Economie
Au crescut enorm cotaţiile la terenurile agricole!
• la începutul acestui an, înainte de criza coronavirus, terenurile extravilane din categoria agricole aveau valori de circulaţie în creştere, cele mai bine cotate fiind terenurile din zonele Cazasu, Unirea, Viziru, Traian, precum şi Chiscani – peste 30.000 lei/ha, în urcare cu 5.000 -7.000 lei/ha • creştere spectaculoasă se consemna şi în cazul suprafeţelor împădurite unde hectarul este evaluat anul acesta la 15.000 lei, faţă de 9.000 lei anul trecut
În ediţiile precedente ale cotidianului nostru v-am prezentat preţurile informative în funcţie de care se fac actele notariale pentru apartamente, case şi spaţii comerciale atât în municipiu, cât şi judeţ. În ediţia de astăzi încheiem seria materialelor cuprinzând valorile de circulaţie ale bunurilor imobile prezentându-vă cotaţiile pentru terenurile intra şi extravilane. Articolul a fost documentat înainte de apariţia pandemiei de coronavirus, astfel că în perioada următoare este posibil ca datele să se schimbe.
“In topul creşterilor pe tipuri de proprietăţi s-a remarcat creşterea preţurilor şi a numărului de tranzacţii pentru terenuri extravilane, într-un ritm liniar, pe tot parcursul anului, ca şi în anii precedentţi. Creşterea acestor proprietăţi a fost şi ea diferită pe zonele agricole din judeţ, fiiind condiţionată de o serie de factori dintre care cei mai importanţi sunt tipul de sol (calitatea terenului), existenţa surselor de apă şi a sistemelor de irigaţie, gradul de comasare a terenului, amplasamentul terenului faţă de căile de acces, prezenţa sau proximitatea capacităţii de stocare /procesare a produselor agricole. Preţurile la terenurile extravilane agricole au crescut cu un procent de 10 – 25% şi, evident, creşterea cea mai mare s-a înregistrat şi în anul 2019 pentru terenurile din zona agricolă Traian – Urleasca – Ianca, iar cea mai mică pentru terenurile din zona Jirlău – Făurei. (…) Ca urmare a creşterii cererii pentru aceste terenuri, anticipăm o creştere a preţurilor acestora şi în anul 2020, cu menţiunea că preţul lor poate varia foarte mult de la o zonă la alta, iar valoarea acestora este dictată în general de gradul de comasare, acces la irigaţii şi legătura mai bună la drumurile principale. În consecinţă, în grila corespunzătoare acestui tip de proprietate, s-a estimate pentru anul 2020 o creştere a preţurilor orientative de 2.500 lei/ha – 6.000lei/ha” se precizează în raportul din acest an al experţilor evaluatori privind preţurile de referinţă pentru imobile ce pot face obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, preţuri în funcţie de care vor fi încasate taxele notariale de timbru.
Dar să vedem şi câteva exemple concrete: cele mai scumpe terenuri extravilane sunt cele din categoria terenuri agricole şi se află pe raza comunelor Cazasu – 35.000 lei/ha (27.000 lei/ha în 2019), Unirea – 32.000 lei/ha (27.000 lei/ha în 2019), Viziru – 35.000 lei/ha (26.000 lei/ha în 2019), Traian – 37.000 lei/ha (30.000 lei/ha în 2019), precum şi Chiscani – 30.000 lei/ha (25.000 lei/ha, în 2019). De asemenea, şi extravilanul municipiului a crescut ca valoare de la 31.000 lei/ha anul trecut, la 40.000 lei/ha.
Mai trebuie punctat faptul că hectarul de pădure a cunoscut o majorare a cotaţiei între 2.000 şi 6.000 lei. Cele mai scumpe terenuri din această categorie sunt pe raza de competenţă a biroului cadastral Însurăţei unde discutăm de o valoare de circulaţie chiar şi de 30.000 lei/ha, mai precis în cazul localităţilor Însurăţei şi Berteştii de Jos, în timp ce pentru restul terenurilor din categoria pădure noua cotaţie este de 15.000 lei/ha.
Pentru terenurile intravilane cotaţiile valabile pe anul în curs sunt în stagnare, metrul pătrat de teren în zona 0 a municipiului fiind evaluat la 750 lei, în timp ce la zona 1 cotaţia este la 625 lei/mp şi la 150 lei/mp pentru zona 4. Dacă discutăm de zona periurbană, un metru pătrat de teren situat, de exemplu, în Chiscani sau Lacu Sărat rămâne la 90 lei, la fel ca şi în Vărsatura. O altă zonă interesantă pentru brăileni, unde s-au dezvoltat în ultimii ani mai multe cartiere rezidenţiale, este cea de la Cazasu. Aici cotaţia este de 90 lei/mp, la fel ca şi anul trecut. Cotaţii diferenţiate întâlnim şi la Ianca, unde terenul intravilan este evaluat la 50 lei/mp în zona A (45 lei/mp anul trecut) şi 40 lei/mp în zona B (35 lei/mp anul trecut).
Lista completă a preţurilor pe cartiere, străzi şi blocuri, în ediţia print a cotidianului “Obiectiv” de astăzi.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
