Adaugă ca sursă preferată în Google

• inspectorii fiscali au descoperit doi “afacerişti” brăileni cu averi nedeclarate de peste 11 milioane de lei • dintre cele două cazuri, se distinge detaşat cel al unui tânăr de 35 de ani, care a făcut comerţ cu cereale, dar nu a putut justifica de unde a avut banii respectivi • le-a spus celor de la Fisc că milioanele ar fi fost bani împrumutaţi de la alte persoane, fără a putea prezenta şi documente doveditoare • acest tun financiar miroase de la o poştă a evaziune, mai ales că, între timp, “marele afacerist”, practic samsar de cereale, a ajuns la sapă de lemn, fiind declarat insolvabil • cel de-al doilea caz este tot al unui samsar, de data aceasta de maşini, dar aici sumele sunt mai mici • Fiscul central, cel care, de altfel, face controalele pe linia averilor nedeclarate, mai are în vizor alţi 8 contribuabili brăileni   
 
Brăileni picaţi în plasa Fiscului cu averi nedeclarate de milioane de lei. Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice din cadrul ANAF Bucureşti a verificat până acum doi brăileni, unul cu activitate în sectorul agricol, celălalt, în comerţul cu maşini, şi nu mică le-a fost mirarea inspectorilor fiscali să constate că aceştia au dat din colţ în colţ când le-au fost cerute acte care să indice sursa milioanelor pe care le învârteau în afacerile lor. Mai explicit, brăilenii n-au putut să facă dovada provenienţei legale a banilor respectivi, spunând că i-au împrumutat de la alte persoane fizice. Într-un final, ANAF a trimis Fiscului local, pentru continuarea procedurii, dosarele ambilor brăileni cu averi nedeclarate însumând, atenţie! 11,25 milioane de lei (112,5 miliarde de lei vechi – n.a.), plus deciziile de impunere pentru încă vreo 3,12 milioane lei, impozit pe venit. Fiscul Central spune că mai are pe “ţeavă” controale şi la alţi 8 brăileni pe care urmează să-i întrebe de “sănătate”. 
Campania la nivel naţional a ANAF “Averile la control!”, în cadrul căreia specialiştii instituţiei efectuează inspecţii fiscale în cazul persoanelor fizice pentru depistarea marilor evazionişti, a scos la lumină averi nedeclarate de circa 11,25 milioane de lei în cazul a doi brăileni, un trader de cereale, unde, de altfel, se concentrează cea mai mare parte din milioanele de mai sus, şi un comerciant de maşini, unde sumele vehiculate sunt cu mult mai mici, de ordinul zecilor de mii de lei. Altfel spus, inspectorii fiscali de la Bucureşti au pus lupa pe doi samsari brăileni (unul de cereale, unul de maşini), cărora le-au luat la bani mărunţi afacerile în încercarea de a lămuri ce venituri au realizat în realitate cei doi contribuabili, în oglindă cu cheltuielile efectuate. Potrivit datelor comunicate de către Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice din cadrul ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală), până la acest moment au fost încheiate două verificări ale situaţiei fiscale personale, în cazul a doi contribuabili persoane fizice de pe raza judeţului nostru. Perioada verificată a fost ianuarie 2011 – decembrie 2013, aşadar discutăm despre un interval de 3 ani în care cheltuielile brăilenilor supuşi verificării (adică achiziţii imobiliare, maşini de fiţe, împrumuturi în nume propriu acordate unor firme) au fost puse în balanţă cu veniturile declarate la Fisc. Acolo unde “a dat cu virgulă”, în sensul că persoanele respective au făcut cheltuieli mari şi foarte mari, dar au declarat venituri minuscule, sau chiar zero la Fisc, inspectorii au cerut explicaţii.
Primul dosar deja finalizat, în sensul stabilirii veniturilor nedeclarate şi a prejudiciului creat statului, şi în cazul căruia, de altfel, se concentrează cea mai mare sumă nedeclarată, este al unui tânăr de 35 de an, care şi-a încercat norocul cu afaceri în agricultură. Numai aici sumele pentru care nu s-a putut face justificare cu documente a sursei licite de bani se ridică la aproximativ 11 milioane de lei, aşadar 99% din cuantumul total al averilor nedeclarate descoperite la Brăila. “Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice a încheiat până în prezent două verificări ale situaţiei fiscale personale (…) pentru persoane fizice ce îşi au domiciliile pe raza judeţului Brăila. Perioadele de timp verificate sunt cuprinse în intervalul 01.01.2011 – 31.12.2013. Persoanele verificate activează în mediul privat, în domenii precum comerţul şi agricultura. (…) Au fost constatate cazuri în care persoanele verificate nu au putut justifica, prin veniturile declarate sau prin alte surse legale, utilizările de fonduri (achiziţiile de imobile sau autoturisme, creditările de societăţi) efectuate în perioada verificată, precum şi cazuri de persoane fizice care au desfăşurat activităţi comerciale fără a-şi îndeplini obligaţiile legale de autorizare, de înregistrare fiscală, de conducere a evidenţei contabile şi care nu au declarat veniturile obţinute din activităţile respective. (…) Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice a constatat, la persoane fizice cu domiciliul pe raza judeţului Brăila, venituri a căror sursă nu a fost identificată în valoare totală de 11.254.015 lei şi a stabilit prin decizii de impunere impozitul pe venit şi accesoriile aferente în sumă totală de 3.127.482 lei, aceste acte fiind comunicate organului fiscal care administrează contribuabilii, pentru colectarea creanţelor fiscale stabilite”, se arată în răspunsul primit de la ANAF, prin Serviciul Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media, la solicitarea reporterilor “Obiectiv Vocea Brăilei”.
 
