Social Media

Sănătate

Agenţia Naţională a Medicamentului: «Epoetina, reacţii adverse cutanate severe!»

Timp de citire: 5 minute

• un avertisment cu privire la medicamentele care conţin epoetină a fost emis de către Colegiul Farmaciştilor din România, având la bază un acord între Agenţia Naţională a Medicamentului şi Agenţia Europeană a Medicamentului referitor la reacţiile adverse severe • de regulă, epoetina este prescrisă în cazul pacienţilor cu anemie severă şi care urmează un tratament cu citostatice • la Brăila, nu s-a înregistrat niciun caz în care pacienţii să prezinte reacţii adverse cutanate severe
 
Colegiul Farmaciştilor din România a emis o atenţionare cu privire la efectele adverse severe ale medicamentelor pe bază de epoetină. Avertismentul are la bază un acord între Agenţia Europeană a Medicamentului şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) pentru informarea în legătură cu acest risc, şi se referă la pacienţii trataţi cu darboepoetină alfa, epoetină alfa, epoetină beta, epoetină teta, epoetină zeta şi metoxi-polietilenglicol epoetină beta. Totodată, se face un apel către personalul din sistemul sanitar de a raporta astfel de reacţii adverse chiar şi către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă, pentru următoarele medicamente: “Aranesp”, “Retacrit”, “Binocrit”, “Mircera”, “NeoRecormon” şi “Eprex”, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Colegiului Farmaciştilor din România.
Concret, conform aceleiaşi surse menţionate, reacţiile adverse cutanate severe au inclus cazuri de sindrom Stevens-Johnson (SSJ) şi necroliză epidermică toxică (NET), dintre care unele au fost letale. Efectele adverse au fost mai severe în cazul epoetinelor cu durată de acţiune lungă. Totuşi, acestea apar foarte rar.
“Pacienţii trebuie sfătuiţi cu privire la următoarele semne şi simptome ale reacţiilor cutanate severe la începerea tratamentului cu un produs care conţine epoetină: erupţie cutanată tranzitorie extinsă, cu înroşirea şi apariţia de vezicule la nivelul pielii şi mucoasei orale, ochilor, nasului, gâtului sau zonei genitale, care este urmată de simptome asemănătoare gripei, incluzând febră, oboseală, dureri musculare şi articulare. Acestea conduc deseori la exfoliere şi descuamare a pielii afectate, cu aspect asemănător unei arsuri severe”, se arată în informare.
Pacienţii care prezintă asemenea simptome şi semne trebuie să se adreseze medicului şi să oprească tratamentul cu epoetină.
 
La Brăila nu există niciun pacient cu astfel de reacţii adverse
Pentru că aceste medicamente sunt folosite adesea în tratarea anemiilor severe la pacienţii care urmează un tratament cu citostatice, am stat de vorbă cu medicul specialist oncolog Cosmin Boldeanu, medic şef de secţie Oncologie în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. Acesta ne-a declarat că nu a întâlnit până în prezent un pacient care să prezinte asemenea reacţii adverse severe. “În experienţa mea de 10 ani de folosire a eritropoetinelor sau epoetinelor, nu am întâlnit nicio reacţie adversă cutanată. Suntem conştienţi că ele există, dar, ca orice alt medicament, toate au şi efecte adverse care pot apărea sau nu. De asemenea, modalitatea de prescriere a epoetinelor la noi în Oncologie este foarte strictă şi noi respectăm întru totul regimul produsului şi protocolul de prescriere. Nu se modifică, acum, practica noastră în prescrierea acestui medicament”, ne-a spus dr. Boldeanu.
Am cerut şi opinia unui farmacist vizavi de această avertizare. Bogdan Constantinoiu ne-a declarat că această informare nu înseamnă retragerea de pe piaţă a medicamentelor pe bază de epoetină, doar că medicii trebuie să urmărească cu atenţie evoluţia pacienţilor cărora le prescriu asemenea tratamente. “Acestea sunt medicamente folosite destul de rar, din câte ştiu eu. Nu cred că avem acum vreun pacient cu epoetină. Epoetina este folosită de ciclişti ca o substanţă care le măreşte cantitatea de oxigen care circulă prin sânge, crescând numărul globulelor roşii. Se mai foloseşte la stimularea producţiei de eritrocite, în tratarea anemiei la adulţii aflaţi sub tratament chimioterapic pentru diverse tipuri de cancer. Este un antianemic, practic, folosit la adulţii cu anemii severe.Nu am primit înştiinţare de retragere de pe piaţă, care vine, de obicei, din partea producătorului sau a distribuitorului, ca urmare a unor reacţii adverse care fie au fost mai grave decât au fost preconizate, fie nu se ştia de ele, nu erau trecute în prospect şi s-a constatat, totuşi, că apar. Nu am primit aşa ceva şi nici această avertizare nu spune că se retrag de pe piaţă aceste produse, ci doar că apar şi aceste reacţii adverse care se pare că ar fi mai grave decât se prevedea, dar nu suficient de grave încât să se dispună retragerea de pe piaţă. Deja s-a sesizat cineva la Agenţia Europeană de au făcut acest avertisment. În principal, medicii prescriptori trebuie să fie foarte atenţi, dar şi pacienţii aflaţi sub acest tratament în prezent. Noi avem posibilitatea să raportăm la Agenţia Medicamentului dacă pacientul reclamă astfel de reacţii adverse”, a precizat farmacistul Bogdan Constantinoiu.

Sănătate

Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc

Publicat

în

Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.

Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.

Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat

Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.

„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.

Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.

În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.

„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.

Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină

O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.

În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.

Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.

„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.

Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru

În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.

Citește articolul complet

Sănătate

Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate

Publicat

în

Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate

Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.

36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații

Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.

„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.

Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.

Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici

Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.

Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.

În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.

Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.

Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.

Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