Adaugă ca sursă preferată în Google

* șeful județului și primarul municipiului au prezentat ieri primele schițe, planșe și un clip video din care ne putem forma o imagine mult mai clară legată de felul în care va arăta cel mai mare proiect investițional de infrastructură rutieră din România ultimilor 28 de ani: podul suspendat peste Dunăre Brăila – Tulcea * asocierea Astaldi – IHI care se ocupă de proiectarea și execuția efectivă a podului a solicitat autorităților locale să ofere sprijin pentru parcurgerea rapidă a etapelor birocratice – autorizații, avize, certificate -, astfel încât să poată începe încă din toamnă organizarea de șantier
 
 
Constructorul Podului suspendat peste Dunăre Brăila – Tulcea, asocierea italo-japoneză Astaldi-IHI vrea să înceapă organizarea de șantier încă din toamna acestui an și a cerut sprijin autorităților locale pentru obținerea facilă a tuturor avizelor, autorizațiilor și certificatelor necesare pentru implementarea proiectului investițional, practic cea mai mare investiție de infrastructură rutieră din România ultimilor 28 de ani. Așa cum au explicat președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac și primarul municipiului Marian Dragomir, ambii având recent întâlniri directe cu asocierea de firme care se va ocupa de acest ambițios proiect, se urmărește „arderea” etapelor birocratice și, în paralel, pregătirea efectivă a terenului pentru viitoarea investiție.
Înainte de a trece la explicațiile date ieri, în cadrul unei conferințe de presă susținută la comun de către cei doi oficiali locali, ar trebui să prezentăm, detaliile tehnice ale viitoarei construcții. În linii mari este vorba despre podul suspendat, care, de altfel, reprezintă principala structură a proiectului, plus două viaducte a câte 110 metri lungime, un drum principal cu o lungime de aproape 19,1 km și un drum de legătură cu DN22 (Smârdan-Măcin), în lungime de 4,328 km.
Podul suspendat va avea o lungime totală de 1.974,3 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri și două deschideri laterale de 489,65, respectiv 364,65 metri. Gabaritul pe verticală al podului va fi de 38 m de la nivelul de inundații maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigație pe fluviu. Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal și tiranți verticali de legătură între tablier și cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren și sunt localizate în afara digurilor Dunării. Lățimea totală a podului va fi de 31,7 metri, din care calea pe pod va avea 22 metri și va fi alcătuită din 4 benzi de circulație de câte 3,5 m lățime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lățime, două acostamente de 1,50 m lățime și o zonă mediană cu lățimea de 3 m. La acestea se adaugă, de o parte și de alta, 2 benzi adiționale pentru trafic pietonal, biciclete și întreținere, trotuarele având lățimi de câte 2,8 m fiecare.
 
Conferință comună de presă CJ – Municipalitate
 
Revenind la declarațiile celor doi oficiali, atât primarul Marian Dragomir cât și președintele CJ Francisk Chiriac au prezentat o serie de detalii de ordin organizatoric, dar și tehnic legate de pod, primite de la proiectant și constructor.
Cei doi i-au invitat pe jurnaliști să urmărească un film pe care l-au transmis cei de la Astaldi-IHI Systems Japonia, pentru a demonstra puterea și experiența lor în proiecte similare. “Dânșii au inaugurat acum câțiva ani unul dintre cele mai mari poduri din lume, peste Strâmtoarea Bosfor, numit Osmangazi, cu o lungime mai mare decât cel de peste Dunăre. (…) Acesta este al patrulea pod ca lungime din lume. Are 3 km lungimea totală și distanța între piloni de 1.550 m. E mai lung decât cel de la Brăila, dar structura este aproximativ similară. Au existat foarte multe persoane sceptice în ceea ce privește construcția podului. Asta, pentru că s-a vorbit de foarte mult timp despre acest proiect. Tocmai de aceea, în urma discuției cu reprezentanții de le IHI, am luat decizia să prezentăm acest filmuleț”, a explicat Marian Dragomir.
La rândul său, Francisk Chiriac a explicat detaliat ce s-a discutat în cadrul recentei ședințe tehnice la care a participat, zilele trecute, alături de reprezentanți la nivel înalt ai proiectantului și constructorului. „Sunt trei grupuri de lucru: unul în Japonia, unul în București și unul în Italia. Lucrează la partea tehnică și este aproape gata tot ce înseamnă partea de proiectare. Toată lumea se întreabă când se va face: peste 100 de ani, peste 200 de ani? Se poate vizualiza chiar în teren, pe partea stângă a Digului, cum mergem spre Galați, se fac deja studii geo. Au venit în primul rând să îmi prezinte proiectul cu tot ce înseamnă detalii tehnice. Au avut rugămintea să îi ajutăm din punct de vedere legal, la organizarea de șantier și să le dăm documentele cât mai repede. Au făcut promisiunea că din toamnă se va organiza șantierul și va începe prima etapă a acestui mare proiect – Podul peste Dunăre. Partea de viaducte, va fi în etapa a doua. Adică legătura cu Centura Brăilei și legătura înspre Jijila”, a spus sursa citată, adăugând că, în afară de documentele de la autoritățile locale, asocierea mai are de obținut avize de la Apele Române, referitor la lucrările ce se vor efectua pe malul Dunării, precum și de la Ocolul Silvic pentru drumul de exploatare. „Au luat hotărârea să deschidă șantierul în toamnă pentru că atunci fluviul Dunărea va fi mai scăzut. Au prevăzut că în etapa de primăvară fluviul este foarte ridicat și nu ar putea să lucreze. Ei ar începe puțin mai devreme acest proiect, dar normal și corect ar fi trebuit să înceapă efectiv după predarea proiectului tehnic, în primăvara anului viitor. Dar sunt etape pe care le putem parcurge și în partea de proiectare. Organizarea șantierului, drumul de exploatare, începerea forajelor. (…) Ei vor să le dau certificat de urbanism ca să înceapă să își facă drumul, să taie copacii”, a mai spus Chiriac.
De asemenea, șeful CJ a dat explicații și a făcut comentarii pe toată durata vizionării filmului furnizat de tandemul Astaldi-IHI: “Cam așa se va desfășura și execuția podului de la Brăila. Cu macarale, cu barje, cu bacuri prin care vor transporta muncitorii pe acea insulă artificială care va fi efectiv piciorul podului dinspre Tulcea. Un picior al podului va fi pe uscat, malul nostru. Exact în același stil, cu macarale, vor veni și vor monta. Celălalt picior va fi exact în apă. Dacă aveți curiozitatea să mergeți la plaja Lipovenească veți vedea că aproape de malul celălalt s-a creat o insulă artificială. Acolo vor fora și vor monta pilonii, așa cum se vede și în acest filmuleț. De asemenea, podul de peste Dunăre va avea tot patru benzi de circulație, exact ca acela din Bosfor”.
 
