Economie
Bătălia carduri versus cash. Unde vor fi banii noștri
• nici măcar lideri social-democrați și liberali nu sunt de acord cu limitarea cash-ului, susținută de ministrul Boloș • asta în condițiile în care cele mai mari economii ale Europei nu au la această oră nicio limită de plată cu cash • majoritatea liderilor politici arată cu degetul spre bănci, singurele care ar profita de pe urma acestor limitări
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat la începutul acestei luni că România va adopta o politică de reducere a plăților cu numerar. El a detaliat că se vor putea face plăți în numerar, dar în limita a 1.000 de lei, restul fiind la card sau tranzacții bancare. Această perspectivă i-a ridicat din nou mingea la fileu lui George Simion, liderul AUR, care a reiterat teoriile conspirației. Cum în ultimii ani lumea a fost bulversată de politicile globaliste care au îngrădit libertățile cetățenești, cel puțin în perioada pandemiei, iată ce simplu se poate umfla artificial un partid.
Culmea, în timp ce România se pregătește să înăsprească masiv condițiile de plată cu bani fizici, în încercarea declarată de a combate piața neagră, cele mai mari economii ale Europei nu au la această oră nicio limită de plată cu cash. Limitarea plăților cu bani lichizi este deocamdată un deziderat al Uniunii Europene, propunerea de politică comună fiind ca limita comunitară unică să fie de aproximativ 10.000 de euro. Comisia nu reușește să convingă însă statele suverane.
Măsurile sunt asumate de coaliția de guvernare PSD – PNL și sunt contestate de partidele de opoziție, dar nici măcar lideri social-democrați sau liberali nu sunt de acord cu aceste decizii care din nou restrâng libertățile cetățenești și profită băncilor. Însuși europarlamentarul Mihai Tudose a subliniat că de principiu este de acord cu astfel de măsuri, dar “nu mă obliga să-mi iau o pâine cu card”. Opoziția a contestat proiectul de lege care restrânge folosirea numerarului la Curtea Constituțională, dar fără succes. Ce zic liderii partidelor de această nouă găselniță, citiți mai jos:
„Dacă mi se strică mașina de spălat, banca nu funcționează și deși eu am economii în buzunar să nu pot să mă duc să îmi iau o mașină de spălat?!”
Președintele PSD Brăila, șeful Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac: ”Din punctul meu de vedere trebuie să rămână la latitudinea fiecăruia de a accepta servicii bancare pe care să le plătească suplimentar sau de a achita cash. Sunt unele lucruri care se pot face, dar eu zic ca trebuia analizată mult mai bine această chestiune. Nu zic că nu ar trebui să fie tranzacționate prin carduri anumite sume de bani, dar trebuie lăsat și cash-ul. Pentru că nu te duci la tarabă la piață să îți iei două kilograme de cartofi să plătești cu cardul! Să spunem că pentru mine, cetățean, ar fi mai simplu, dar cel care vinde trebuie să își ia POS, să își pună la punct o groază de lucruri. E complicat. Trebuie mai mult analizat. Poate fi o măsură, dar să nu îngreuneze mai mult unele aspecte legate de economie. Ok, putem plăti cu cardul și fiind restricționați să facem acest lucru, dar atunci să fie fără comisioane bancare. Totuși eu rămân la ideea că unele lucruri trebuie să le plătim cu cash în continuare. Pentru că nu e normal să mă duc la magazinul de pâine să îmi iau o pâine și să plătesc cu cardul. Dacă mă duc la mămăița din piață care vinde leuștean, mă duc să plătesc cu cardul?! Ea nu are POS. Este un mic producător agricol care lucrează pe cash. Sau mă duc să cumpăr un televizor care costă 3.500 lei. Sunt obligat să plătesc cu cardul, ca să achit și comisioane bancare? Adică prețul televizorului nu va mai fi 3.500 să fie 3.550 lei, nu?! Cum vă spuneam, cred că ar trebui gândită mai bine. Și lăsat un plafon în care și electrocasnicele, anumite chestii care sunt utile în gospodării să poată fi plătite și cu cash. Până la urmă dacă mi se strică mașina de spălat, banca nu funcționează și deși eu am economii în buzunar să nu pot să mă duc să îmi iau o mașină de spălat?! Sunt situații practice din viața de zi cu zi a românilor. Până la urmă suma respectivă este una decentă care reprezintă un salariu sau niște economii pe care omul și le-a făcut în casă”.
„Mi se pare o prostie să obligi un om din mediul rural să își vândă un animal, de exemplu, prin virament bancar. Asta nu va exista niciodată!”
