Economie
Abandonul școlar are profilul și intensitatea unei crize a societății românești
• Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a organizat la Piatra Neamț, a doua conferință a proiectului național „Pactul pentru Tineri”, în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, autoritățile locale, Banca Mondială și UNICEF.
A doua conferință din cadrul programului național „Pactul pentru Tineri”, a descris impactul semnificativ al semnalului de alarmă tras în prima etapă a caravanei Pactului, de la Iași, cu privire la gravitatea crizei abandonului școlar. Autoritățile guvernamentale au definitivat proiecte de susținere a copiilor și tinerilor cu risc de abandon școlar, au elaborat legislație de susținere, au obținut finanțări europene și au alocat sume importante din bugetul statului și cu toate acestea, suntem încă departe de a genera soluții care să reducă rata abandonului școlar din România. Dezbaterile de la Piatra Neamț au arătat amplitudinea și diversitatea problemelor și a barierelor din calea reducerii abandonului școlar.
„Suntem pe primul loc în UE în ceea ce privește numărul de nașteri în rândul mamelor cu vârste mai mici de 15 ani, potrivit Eurostat și avem foarte multe întreruperi de sarcini în rândul minorelor. Abandonul școlar scoate la suprafață vulnerabilitățile societății românești. Fie că vorbim despre delicvență juvenilă, mame minore sau consumul de substanțe interzise, un fenomen care ia amploare în rândul tinerilor în special în mediul rural, este clar că trebuie să acționăm prin politici integrate, actori la nivel local care să lucreze împreună (școala, protecția copilului, sănătate, poliție) și autorități centrale. Mediul de afaceri are forța și capacitatea de a lucra alături de autoritățile locale și centrale, de a găsi soluții și de a ajuta în implementarea lor. De aceea, îi voi solicita premierului Nicolae Ciucă, căruia îi mulțumesc pentru deschiderea arătată și susținerea acestui proiect, în numele CONAF, inițiator al Pactului pentru Tineri, crearea unui comitet consultativ care să aibă ca obiectiv principal găsirea de soluții pentru abandonul școlar din România și din care să facă parte ministerele direct implicate: Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației, Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății. Cu fiecare dezbatere, încep să cred că titlul potrivit pentru „Pactul pentru Tineri” ar fi fost adulți fără viitor sau poate o societate cu viitorul în pericol. Adulții de mâine, indiferent cât de mult va evolua tehnologia, se vor dezvolta într-o sărăcie educațională pe care o consider mai gravă decât contrângerile generațiilor anterioare”, a afirmat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
Evenimentul a început cu mesajul Primului Ministru al României, Nicolae Ionel Ciucă și a fost moderat de către jurnalista Laura Hulubei.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că reducerea abandonului școlar este un obiectiv strategic pentru Guvern și a descris rezolvările punctuale pe care Guvernul le-a pus în practică. Premierul a declarat reducerea abandonului școlar „un obiectiv strategic pentru Guvern, asumat inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR)” și a admis că plasarea în fruntea clasamentelor negative ale abandonului școlar „situează România într-o poziție incomodă la nivelul Uniunii Europene”.
„Rata abandonului școlar prematur a scăzut în România de la 19,1% în 2015 până la 15,3% în 2019 urcând apoi la 15,5% în 2020 din cauza efectelor asociate pandemiei de COVID-19. Problema abandonului școlar nu se corelează doar cu eficiența sistemului educațional, ci și cu funcționarea mecanismelor și serviciilor sociale la nivel de de comunitate dar și cu eficiența structurilor de aplicare a legii, care trebuie să prevină abuzul, exploatarea și infracțiunile împotriva copiilor și a tinerilor”, a spus Nicolae Ciucă.
Gabriela Firea, Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, a remarcat eficiența inițiativei CONAF de a implica autoritățile statului, mediul de afaceri și profesorii, elevii și comunitățile locale în rezolvarea unei probleme naționale, cum este abandonul școlar. Gabriela Firea a descris apoi măsurile punctuale luate de ministerul Familiei pentru a reduce dimensiunea abandonului școlar. “Este momentul acțiunii și nu doar al planurilor. De aceea, de câteva luni, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse prin Autoritatea Națională de Protecție și Drepturile Copilului, precum și adopție, am lucrat un plan strategic, structurat. Cu multe din aceste idei am mers și la Bruxelles și am obținut fonduri europene nerambursabile. Aș vrea să menționez înființarea Observatorului Național al Copilului, acolo unde în fiecare comunitate vor fi introduși copii care sunt în risc de a fi separați de familie, pentru că provin din familii vulnerabile, din familii sărace, din familii în care se practică, din păcate, abuzul. Li se pare ceva normal, uzual, iar noi trebuie să spunem stop acestor fenomene. Se vor construi în întreaga țară 150 de centre de zi pentru copiii aflați în nevoie, care cresc în sărăcie extremă. În aceste centre de zi, care vor fi construite sau amenajate, după caz, cu cele 50 de milioane de euro fonduri europene prin PNNR, copiii vor avea acces gratuit la educație, la îngrijire medicală, la îmbrăcăminte adecvată vârstei precum și la rechizite, dar și pentru participarea la cursuri care să le susțină, să le mențină și să le încurajeze alte tipuri de performanțe decât cele academice și mă refer la pasiuni, la hobby-uri”, a declarat Gabriela Firea.