Cine sunt companiile din asocierea italo-japoneză
 
Reamintim că, în prima parte a lunii ianuarie 2018, a fost semnat, la Ministerul Transporturilor, în prezența fostului premier Mihai Tudose, contractul de proiectare și execuție a Podului suspendat peste Dunăre Brăila – Tulcea. Actele s-au perfectat între reprezentanții antreprenorului general (asocierea italo-japoneză Astaldi – IHI Infrastructure Systems), selectat în urma unei licitații internaționale, și CNAIR, de cealaltă parte, ca beneficiar. Valoarea contractului după licitație este de 1.995.932.260 lei, fără TVA, adică echivalentul a circa 433 milioane euro, față de o valoarea estimată de la care s-a pornit procedura achiziției, de 2,025 miliarde lei, fără TVA, (aproximativ 450 milioane euro).
Cei doi asociați desemnați câștigători ai licitației pentru Podul suspendat peste Dunăre au la activ mai multe proiecte, similare celui de la Brăila, în întreaga lume. Italienii de la „Astaldi”, de exemplu, au realizat al treilea pod peste strâmtoarea Bosfor, dar și podul din zona Basarab din București, în timp ce japonezii de la „IHI Infrastructure Systems” au proiectat poduri suspendate în SUA, Kazhstan, Turcia și Japonia.
Portofoliul italienilor de la „Astaldi” cuprinde, printre altele, autostrada totalizând 150 km între Moscova și St. Petersburg, linia electrică de tren și metrou din Bologna – Italia, precum și din alte orașe italiene, centrala hidroelectrică de la Muskrat (Canada), al treilea pod suspendat peste strâmtoarea Bosfor (Turcia), Autostrada Gebze-Orhangazi-Izmir (Turcia), podul Halic din Istambul, linia de cale ferată Caracas-Tuy (Venezuela), pasajul suprateran de la Basarab, modernizarea aeroportului Otopeni (ambele din România), linia 2 de metrou din Varșovia (Polonia), 4 spitale în Massa, Lucca, Pistoia și Prato (zona Toscana Italia), apeductul Hamma și barajul Kerrada (Algeria), sau rețeaua de metrou „MetroRail” din Copenhaga (Danemarca).
Japonezii de la „IHI Infrastructure Systems” au în lucru un mega proiect cu podul suspendat între Capo Peloro din Sicily și Torre Cavallo din Calabria (Italia), și au finalizat deja proiecte precum podul Akashikaikyo (Japonia), podul Carquinez (California SUA), podul peste fluviul Irtysh în zona Semipalatinsk (Kazahstan), podul Fatih Sultan Mehmet (al doilea pod peste strâmtoarea Borsfor – Turcia), podul Matadi (Republica Democrată Congo), precum și podurile Hakuchobashi și Ohnaruto ambele din Japonia.
 
cod incorporare pod peste dunare: