să văd foarte bine propunerea. La o primă vedere nu pot să îmi fac o idee. Depinde de mulți factori. Noi, după ce l-am omorât pe Ceaușescu, vorbim despre o reformă în administrația publică, dar din punctul meu de vedere ar fi o pseudoreformă dacă nu ar exista și o reorganizare administrativă și unirea mai multor administrații. Dar asta este cu un mare semn de întrebare.

Depinde cum o gândim. Poate să aducă într-adevăr un plus? Poate să degreveze cumva presiunea, să zicem, bugetară, pentru că se discută foarte mult despre chestia asta? Poate noua formă administrativă să răspundă cu aceleași servicii publice de calitate care trebuie prestate către cetățeni? Adică noua entitate mă gândesc că ar trebui să îi ofere cetățeanului un serviciu public cel puțin la nivelul la care era până în momentul fuziunii administrative. Sunt mulți dacă. Ba mai mult, eu cred că trebuie ținut cont și de specificul fiecărei localități. Cred că sunt foarte multe lucruri de pus în balanță”. Sursa citată a continuat:

”Dacă mă întrebați cum se va putea face benevol, prin, referendum, prin voință locală, mă gândesc că va fi foarte greu de atins un rezultat! Pentru că dacă ne uităm așa, am înțeles că o astfel de fuziune a încercat-o Bolojan la Oradea, dar nu a reușit. A încercat Boc la Cluj, nu a reușit. S-a încercat la Buzău și nu a ieșit referendumul. De aceea mă gândesc că este puțin probabil ca într-o formă voluntară să se rezolve mare lucru. De aceea nu înțeleg de ce pierdem timpul dacă vor sau nu. Au socotit-o? Consideră că este mai economic? Consideră că ar aduce un plus în zona serviciilor publice către cetățean, atunci trebuie să gândească o formă și să spună «domnule, asta este!» și să o luăm ca atare.

Mă gândesc că partea aceasta de voluntariat e o pierdere de timp. Dar eu v-aș da exemplul concret al comunei Surdila Greci, pentru că nu mă pot duce în altă parte. Am sub 1.500 de locuitori, cu cine ar trebui să fac o fuziune administrativă? Evident, cu Făureiul, pentru că este o chestiune naturală, geografică. Pentru că Făureiul este înconjurat de teritoriul administrativ al comunei Surdila Greci, dacă ne uităm pe o hartă.

Știu că avem acum prin act normativ această posibilitate să ne unim voluntar, să zicem, Surdila cu Făurei. Dar să vedem care e forma? Ce vor? Cum au gândit-o, că de aceea sunt acolo, nu?!” Sursa citată a mai atras atenția asupra impactului bugetar pentru organizarea de referendumuri în ideea unor posibile comasări, în condițiile în care rezultatul nu poate fi anticipat și nici garantat. În acest context, ar trebui încercată direct varianta prin lege organică, mai crede primarul Ionel Meiroșu.

Județul Brăila: administrația comunelor costă 985 lei/locuitor, în medie pe an

Conform unei analize efectuate de site-ul banicurați.ro județul Brăila are 40 de comune: 5 sub 1.500 de locuitori, 27 sub 3.000 și 38 sub 5.000. În 2025, administrația comunelor din județ (aparatul primăriei, starea civilă, fondul de rezervă, dobânzile) a costat 985 de lei pe locuitor, cam la fel ca media tuturor comunelor din țară: 981 de lei.

Cea mai scumpă administrație pe locuitor din județ: Comuna Racovița (892 de locuitori), 2.612 lei/locuitor/an, media 2021–2025. Cea mai ieftină: Comuna Ulmu (3.151 de locuitori), 553 de lei.

Pe țară: în comunele sub 1.000 de locuitori, administrația a costat 2.374 de lei pe locuitor, iar în cele de peste 5.000, 791 de lei. Pentru mai multe detalii accesați https://banicurati.ro/cost-primarii-braila

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