Contribuabil insolvabil
Aşa cum a venit completarea din partea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Brăila – în speţă organul fiscal la care a ajuns dosarul cauzei -, este vorba despre un brăilean, în vârstă de 35 de ani, care a făcut comerţ cu cereale. “În februarie 2017, am primit decizia de impunere pentru o persoană fizică născută în anul 1982, pentru venituri provenite din activităţi cu cereale obţinute în perioada verificată de colegii de la Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice. Noi am întreprins toate formele legale de recuperare, la acest moment fiind declarat contribuabil insolvabil”, ne-a declarat Mihaela Ciorăşteanu, şeful AJFP Brăila. 
În ce priveşte cel de-al doilea caz, al samsarului de maşini, descoperit cu avere nedeclarată de către ANAF, sursa citată a explicat că doar ce au ajuns la Brăila dosarul acestuia şi decizia de impunere, sumele fiind infime în comparaţie cu traderul de cereale: avere nedeclarată de circa 41.100 lei, plus impozit şi accesorii bugetare (dobânzi şi penalităţi) în cuantum de aproximativ 9.700 lei. 
 
“Banii i-am împrumutat de la neamuri, domn’ inspector”
Revenind la răspunsul primit de la ANAF central, în adresa instituţiei se mai face precizarea că, în general, la nivel naţional, “persoanele fizice verificate au colaborat cu echipele de verificare fiscală, prezentând înscrisuri, informaţii precum şi orice alte date necesare clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. Există şi persoane care nu colaborează, încercând să se sustragă prin orice mijloace de la verificare. Precizăm că în astfel de cazuri organul fiscal este în drept să stabilească baza impozabilă şi obligaţiile fiscale de plată aferente pe baza informaţiilor şi documentelor pe care le deţine”. Întrebată ce modalităţi de disimulare a veniturilor au fost constatate în cazul contribuabililor de pe raza judeţului Brăila, instituţia a mai spus că persoanele verificate, la care s-au constatat venituri a căror sursă nu a fost identificată, “au invocat faptul că sumele constatate ar proveni din împrumuturi acordate de alte persoane în perioada verificată, fără a prezenta însă mijloace de probă doveditoare în acest sens”. De asemenea, în răspunsul de la ANAF se mai precizează că “în programul de activitate sunt cuprinse până în prezent şi se află în desfăşurare un număr de opt verificări fiscale asupra unor persoane fizice cu domiciliul pe raza judeţului Brăila”.
 