Gabriela Alexandrescu, Head of Marketing & Digital Product, OMV PETROM, a observat că abandonul școlar, prin intensitatea și dimensiunile lui, este o urgență de interes național care trebuie dezbătută, înțeleasă și rezolvată.
„Este o urgență de interes național. Trebuie să acționăm cu toți. De ce se implică OMV-Petrom? Pentru că sustenabilitatea, despre care auziți din ce în ce mai des în ultimul timp, este unul dintre pilonii noștri strategici, dar sustenabilitatea nu înseamnă numai protejarea mediului. înseamnă și sănătate, înseamnă și educație. O țară fără oameni educați nu are cum fie o țară sustenabilă. Deci nu putem să ne vedem vedem în viitor fără educația copiilor noștri. Si dacă vorbim despre sute de mii de copii care abandonează, deja impactul este evident,”, a spus Gabriela Alexandrescu.
Luminița Costache, Specialist în Educație la UNICEF România, a insistat asupra statisticilor care descriu un fenomen în expansiune, acompaniat de numărul îngrijorător de mare al mamelor minore, un alt capitol la care suntem campioni europeni. Dar a adăugat și o prognoză rezultată din analiza fenomenului: fiecare an de educație crește cu 8% șansele de a găsi un loc de muncă, de a avea un salariu mai bun și scade tot cu 8% riscul de îmbolnăvire a tinerilor.
„În urbanul mare, rata de părăsire timpurie a școlii este doar de 4%, în timp ce în urbanul mic și periferie, rata este de 15%, iar în mediul rural de 23%. E nevoie să ne uităm cu atenție care sunt provocările din aceste medii. și nu doar în mediul rural, ci și în mediul urban. Este foarte mare nevoie să acționăm integrat, pentru că toate aceste fenomene se întâmplă din diverse motive, care nu stau toate în responsabilitatea unui singur minister. E adevărat că România ocupă printre primele locuri din Uniunea Europeană privind tinerii afectați de sărăcie,” a observat Luminița Costache.
Nadia Tătaru, Președinta Asociației Părinților Isteți a susținut un atelier dedicat bullying-ului și delicvenței și a încurajat profesorii să identifice materia la care este bun un copil, fără să îi spună că nu excelează într-un anumit domeniu. Le-a explicat celor prezenți în sală faptul că bullying-ul poate contribui la parcursul unui copil la școală și este strâns legat de abandonul școlar. A povestit despre violență și a rugat părinții și profesorii să nu mai apeleze la o astfel de măsură. A explicat faptul că bătaia nu face parte din modul în care poți educa un copil.
„Abandonul școlar are deja profilul și intensitatea unei crize a societății românești, care începe să fie conștientizată. Criza abandonului școlar trebuie rezolvată, fie și pentru că afectează societatea în ansamblul ei din punct de vedere economic și social, nu doar viitorul unor tineri distruși de sărăcie, amenințați de pericolul alunecării în spațiul infracțional și vulnerabili în fața bolilor. În esență, conferința de la Piatra Neamț a demonstrat că implicarea tuturor actorilor sociali în eforturile de reducere a abandonului școlar este esențială pentru înțelegerea problemei și a intensificării eforturilor pentru rezolvarea ei. Dezbaterile descriu însă și amplitudinea și complexitatea unui fenomen care, pentru a fi rezolvat pozitiv, are nevoie de timp, de finanțare și de implicare. Costul inacțiunii este însă imens”, a observat Cristina Chiriac.
În cadrul evenimentului, la finalul panelului de discuții, s-au organizat ateliere situaționale care le-au permis fiecăruia din cei prezenți, individual, să contribuie la identificare soluțiilor pentru abandon școlar. Timp de 2 ore, ghidați de facilitatori, participanții au trecut prin drumul unui copil care a abandonat școala. Celor peste 200 de participanți li s-au prezentat scenarii fictive ale unor copii care, din diverse motive au abandonat școala, iar, împreună cu facilitatorii, au identificat soluții pentru reîntoarcerea acestora în mediul educațional.
Speakerii și facilitatorii care au luat parte la dezbatere sunt: Cristina Chiriac, Președintă CONAF, Nicolae Ionel Ciucă, Prim-Ministrul României, Gabriela Firea, Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, Adrian Niță, Prefectul județului Neamț, Steluța Postolică, Inspector pe Activități Extrașcolare, Alina Sava, Expert Educațional la Banca Mondială, Gabriela Alexandrescu, Head of Marketing & Digital Product, OMV PETROM, Luminița Costache, Specialist în Educație la UNICEF România, ștefan Urziceanu, Head of Corporate Social Responsibility, Carrefour România, George Leca, Co-fondator Asociația pentru Valori în Educație, Nadia Tătaru, Președinte, Asociația Părinților Isteți, Andreea Nistor, Director Executiv, Asociația pentru Valori în Educație, Sînziana Ioniță-Ciurez, Director Executiv Asociația SAMAS, Ana Daria Stan, Președintă a Consiliului Județean al Elevilor Piatra Neamț, Nicoleta Munteanu, Fondator Kids in Business, Iulia șerban, Președintă CONAF Piatra Neamț, Daniela Nuță, Președintă a Federației Patronatelor pentru Educație și Antreprenoriat Social, Daniela Vasilescu, Președintă a Fundației pentru Educație și Vocație.
„Pactul pentru Tineri” reprezintă un proiect național inițiat de CONAF și susținut de OMV Petrom în calitate de sponsor principal.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
