Adaugă ca sursă preferată în Google

• la 1 ianuarie 1850, arhimandritul Hrisant Penetis, egumenul Mânăstirii Hurez, dona orașului de la Dunăre, prin Legat (testament) o clădire și șapte magazii în Portul Brăilei pentru înființarea și întreținerea pensionatului de fete care avea să-i poarte numele • documentul ornat cu aur și purtând sigiliu în ceară roșie este păstrat la Arhive • nouă ani mai târziu, în 1859, Elena Doamna, soția Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dona, de asemenea, o sumă de bani pentru construirea și întreținerea viitorului pensionat • un alt grec bogat, Hagi Hristofor Zurmale, lăsa prin testament o parte a averii sale pentru întreținerea pensionatului „întru fericirea părintelui Hrisant • Școala „Penetis – Zurmale” a pregătit sute de eleve în perioada interbelică • așezământul a fost desființat abuziv de comuniști, în anul 1949, pe locul lui fiind înființată o școală de partid
 
Sosiți cu miile din insulele Eladei, grecii stabiliți odinioară la Brăila – navigatori iscusiți, comercianți și armatori, preoți și oameni de cultură – au contribuit din plin la prosperitatea urbei. Mărturie stau somptuoasele monumente care ne uimesc și astăzi prin frumusețea lor: Biserica „Buna Vestire” (Greacă), Teatrul Rally, Casa Embiricos, Școala Elenă de pe Rubinilor sau Casa Suliotis, de la Grădina Mare, ca să amintim doar câteva dintre edificii. Ca să ridice Biserica „Buna Vestire”, peste 300 de familii de greci stabiliți la Brăila au donat mii de galbeni pe vremea Domnitorului Unirii. Catapeteasma îmbrăcată în foiță de aur, candelabrele din cristal de Boemia și coloanele din marmură de Carrara stau mărturie a dărniciei și bogăției grecilor care au aflat la Brăila cea de a doua patrie.
Nu îi vom pomeni aici pe cei care au ctitorit monumentul-simbol al Brăilei, pentru că ne-ar trebui tomuri întregi ca să le scriem faptele – și pe cei mai mulți îi știe numai Cel-de-Sus. Îi vom aminti în rândurile ce urmează pe Arhimandritul Hrisant Penetis (1780-1852), egumenul Mânăstirii Hurezi, Vâlcea, și pe Hagi Hristofor Zurmale, doi greci de vază, oameni cu frică de Dumnezeu și iubitori de carte care și-au deschis pungile cu galbeni și și-au lăsat averile municipalității pentru un scop nobil: înființarea și întreținerea unui pensionat de fete în care să învețe carte fiicele Eladei născute la Brăila.
 
Legatul Arhimandritului Hrisant Hurezeanu, ornat cu aur – tezaurul Arhivelor
N-am fi știut astăzi despre faptele bune săvârșite de înaltul prelat și de conaționalul său bogat dacă ele n-ar fi fost consemnate în documente de epocă. Documente scrise îngrijit, păstrate impecabil și păzite cu strășnicie de arhiviștii brăileni.
Scris cu caractere chirilice și ornat cu aur lichid, Legatul (testamentul) părintelui Arhimandrit Hrisant Penetis este datat 1 ianuarie 1850 și a fost întocmit cu binecuvântarea Mitropolitului Țării. Are aproape un metru lungime și este păstrat într-o casetă metalică. Unic în această parte a țării, Legatul a fost donat de către profesorul Țane, pe vremea lui Ceaușescu, împreună cu alte 55 de documente valoroase și nu a fost expus niciodată. Potrivit neobositului arhivist Ștefania Botez, consilier în cadrul SJAN Brăila, documentul are 85×60 cm, este încadrat de un chenar floral de aur și poartă sigiliu turnat în ceară roșie, specific doar domnitorilor și autorităților eclesiastice ale vremii. Este mare lucru să ții în mâini acest artefact vechi de mai bine de un secol și jumătate!     
În cuprinsul Legatului de la 1850 scrie că Arhimandritul Hrisant Penetis (Hurezeanu) lasă municipalităţii mare parte din averea sa (inclusiv o casă și șapte magazii în Portul Brăilei) pentru înființarea și întreținerea pensionatului de fete în care să se înveţe, printre altele, limba greacă şi pianul. Statul urma să contribuie cu 2.000 de galbeni. Peste doi ani, în 1852, Arhimandritul Hrisant moare, fără a mai apuca să-și vadă visul cu ochii. Legatul, însă, consfințea fondarea viitoarei școli, care avea să fie inaugurată în anul 1864. Asta pentru că un alt grec de vază, Hristofor Zurmale, avea să-și lase agoniseala urbei, spre a fi folosită la fondarea pensionatului.
 
Elena Doamna a făcut donații pentru pensionatul de fete de la Brăila
La 9 ianuarie 1863 este înregistrat Testamentul lui Hagi Hristofor Zurmale, prin care acesta lasă Primăriei Brăila o mare parte a averii sale pentru întreținerea pensionatului de fete „întru fericirea părintelui Hrisant” (în același an, avea să se pună și fundația Bisericii Grecești). Prin testament, comerciantul Zurmale lăsa o mare parte din averea sa – trei prăvălii pe Strada Bucureşti (viitoare Cale Regală) şi două prăvălii pe Bulevard (viitor Carol), brutărie cu moară și o cârciumă, plus o casă pe Strada Galaţi – pentru întreţinerea pensionatului de fete fondat de părintele Hrisant Penetis. Pensionatul s-a numit iniţial „Familia Penetis şi Hagi Zurmale Hristofor”. Cei doi donaseră mai multe case pe Bulevard, Galaţi și Rubinilor, magazii de cereale în Port, o brutărie, o moară cu cai şi alte câteva proprietăţi de pe urma cărora urma să funcționeze pensionatul de fete.
Documentele aflate la Serviciul Județean Brăila al Arhivelor Naționale consemnează un fapt inedit: donația Elenei Doamna, soția proaspătului domnitor Alexandru Ioan Cuza, pentru pensionatul de fete fondat de egumenul de la Hurezi. Astfel, la 18 august 1859, este înregistrată Adresa Administrației districtului Brăila către Consiliul Municipal Brăila, prin care se face cunoscut că Elena Doamna, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a donat o sumă de bani pentru construirea și întreținerea viitorului pensionat de fete.
În anul 1870, aşezământul „Penetis-Zurmale”, care funcționa pe Strada Rubinilor 16, devine şcoală secundară, iar din 1911 trece în administrarea statului român. Casa a fost ocupată de trupele germane în timpul Primul Război Mondial şi apoi distrusă. Din păcate, odată cu frumoasa clădire ridicată în stil grecesc, au pierit în foc și actele vechiului pensionat „Penetis-Zurmale”. Așezământul avea să renască, însă, din propria cenușă. Între anii 1920-1930, aici învățau câte 380-400 de eleve și se numea Şcoala profesională de fete „Penetis-Zurmale”.
Școala avea să fie desfiinţată abuziv odată cu venirea la putere a comuniştilor, în pofida testamentelor celor doi filantropi greci. La fel s-a întâmplat cu toate instituțiile de învățământ particulare (amintim aici doar Institutul „Sancta Maria” de la Brăila). Pe locul unde, cândva, se ridicase pensionatul de fete se află acum Universitatea „Constantin Brâncoveanu”.