Campania ANAF “Averile la control!” …
… a fost lansată, în august 2015, în urma unei analize care a pornit de la cei aproape 14,4 milioane de contribuabili – persoane fizice cu venituri impozabile, existenţi în România. Întreg efectivul a fost trecut de ANAF prin mai multe filtre, vreo 4 la număr, care au “cernut” doar cazurile de importanţă maximă pentru Fisc, adică persoanele cu risc ridicat de evaziune. În primă etapă au fost identificaţi cei care au cheltuieli semnificative, gen asociaţi sau acţionari care şi-au împrumutat firma cu sume depăşind 0,2 milioane lei, sau persoane fizice care au cumpărat case şi maşini în valoare peste 70.000 euro, ori cele care au depuneri anuale în conturile bancare mai mari de 150.000 lei, precum şi cei care cumpără maşini mai scumpe de 25.000 euro. După această primă selecţie au rămas în vizorul Fiscului aproape 300.000 de români, în cazul cărora s-a aplicat un al doilea filtru, care a pus în balanţă cheltuielile şi veniturile pe o perioadă de 3 ani (2011 – 2013), rezultând o ierarhizare în funcţie de valoarea diferenţei între cheltuieli şi venituri. Finalitatea a fost aceea că au mai rămas în atenţia Fiscului românesc circa 132.000 de contribuabili – persoane fizice. Mai departe, aceştia au intrat în etapa 3 de analiză: “determinarea cazurilor semnificative”, adică au fost selectaţi cei cu risc anual de evaziune mai mare de 1 milion de lei, achiziţiile imobiliare cu valori de peste 150.000 euro sau de maşini cu valori de minim 75.000 euro. Astfel, dintre cei peste 132.000 de contribuabili au fost selectaţi mai departe 5.884 persoane, considerate cu grad ridicat de risc fiscal. Ultimul filtru a constat în identificarea membrilor familiei respectivelor persoane (mergând până la afini de gradul II) pentru a vedea dacă nu cumva cheltuielile făcute în cei 3 ani de raportare pot fi justificate de veniturile rudelor. Într-un final, grupul ţintă pe care s-a pus lupa numără 7.879 persoane (alături de cele 5.884 persoane au intrat în colimator şi rudele acestora), împărţit apoi pe 4 categorii de risc. Mai precis, s-au alcături 4 profiluri în funcţie de care s-a făcut catalogarea: “patron bogat de firmă săracă”, “persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără activităţi economice cunoscute”, “persoane cu venituri volatile” – în general persoane din showbiz şi “alte persoane care nu intră în cele 3 profiluri, dar care prezintă riscuri semnificative”.
 
Cum verifică Fiscul dacă ai venituri nedeclarate
În situaţia în care organul fiscal constată diferenţe semnificative, acesta solicită contribuabilului prezentarea de documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală.
Metodele indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt următoarele:
a) metoda sursei şi cheltuirii fondului. Metoda constă în compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate în perioada supusă verificării;
b) metoda fluxurilor de trezorerie. Metoda constă în analiza conturilor bancare şi a fluxurilor de numerar pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestora cu sursele de venit şi utilizarea lor;
c) metoda patrimoniului. Metoda constă în determinarea venitului impozabil pe baza creşterii valorii patrimoniului net al unui contribuabil pe parcursul unui an fiscal. Creşterea sau descreşterea valorii patrimoniului net se determină prin compararea valorii patrimoniului net la începutul perioadei cu cea de la sfârşitul  perioadei.
Ce se întâmplă cu diferenţele care nu pot fi justificate? Fiscul percepe pentru acesta impozit de 16% plus accesorii fiscale, însemnând dobânzi şi penalităţi de întârziere.