Sănătate
Medicamentele pentru slăbit, tot mai folosite. Ce spun medicii despre riscuri și efecte secundare
În ultimii ani, tratamentele medicamentoase destinate combaterii obezității au devenit din ce în ce mai populare. Interesul crescut pentru aceste soluții, alimentat de rezultatele obținute în reducerea greutății corporale, a stârnit și numeroase discuții despre siguranța lor, reacțiile adverse posibile și situațiile în care ar trebui recomandate pacienților, relatează La Vanguardia.
Endocrinologii Antonio Jesús Blanco și Ana de Hollanda, specialiști ai Hospital Clínic Barcelona, au analizat aceste tratamente și modul în care ele sunt utilizate în prezent.
Cum funcționează aceste medicamente
Printre cele mai cunoscute terapii pentru scăderea în greutate se află substanțele semaglutidă și liraglutidă. Acestea imită efectul hormonului GLP-1, care este produs în mod natural de intestin după consumul alimentelor.
Hormonul are rolul de a regla nivelul zahărului din sânge, de a diminua pofta de mâncare și de a accentua senzația de sațietate. Inițial, aceste medicamente au fost dezvoltate pentru tratamentul diabetului, însă ulterior s-a observat că pot contribui și la reducerea greutății corporale la persoanele cu obezitate sau cu exces de kilograme asociat altor factori de risc.
Medicii subliniază că astfel de tratamente nu trebuie administrate fără recomandare medicală și necesită o evaluare individuală înainte de a fi prescrise.
Reacțiile adverse posibile
Ca orice medicament, și aceste terapii pot provoca efecte secundare. Prospectele includ atât reacțiile identificate în studiile clinice, cât și cele raportate ulterior, după introducerea medicamentelor pe piață.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că toate persoanele care urmează tratamentul vor avea astfel de reacții.
Cele mai frecvente efecte adverse sunt cele digestive. Printre simptomele raportate se numără greața, uneori însoțită de vărsături, constipația, diareea sau refluxul gastric și senzația de arsură la nivelul stomacului.
Specialiștii explică faptul că aceste manifestări sunt adesea legate de doza administrată și, în multe cazuri, se reduc pe măsură ce organismul se adaptează la tratament.
Posibile probleme legate de vedere
Medicii au identificat și anumite situații în care aceste tratamente pot avea efecte asupra vederii.
Una dintre ele apare la pacienții cu diabet slab controlat care suferă deja de retinopatie, o afecțiune a retinei. În aceste cazuri, reducerea rapidă a glicemiei poate duce la o agravare temporară a problemelor de vedere.
Acest fenomen nu este specific doar semaglutidei și poate fi observat și în cazul altor terapii pentru diabet, inclusiv tratamentul cu insulină.
De asemenea, Agenția Europeană a Medicamentului a semnalat recent un posibil risc, extrem de rar, de neurită optică – o inflamație a nervului optic – asociată tratamentului cu semaglutidă. Estimările indică aproximativ un caz la 1.000 de persoane într-o perioadă de trei ani.
Medicii insistă că evaluarea atentă a raportului dintre beneficii și riscuri este esențială pentru fiecare pacient.
Cât de sigure sunt aceste tratamente
În general, specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona consideră că aceste terapii au un nivel de siguranță acceptabil atunci când sunt utilizate corect.
Ele acționează asupra unor hormoni intestinali, precum GLP-1 sau GIP, eliberați după masă. Datorită acestui mecanism, medicamentele nu produc, în mod obișnuit, interacțiuni medicamentoase complexe.
Acest profil relativ sigur a contribuit la popularitatea pe care aceste tratamente au câștigat-o în ultimii ani. Totuși, medicii atrag atenția că utilizarea lor trebuie analizată individual pentru fiecare pacient.
De ce au apărut procese în SUA
În afara mediului medical, aceste medicamente au devenit și subiect de dezbatere publică, mai ales în Statele Unite.
Creșterea utilizării tratamentelor din familia GLP-1, printre care și Ozempic, a dus la apariția a peste 1.200 de procese colective în care sunt invocate diverse efecte adverse.
Această situație a redeschis discuția despre modul în care pacienții sunt informați cu privire la riscurile tratamentelor și despre responsabilitatea companiilor farmaceutice în comunicarea acestor informații.
Totuși, specialiștii subliniază că existența unor procese nu înseamnă automat că medicamentele sunt periculoase. În cazul multor terapii inovatoare, utilizarea pe scară largă poate scoate la iveală reacții adverse rare care nu au fost identificate în studiile clinice inițiale.
În același timp, companiile farmaceutice susțin că unele dintre reacțiile invocate ar putea fi legate de folosirea medicamentelor în afara indicațiilor aprobate de autoritățile de reglementare. Medicii insistă că aceste tratamente trebuie utilizate doar sub supraveghere medicală, iar decizia de a începe sau continua terapia trebuie luată împreună cu specialistul.
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Sănătate
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
CELE MAI CITITE
