Economie
Agricultori, banii înapoi!
• pentru că au solicitat și încasat subvenții pe suprafețe, culturi, animale sau motorină, care, în urma controalelor s-au dovedit a fi departe de realitatea din teren, mai mulți fermieri din Brăila au fost somați, anul trecut, de către APIA să restituie banii • cine nu s-a conformat, s-a trezit cu executarea silită din partea ANAF • dacă anul trecut, debitele cumulate în județul Brăila se ridicau la 806.000 lei, datele centralizate în primele două luni ale anului în curs indică datorii de 5 ori mai mari • cele mai mari debite figurează în dreptul fermierilor care au accesat fonduri europene
Din 2023 și până în prezent, în județul Brăila, peste 250 de fermieri au intrat în colimator după ce au încasat subvenții în agricultură fără a avea acest drept. Datoriile cumulate de către aceștia depășesc 4,6 milioane de lei, bani accesați atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat. Principalele motive care au condus la generarea debitelor sunt legate fie de intrarea în faliment a societăților care au încasat subvenții, fie de încălcarea prevederilor legale, după cum precizează APIA Brăila.
Astfel, conform raportărilor oficiale, dacă în 2023, în dreptul județului Brăila figurau debite de peste 800.000 de lei, la finele lui februarie 2024, datoriile erau și de 5 ori mai mari. Sunt bani pe care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Brăila a început să-i recupereze de la mai mulți fermieri care au încasat subvenții necuvenite. Datornicii au fost somați de către APIA pentru a restitui sumele primite, iar aceia care nu s-au conformat s-au trezit cu executare silită din partea ANAF. Însă, nu doar la Brăila au fost descoperite astfel de cazuri, ci în întreaga țara. În Timișoara de exemplu, în 2023, Apia a avut de recuperat de la 288 de fermieri peste 3,7 milioane de lei. După județul Timiș, în topul celor mai mari debite înregistrate, anul trecut, se mai aflau Bihor și Arad, unde s-au încasat, fără drept, câte 3,2 milioane de lei în fiecare județ, dar și Clujul, unde statul avea de recuperat peste 2,2 milioane de lei de la 369 de fermieri, care au solicitat și încasat subvenții în agricultură.
Din punct de vedere al numărului de debite, tot în 2023, județul Brăila se clasa pe locul 26 la nivel național, aici fiind înregistrate 162 de datorii de recuperat, în cuantum de 806.997 de lei. În acest top, primele locuri erau ocupate de județul Hunedoara, cu peste 1.800 debite cumulate la 4,1 milioane de lei, Bistrița-Năsăud, unde figurau 1.215 fermieri datornici cu peste 3 milioane de lei și Caraș-Severin, unde au fost înregistrate 939 de debite care depășeau suma de 6,3 milioane de lei.
Menționăm că anul trecut, în Registrul debitorilor europeni au fost înregistrate pe numele fermierilor români peste 12.500 de datorii, valoarea totală a acestor sume ridicându-se la 87,5 milioane de lei. Astfel, în urma somațiilor transmise de către reprezentanții instituțiilor județene, până la finele lui 2023, aproape jumătate din acești bani au și fost recuperați de stat. În cazul celorlalți debitori au fost începute demersurile pentru executarea silită de către ANAF.
În acest context, la Brăila, datele puse la dispoziție de către reprezentanții Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) arată că anul trecut, la nivelul instituției au fost primite 15 cazuri pentru recuperarea debitelor, valoarea totală a acestora fiind de 172.617 lei. Din acești bani s-a reușit încasarea a 149.871 de lei, sumă datorată, în total, de 13 fermieri. Astfel, la Brăila, din 2023, au mai rămas în executare silită două cazuri, pentru recuperarea sumei de 22.746 de lei. Dar asta nu e tot.
În 2024, debitele cumulate în urma subvențiilor au depășit 4,6 milioane de lei!
După intrarea în anul 2024, centralizarea datelor arată că debitele cumulate în urma încasării subvențiilor sar de 4,6 milioane de lei, sume accesate doar din județul Brăila. În acest sens, reprezentanții APIA au subliniat că în evidențele instituției figurează, la acest moment, două categorii de datornici care au accesat subvenții în agricultură. Este vorba despre debitorii care au încasat bani din fonduri europene, aici fiind 87 de persoane în evidență cu peste 4,1 milioane de lei și debitorii care au accesat subvenții de la stat. În cel de-al doilea caz figurează 7 debitori, cu o sumă totală ce depășește 520.000 de lei. ”Discutăm despre situația debitorilor la data de 29 februarie 2024 și avem două categorii de debitori înregistrați la APIA. O dată, debitorii europeni (n.r. – fermierii care au accesat fonduri europene), conform Registrului debitorilor europeni și avem 87 de debitori cu o sumă totală de 4.167.581,04 lei din care, 17 debitori se află în faliment pentru care s-a efectuat înscrierea la masa credală cu o sumă totală de 2.562.235 de lei. 49 de debitori sunt transmiși către ANAF spre executare silită, cu suma totală de 1.559.053 de lei și 21 de debitori cu debite în curs de încasare. Aici, discutăm despre debite cu o vechime mai mică de 90 de zile, cu o sumă totală de 46.291,77 lei. În ceea ce-i privește pe debitorii naționali (n.r. – fermieri care au accesat subvenții de la stat) avem 7 debitori cu o sumă totală de 525.106 lei, din care 2 aflați în faliment cu suma de 329.825 lei, 4 debitori transmiși către ANAF spre executare silită cu o sumă totală de 193.481 de lei și un debitor decedat pentru care nu s-a dezbătut, momentan, succesiunea”, a precizat pentru cotidianul ”Obiectiv-Vocea Brăilei”, responsabilul de comunicare al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Brăila, Andreea Marta. Conform aceleiași surse, motivele care au condus la generarea debitelor sunt fie intrarea în faliment, nerespectarea prevederilor legale privind măsurile compensatorii de mediu și climă accesate de către aceștia sau alte neconformități depistate în urma controalelor efectuate, fie încălcarea prevederilor legale privind ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorină.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