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa: ”Mi se pare o mare prostie. Să fim demagogi să încercăm să înlocuim cash-ul… Nu va putea fi implementată o asemenea soluție în România, pentru simplu fapt că în mediul rural nu prea este posibil. Ce se întâmplă dacă înlocuim cash-ul în mediul rural? Pentru că sunt mulți oameni bătrâni, care săptămânal își fac aprovizionarea pentru întreaga săptămână. Își iau hrana pentru o săptămână, de exemplu. Tranzacționează numai cash. Mi se pare o prostie să obligi un om din mediul rural să își vândă un animal, de exemplu, prin virament bancar. Asta nu va exista niciodată! Cash-ul are rolul lui și nu cred că aceasta este ultima problemă a României ce trebuia rezolvată. Eu nu sunt de acord să mergem în direcția eliminării cash-ului.
În mediul rural se vând animale, se vând diverse produse pentru ca oamenii să își facă rezerve pentru iarnă. Dar eu cred că nici în mediul rural, nici în cel urban nu se poate implementa așa ceva. Vă dau un exemplu și mai bun: dacă un om aflat într-o perioadă a vieții lui vrea să își cumpere alimentele necesare pentru o nuntă sau o pomană trebuie să o facă prin virament bancar?! Să nu mai poată cumpăra decât de 5.000 lei pe zi?! Despre ce Dumnezeu vorbim? Sunt tot felul de situații. Numai dacă ne gândim la astfel de evenimente cum sunt nunțile sau pomenile. Oamenii poate vor să își cumpere lucrurile necesare din mai multe puncte. Automat au nevoie să facă mai multe cheltuieli cash!”
„Banii nu vor mai fi în portofelul oamenilor, ci în portofelul băncilor”
Senatorul AUR Andrei Hangan: ”Eliminarea banilor lichizi ne-ar aduce mai aproape de o societate a CONTROLULUI absolut! Practic, printr-o asemenea decizie se prevede ca românilor să li se ia dreptul de a dispune așa cum consideră de banii pe care îi au. Asta înseamnă ca toți banii să fie pe card. Lipsa banilor lichizi înseamnă mai puțină libertate! Printr-un astfel de proiect al PSD-PNL, banii nu vor mai fi în portofelul oamenilor, ci în portofelul băncilor. Vreau să aveți în vedere următorul scenariu: din diverse motive, fie la presiunea guvernului sau a anumitor grupuri de interese, băncile pot suspenda accesul cetățenilor la propriile resurse financiare. Ce se întâmplă atunci cu oamenii? Ce posibilități au ei? Niciuna! Ne opunem oricăror tentative legislative sau administrative de a scoate banii de sub controlul oamenilor, al celor care îi câștigă prin muncă cinstită. Românii trebuie să aibă o paletă cât mai largă de servicii financiar-bancare dintre care să aleagă, însă decizia de a accesa aceste servicii trebuie să rămână la latitudinea lor. O spun încă o dată: orice pas către o societate în care banii lichizi vor fi interziși este un pas către limitarea drepturilor și libertăților cetățenești, este un pas către o societate a controlului absolut. Nu putem fi de acord ca oamenii să piardă controlul asupra propriilor bani!”
„Limitarea plăților în numerar îngrădește libertatea de a dispune cum vrei de banii tăi”
Președintele interimar al PMP Brăila, consilierul municipal Coman Sarafolean: ”Din punctul meu de vedere plata prin card a fost o evoluție a sistemului de plăți fiind mai comod și mai sigur, dar limitarea plăților în numerar îngrădește libertatea de a dispune cum vrei de banii tăi. Cred că trebuie să avem dreptul de a alege singuri modalitatea de plată”.
“Țările care nu au limită la cash sau au limite înalte colectează foarte bine și au economie subterană scăzută”
Dr. Antoneta Ioniță, președinte Forța Dreptei Brăila: “Stabilirea de către Ciolacu a unor limite foarte mici pentru plățile în numerar nu are justificare științifică, nicăieri în Europa nu mai sunt asemenea limite. De exemplu, în România plafonul va scădea la echivalentul a 200 Euro pentru plățile între comercianți, 400 Euro în cazul în care aceștia cumpără de la magazine cash and carry, iar pentru tranzacții între persoane fizice va scădea la 2000 Euro în 2025, deci practic oamenii nu-și vor mai putea vinde mașinile cu bani cash, ci doar prin bancă. Este evident că motivul invocat de actualii guvernanți este unul fals, întrucât această măsură nu va contribui la scăderea evaziunii fiscale. Țări precum Bulgaria, Estonia și țările occidentale colectează în jur de 95% din TVA generată în economie, în vreme ce România colectează doar 65%. Deci țările care nu au limită la cash sau au limite înalte colectează foarte bine și au economie subterană scăzută.
Măsura impunerii acestui prag foarte mic de către actualul guvern va duce la o creștere a costurilor pentru comercianți, deoarece aceștia nu vor mai încasa toți banii, întrucât vor trebui să plătească comisionul respectiv pentru procesatori de plăți. Doar băncile vor avea de câștigat în urma acestei măsuri, iar din acest motiv se poate suspecta că măsura este cu dedicație pentru bănci, astfel încât să compenseze instituirea impozitului de 2% pe cifra de afaceri”.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















